1,178 matches
-
medicală se axează mai mult pe partea de recuperare a deficitului de auz ca afecțiune medicală, audiologia educațională se axează mai mult pe partea de Înlăturare sau ameliorare a efectelor ce derivă din acest deficit prin activități de educație auditiv perceptivă, compensare, comunicare În mediul ambiant, educație psihomotrică, labiolectură și ortofonie. Ceea ce toți avem În comun este limbajul. Înainte ca un copil să Înceapă să vorbească el Își formează câteva deprinderi ce nu țin de limbajul oral, cum ar fi arătatul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se poate Îngroșa devenind cleios. Aceasta Împiedică mișcarea osișoarelor. Blocarea trompei lui Eustachio prin răceli poate produce un vid În urechea medie, cu retracția timpanului. O pierdere de auz de tip conductiv poate fi suprapusă peste o pierdere de tip perceptiv. Această surditate este cunoscută ca „surditate mixtă”. Urechea internă Este originea tuturor cazurilor de surditate severă și profundă. La unii copii cohleea poate să nu se fi dezvoltat deloc sau dezvoltarea ei poate să fi fost oprită În timpul sarcinii prin
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de mare pentru a duce la nefericire; adaptarea personală se dezvoltă În relația cu ceilalți, În cadrul acestei relaționări, persoana se auto-percepe ca fiind la fel, mai mult sau mai puțin adecvată decât cei corespunzători ei. Adaptarea socială În termenii psihologiei perceptive este posibilă acolo unde persoana crede că este adecvată, Își trăiește pozitiv propria demnitate, integritate, valoare. Lelord, F. și André, C. susțin că stima de sine se fundamentează pe „trei ingrediente” (Lelord, F., 1999, p. 13-20): Încrederea În sine, concepția
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
succesul comunicării; interpretul nu mai este un element inactiv, depersonalizat, (un simplu decodor automat de semne) al actului de comunicare, ci, dimpotrivă, un element creator, cu identitate, care trebuie săși utilizeze din plin și pe parcursul Întregului proces de comunicare capacitățile perceptive, mnemonice și raționale pentru a reconstrui, din informația fragmentată și, cel mai adesea, incompletă, oferită de locutor, prin enunțul său, Întregul gând al acestuia. Chiar dacă teoria pertinenței are un caracter unitar și acoperă atât comunicarea orală cât și pe cea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o completează cu necesitate: semnele paraverbale (vocea cu parametrii săi de diferențiere) și semnele non verbale (gesturi, expresia feței, expresia și direcția privirii, poziția corpului); interpretul Însuși ca entitate complexă ce se singularizează, În actul de interpretare, prin trei capacități: perceptivă, rațională și cognitivă. Un enunț va fi interpretat conform așteptărilor emițătorului doar dacă interpretul are capacitatea de a percepe stimulii produși de către emițător, dacă are cunoștințele estimate de către acesta și dacă are capacitatea de a prelucra toate aceste informații pertinente
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
emițător, dacă are cunoștințele estimate de către acesta și dacă are capacitatea de a prelucra toate aceste informații pertinente În raport cu textul produs. În exemplul de mai sus (cu gradientul), comunicarea pe direcția propusă de P eșuează pentru că, deși H are capacități perceptive și raționale normale, din bagajul lui de cunoștințe enciclopedice lipsesc conceptele, reprezentările, ipotezele pe care acesta să le folosească În prelucrarea informației furnizate prin secvența lingvistică. Cu siguranță s-ar mai putea vorbi și de perspectiva observatorului asupra contextului. Nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În momentul schimbului verbal cât și cele două coordonate fundamentale ale actului de vorbire: timpul și locul unde acesta se desfășoară. Această lume are centrul În aici-ul și acum-ul discursului și se Întinde pe distanța permisă de capacitățile perceptive umane. Numai În acest context capătă sens cuvinte ca: eu, tu, aici, acolo, acesta, acela etc . Aici se află o mare parte dintre referenții semnelor lingvistice ce compun propoziția enunțată; doar aceștia prezintă importanță În procesul de interpretare. Voi analiza
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunț ce le-a fost adresat să producă interpretări mai mult sau mai puțin diferite. Nu trebuie să Înțelegem Însă că oamenii care se află În același spațiu cultural Își formează ipoteze total diferite asupra lumii În care trăiesc; capacitățile perceptive și mecanismele raționale ale lor nu sunt identice, dar sunt comparabile. Dacă nu ar fi așa, comunicarea nu ar fi posibilă. 3) ipotezele asupra lumii sunt furnizate de mecanismele perceptive și raționale ale individului. Acestea se află Într-o stare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
formează ipoteze total diferite asupra lumii În care trăiesc; capacitățile perceptive și mecanismele raționale ale lor nu sunt identice, dar sunt comparabile. Dacă nu ar fi așa, comunicarea nu ar fi posibilă. 3) ipotezele asupra lumii sunt furnizate de mecanismele perceptive și raționale ale individului. Acestea se află Într-o stare activă permanentă, prin urmare, produc În permanență ipoteze. Altfel spus, contextul unui individ este Într-o continuă dinamică, el se modifică În permanență. De aceea, același enunț adresat aceluiași individ
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
99Works on Modelling Context in Knowledge Representation and Reasoning, IBP, LA FORIA 95/11 referință </ref> . Aceste elemente provin din trei surse generând astfel trei tipuri de contexte: elementele din mecanismele raționale generează contextul rațional, cele din mediul fizic contextul perceptiv, iar cel din memorie contextul memorat. Kokinov ia În calcul două tipuri de pertinență: așa numita causal relevance (pertinența cauzală), definită În funcție de scopul pe care Îl urmărește cel care efectuează raționamentul; din această perspectivă, un factor este pertinent dacă Între
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
raționamentul o identifică; al doilea tip este numit associative relevance (pertinență asociativă), care se definește În raport cu Întregul context și se apreciază prin gradul de conexiune dintre elementul În discuție și Întregul context. Dintre cele trei componente ale contextului total, contextul perceptiv și cel memorat sunt cele mai dinamice (mediul fizic se modifică În permanență, la fel și conținutul memoriei, ca urmare a stocării continue a informațiilor rezultate din procesarea contextelor anterioare). Kokinov identifică următoarele principii care stau la baza teoriei dinamice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ipoteze identice, comune celor doi actanți, ci din ipoteze ce pot fi percepute, accesate sau inferate În egală măsură de către aceștia. Contextele a doi indivizi nu pot fi identice, chiar dacă aceștia trăiesc În același mediu fizic, deoarece capacitățile lor cognitive (perceptive, de memorare, inferențiale) nu sunt identice. Prin urmare, afirmația că locutorul controlează contextul interlocutorului nu poate fi susținută. El contează doar, pe baza experienței comune anterioare, pe capacitatea interlocutorului de a construi un context cât mai apropiat de al său
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
memoria enciclopedică nu găsește un teritoriu comun care să-i ofere o relație pertinentă Între emițător și gaz. Singura sursă de ipoteze care l-ar putea ajuta este mediul fizic imediat. În consecință, el va căuta, În limita câmpului său perceptiv, cel mai pertinent referent pentru semnul lingvistic gaz. Acesta ar putea fi: o butelie de arazag, o conductă de gaze, un miros de gaz, un recipient care să conțină petrol/benzină ș.a. Negăsind nici unul dintre aceste elemente, receptorul nu poate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de mai sus generează următoarea Întrebare: Toți profesorii ar urma aceeași direcție interpretativă și ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile sale perceptive, raționale și mnemonice. Cum contextul În care se judecă ipotezele rezultate din semnificația literală a enunțului este determinant În recuperarea mesajului locutorului, rezultă că fiecare interpret va construi propria concluzie. Comunicarea reală ne oferă cazuri care confirmă această ipoteză și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextul memorat al interpretului. Adică, tot un set de ipoteze,dar foarte puternice, foarte durabile și care nu pot fi eliminate În competiția cu alte ipoteze cu care intră În contradicție, ipoteze provenite din același context memorat sau din procesele perceptive. Relația dintre acest set puternic de ipoteze și semnificația enunțului poate fi privită ca un raport Între trecut și prezent. Acest set de ipoteze reprezintă o sedimentare a tradiției, cutumelor, obiceiurilor, prejudecăților, ideologiilor etc. În mijlocul cărora interpretul a trăit și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
în lumea copiilor cu o Tulburare din Spectrul Autist ? Neclaritatea din mediul înconjurător (din cadrul familiei/scolii/grădiniței) îl face pe copilul cu autism să se simtă ca într-o “jungla sociala”.Zgomotul, aglomerația, multitudinea de stimuli care bombardează sistemul lor perceptiv, lipsa regulilor, a explicațiilor din partea celor apropiați, necunoașterea intențiilor celorlalți (lipsa capacitații de predictibilitate) duc la: confuzie, anxietate, agitație, nervozitate, comportamente auto/hetero-agresive, comportament haotic, stereotipii, depresie. Prelucrarea informațiilor pentru copilul cu autism un haos de impresii. Insuficienta înțelegere a
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ale creativității CAPITOLUL II p.18 Factorii creativitatii II 1. Sistematizare si prezentare p.18 II .2. Factori care condiționează creativitatea p. 21 II .2.1. Factori psihologici II .2.1.1. Factori intelectivi A. Imaginația B. Gândirea C. Stilul perceptiv II .2.1.2. Aptitudini speciale II .2.1.3. Factori nonintelectuali A. Sistemul atitudinal B. Motivația C. Afectivitatea D. Temperamentul E. Caracterul II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea B. Sănătatea mentală / fizică II .2.3. Factori sociali A
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Aptitudini speciale d) Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali a) Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă ) I.c. Aptitudini speciale 1. Aptitudinea organizatorică 2. Aptitudinea nestimativă 3. Aptitudinea pedagogică (Anca Munteanu, 1994, pp. 69-134) Ana Stoica-Constantin consideră că
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
profesorului, a școlii. (A., Cosmovici, Luminița Iacob, 1987, pp. 21-23) Consultând literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
natura acestei structuri. Cea mai convențională concepție este, probabil, cea a ansamblurilor care se suprapun parțial - inteligența și creativitatea se suprapun în unele privințe, dar nu și în altele (R.J.Sternberg , Linda A. O′ Hara, 2005, pp.200-201). C. Stilul perceptiv Este modalitatea de reacție cognitivă la problema urmărită. Subiectul poate recepta problema: global (hipersintetic); cu detalii puține (sintetic); cu detalii multe (analitic); cu foarte multe detalii (hiperanalitic). Aceasta dimensiune stilistică a intelectuluui se poate măsura cu ajutorul testului Rorschach. M. Bejat
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
dimensiune stilistică a intelectuluui se poate măsura cu ajutorul testului Rorschach. M. Bejat a demonstrat că subiecții creativi aparțin în proporție de 83% tipului sintetic (nu exclude spiritul analitic), iar persoanele hiperanalitice nu sunt creative. Din punct de vedere al stilului perceptiv, tipul ideal pentru dezvoltarea creativității este cel mixt, sintetico-analitic. Anca Munteanu a utilizat testul Rorschach într-o adaptare proprie și a identificat o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
iar persoanele hiperanalitice nu sunt creative. Din punct de vedere al stilului perceptiv, tipul ideal pentru dezvoltarea creativității este cel mixt, sintetico-analitic. Anca Munteanu a utilizat testul Rorschach într-o adaptare proprie și a identificat o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca Munteanu, 1994, p.80) II .2.1.2. Aptitudinile - se structurează și funcționează la nivelul permeabilității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Aptitudinile speciale
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
la care se poate realiza dezvoltarea și integrarea aptitudinilor. După gradul de specializare deosebim: aptitudini generale (inteligența); aptitudini speciale (aptitudini profesionale) Categorii de aptitudini: 1. Aptitudinea generală - factorul „g” sau inteligența. 2. Aptitudinea de grup : aptitudinea verbală, fluiditatea verbală, numerică, perceptivă, de reprezentare spațială și de dexteritate manuală. 3. Aptitudini speciale (complexe), în funcție de domeniul de activitate, pot fi: academice/școlare; creatoare; științifică; artistică; tehnice; de conducere; sociale. Aptitudinile speciale nu au rolul decisiv în creație, fără conlucrarea factorilor interni și externi
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
modelelor sociale; dorința de apartenență; tendința de a reacționa conform principiului „totul sau nimic”; slaba capacitate de transforma sau modifica ideile; încrederea prea mare în rațiune; exaltarea excesivă față de spiritul grupului, conducând la o atitudine conformistă. c) Blocaje de ordin perceptiv incapacitate de a se interoga asupra evidentului; incapacitate de a distinge între cauză și efect; dificultatea de a defini o problemă; incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul; dificultatea de a diferenția între fapte
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]