895 matches
-
fără pești sau pești fără râu. Pești veniți din altă parte. "Din Australia, din acvariul unui copil, dornic de depărtări limpezi și albastre." Frustrarea, un sentiment perpetuu, în grădina neculeasă a sentimentelor refulate. Astăzi am aflat de ce caut mereu în peregrinările mele podul de piatră și râul. Drumul ce trece peste el duce în câmpie, câmpia nesfârșită a sudului. Ce animație e pe strada asta când vine bâlciul, în luna august. Nu-ți vine să crezi. Mașini, oameni și copii, motociclete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
din cei mai tineri mă însoțeau, luându-și precauții să nu fie văzuți, eu însă îi simțeam prin preajmă, ceea ce, recunosc, îmi dădea un sentiment de securitate. Și așa, zi de zi, legătura noastră deveni puternică. După cinci ani de peregrinări, de viață nomadă, de viață într-o țară de care nu-i mai lega decât limba, țară în care abia ajunși, a început războiul, nu mai aveau nimic de sperat decât să se întoarcă în România. Față de forța cu care
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
că avea o nepoată, rude, familie nu constituia în ochii mei decât o aparență înșelătoare). Blaga locuia atunci pe strada Avram Iancu, într-un destul de spațios apartament de tip vechi, mobilat cu stil (piese și obiecte aduse în parte din peregrinările lui occidentale, mărturii ale tradițiilor de acolo: nu cred să fi văzut ceva românesc folcloric în casa autorului Spațiului mioritic!). Biblioteca lui n-a fost niciodată foarte bogată (câtă era la vedere) - vorbesc bazându-mă și pe vizitele ulterioare, la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pompă, încet, Șoseaua Kiseleff, până la Arcul de Triumf și apoi spre Piața Jianu, în direcția lacurilor, unde aveau să locuiască președintele Franței și suita sa. Parfumul trandafirilor ne-a însoțit apoi, în toate zilele ce au urmat, de-a lungul peregrinărilor noastre motorizate prin oraș, pe Calea Victoriei, până la Palatul Republicii - fostul Palat Regal -, parcurgând aleile Cișmigiului, ca să mergem la statuia generalului Berthelot - scoasă în perioada stalinistă, apoi repusă pe piedestalul ei, după cotitura naționalistă -, apoi în timpul vizitei la mausoleul eroilor, ridicat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
motivele mioritice să prindă în creația lui Nicolae Labiș un contur al lor specific. De altfel, poetul însuși ne arată că ciobănitul pătrunde adânc în viața satului său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani pricepuți în locuri ascunse prin munți. Trei dintre
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
schimbau țara pentru a-și întregi familia. Exista o oarecare periodicitate în aceste acțiuni: oamenii se încumetau cu precădere primăvara, odată cu instalarea timpului bun, respectiv după srângerea recoltei. Mult mai puțini se aventurau iarna sau la începutul verii, după cum aceste peregrinări - se pare - atingeau mai mult comitatele de-a lungul frontierei, decât pe cele situate în interiorul țării. După cum adevărat este că, lunar, se și întorceau două-trei duzini de oameni, cărora nu le ieșiseră socotelile sau pentru care motivele plecării (de pildă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu există vreo activitate viticolă din ultimele decenii ale sec. XX la care conf. Vasile Juncu să nu fi fost, într-un fel sau altul, implicat. El a străbătut în lunga sa carieră aproape toate provinciile românești, contribuind prin continua peregrinare la omogenizarea școlii și a cercetării viticole naționale, componenta orizontală a activității sale. A trecut fără preget de la o formă de activitate la alta, de la fermă la școală, de la laborator și câmpul experimental la conducerea unei stațiuni de cercetare și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
poetul român, nu este o odisee obișnuită, căci nu există, în text, nici o sugestie a unei reîntoarceri; "exploratorul" barbian, acționând sub imperative absolute, este, mai curând, "condamnat" să rătăcească perpetuu, pe oceanul vieții, căutând neobosit tărâmul, care să îi "închidă" peregrinarea. Iată de ce, doar direcția călătoriei imaginare este fixată, cu oarecare precizie - "cerul solidar" (formând deci un tot unic) - spațiul multiplicității virtuale de fuziune, fondul nostru de existență, situat dincolo de "tronul occidental", localizat în vest, în care soarele își încheie călătoria
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a ajuns în Africa, unde a intrat în serviciul beiului din Tunis. S-a amestecat ulterior în luptele politice din S.U.A., a fost arestat, a evadat din închisoare, apoi a ajuns în Uruguay, de unde a plecat după scurt timp. În peregrinările sale prin lume a avut diferite ocupații, printre care și cea de negustor de vite. După ce a trecut și prin China, s-a întors în Italia, unde a contribuit la unificarea deplină a țării sale. - Dictatura comunistă din Coreea de Nord a
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
au fost martorii ambelor identități, și, mai ales, n-au asistat la, i-aș spune metamorfoza tânărului care fusese până atunci, prin 1931-32, în cel care a devenit după această dată"422. Această tehnică le este foarte cunoscută din vremea peregrinărilor cu Doftorul, remarcabil iluzionist, - "prestigitator neîntrecut, dar era și iluzionist și fakir"423 - maestru în a le schimba înfățișarile și a cărui identitate o cunoaște doar pădurarul). Doftorul amintește de o întâmplare istorisită de Eliade, despre un yoghin care uimește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din Infern, așa cum avertizează Leana: "Adrian, Măria-ta, să nu te mai uiți înapoi, șopti apropiindu-și buzele de urechea lui. Să privești tot înainte [...]. Că dacă te mai uiți o dată înapoi, ne pierdem. Ne pierdem pentru totdeauna...549. Amnezia, peregrinările sale prin hotelul-infern dau impresia că a murit (morții sunt cei care și-au pierdut memoria, în mitologia grecească, moartea fiind asimilată cu uitarea 550); de fapt, întâlnirea cu Leana, "Îngerul păzitor" (o altă Beatrice având ca avataruri pe Ileana
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în povești exemplare, despre marile taine ale universului, în mijlocul desacralizării treptate a lumii 879: "E o poveste lungă, și pe voi, tinerii de azi nu vă mai interesează poveștile..."880. Povestea "lungă" a jidovului rătăcitor condamnat la nemurire, la veșnică peregrinare pentru a-l fi jignit pe Isus Christos când urca Golgota este de origine incertă, având trei posibile surse: mitica budistă, posibila identificare cu Josephus Cartaphilus (aprodul lui Pontius Pilatus) sau cu Malchus, personaj din misterele religioase ale catolicismului medieval
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din soare-n soare,/ În largurile vieții revarsă un trecut". Roiul de existențe ce răsare din neființa unității înfășurate în sine configurează forme existențiale posibile sau potențe ale increatului desfășurate în marea țesătură a undei creatoare, șir de forme în peregrinarea lor ascensională spre lumina ființei. Imaginea- undă se desprinde astfel "din apele eterne" pentru a-și însuși "vestmântul acelor care mor"; întruparea sa în lumină ia forma pieritoare a lucrurilor create. Ieșirea din ascunderea universalei inaparențe este o permanentă facere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sunt nomazi, nu? sublinie el în final cu o logică implacabilă. − Aaa, sigur, nu se-aștepta nimeni să facă de strajă la șantier. Deși, având în vedere importanța evenimentului în viața lor, aș fi crezut că și-au suspendat temporar peregrinările din simplă curiozitate. − Să fim serioși! Întâlnirea cu ei mi-a revelat doar cât de puțin îi înțelegem, în pofida aparenței de consens ce ne-a îmbrobodit și pe noi, și pe ei. Am avut chiar impresia că preferă să rămână
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
peretele dinspre răsărit L-a pictat, mare, pe Hristos răstignit... Căsătorită cu Guy Bossie, cu opt sau zece ani mai tânăr decât ea, Nadia va avea parte după eliberarea din domiciliul obligatoriu (1962) de o existență modestă dar liniștită. După peregrinări la Țăndărei și Călărași, în căutare de lucru, cei doi s-au stabilit în cele din urmă la Buftea, unde lui Guy i se repartizase o minusculă garsonieră. Pe Mariana Drăgescu o vizitau des. Uneori, când pleca în concediu, le
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ei că nu este chip să mă așez om între oameni. Mi s-a făcut morală. Când îmi amintesc cu câtă naivitate și îndârjire îmi croiam drumul spre cele ce mă pasionau, acum, târziu, simt un fel de mirare. În peregrinările mele prin oraș, întâlneam la vitrinele unor librării tablouri de Băncilă și rămâneam țintuit acolo ore întregi. Pe lângă Hală erau niște meșteri de firme și eu stăteam pe la ferestrele lor mult și bine fascinat de palete, de culori, de mirosurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
este argumentat și de abordarea profesorului Gugiuman, referitoare la zăcămintele de petrol din zona Uralilor (1936). Aceasta arată deschiderea profesorului Gugiuman spre geografia mondială, spre realitățile și evenimentele deosebit de intense petrecute în preajma și în timpul celui de-al doilea război mondial. Peregrinările sale profesionale au fost marcate de diferite studii geografice, profesorul lăsând prin fiecare loc prin care a trecut cel puțin o filă din trăirile sale geografice. Așa a fost și cea referitoare la „Localizarea geografică a așezărilor umane de pe munte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
demonstrație de geografie modernă prin publicarea unui studiu consistent: “Bălți: un oraș care crește”, profitând de statutul de profesor pe care l-a avut în acest oraș pentru o perioadă relativ scurtă. Și astfel se scrie încă o filă din peregrinările profesionale ale magistrului. În studiul „O colonie de bucovineni în Ținutul Fălciului” (1947) este vorba despre satul Rediu din ținutul Fălciului (de lângă Albeștiă, sat în care s-au stabilit 18 familii de bucovineni din localitățile Ciocănești și Iacobeni (județul Suceavaă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
geografice ale județelor României. Originile viticole și respectul pentru vin și vie îl determină să se aplece cu delicatețe geografică și modestie asupra celei mai renumite podgorii moldovene: „Contribution a la connaissance geographique du vignoble de Cotnari” (1978). Gândurile de peregrinare nu-i dau pace și își croiește loc prin „Drumeție prin țară” (1981). În același an, va publica un studiu istoric laborios “Mori de vînt în județul Vaslui la sfîrșitul secolului al XIX lea” în care inventariază prezența acestor surse
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
11-12, p. 656-660. Schimonahul Mitrofan, ucenic de limbă slavă al starețului, scrie o biografie în limba slavonă sub formă de Sinaxar, intitulată: „În ziua a cincisprezecea a lunii noiembrie: Viața și nevoințele fericitului părinte, Starețul Paisie, fuga sa din lume, peregrinările sale, adunarea fraților în jurul lui și viața sa împreună cu ei”. Textul se păstrează în mai multe copii - manuscrise și a fost tradus în românește de diacon Ioan I. Ică jr. și publicat parțial (secvențe privitoare la intervalul de la plecarea lui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
realități culturale este progresiv micșorată, până la absorbția completă a observatorului în realitatea observată. TOPOS VALAH. DISCURS IMAGOTIPIC Încă de la primul popas pe pământ muntenesc, făcut la schitul Dălhăuți, doar pentru câteva zile, Platon pătrunde într-un spațiu foarte deosebit de cadrul peregrinărilor sale ucrainiene, într-un topos dispus după linii mult mai molcome decât peisajele slave cu care ne-a obișnuit povestirea până în acest punct. Vizitând doi schimnici aparținători de schitul Dălhăuți, dar care locuiau ceva mai departe de restul comunității, în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
destulă ocrotire pentru mici culturi de fructe și legume și un trai în siguranță, este un clișeu imagologic, un fragment de discurs imagotipic, ce va reveni secvențial în toate memoriile legate de parcursul său românesc. Ostrovului prezent în paginile dedicate peregrinărilor sale ucrainiene, ostrov plasat în râuri tumultoase și înconjurat de pericol din toate părțile, îi corespunde, valea adâncă între munți, un alt tip de refugiu decât ostrovul, înconjurat nu de pericole, ci de zidul de apărare reprezentat de bariera muntoasă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ruse” sau mai exact așanumitele cântece ale pelerinilor, apărute pe drumurile Rusiei între veacurile al XI-lea și al XIX-lea. Poemele, de mai restrânse sau mai largi dimensiuni, dedicate sărbătorilor mari creștine de peste an, reprezintă viziuni apocrife legate de peregrinările Maicii Domnului sau zugrăvesc istorii de jertfă din Viețile Sfinților. În basmele rusești, figura cea mai reprezentativă este aceea a lui Ivan Țarevici, varianta slavă de Făt-Frumos, dotat cu excepționale însușiri fizice și morale, care aflat într-o luptă necontenită
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a îndestulat pasiunea de lector fermecat fiind de manuscrisele și cărțile vechi, de legendele și basmele populare românești, de tradițiile arhaice pe care le prețuia în cel mai înalt grad, de obiceiurile pământului, de limba bătrânilor, de folclor. De altfel, peregrinările sale prin țară din perioada adolescenței îi dau o adâncă cunoaștere a limbii și spiritului popular; atunci a acumulat tezaurul folcloric și lexical românesc, a ascultat și notat tot ceea ce era legat de cultura populară, a adunat vechi manuscrise, cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mutat la Bacău, lângă bunica mea din partea mamei. La Bacău am făcut liceul și apoi la Iași facultatea. După facultate, împreună cu soțul meu, și el profesor, am muncit în împrejurimile Bacăului și apoi în orașul Bacău. Toată această viață de peregrinări a familiei mele a fost determinată de refugiul din 1944. Părinții mei ar fi vrut să trăiască și să-și întemeieze o familie și o gospodărie în Cernăuți, dar războiul și răpirea ținuturilor românești de către Uniunea Sovietică a făcut ca
FRÂNTURI DIN VIAŢA ZBUCIUMATĂ A UNEI FAMILII DE REFUGIAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Brânduşa Irina Filimon () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1683]