1,176 matches
-
iraniene la 1850, două treimi o constituiau textilele (din bumbac, lână sau mătase)5. De altfel, șalurile de Kashmir circulau Îndeajuns de-a lungul Europei, de vreme ce la 1858, și Rallet, și Odobescu le amintesc- la Constantinopol și la Paris - În periplul lor. Dimitrie Rallet le asociază chiar pe cele de Lahore În portretul de enciclopedie Îndoielnică dar indispensabilă unui Orient definit de bazar: „(...) acolo, pe la șalgii și pe la parfumori, să vezi șaluri de Lahor, de Bagdad, stofe de Brusa, caftane, tandure
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Sfârșitul, I, 286-289, III, 240-249; Florin Mugur, Convorbiri cu Marin Preda, București, 1973; Petrescu, Scriitori, 94-97, 145-148; Raicu, Structuri, 150-156; Tudor, Pretexte, 112-131; Mihai Ungheanu, Marin Preda. Vocație și aspirație, București, 1973; Andriescu, Relief, 158-171; Iorgulescu, Rondul, 230-256; D. Micu, Periplu, București, 1974, 245-256; Dimisianu, Valori, 22-36; Paleologu, Simțul practic, 19-26; Simion, Scriitori, I (1974), 266-305; D. Micu, Un remarcabil roman politic, CNT, 1975, 11; Al. Andriescu, „Delirul”, CL, 1975, 3; D. Micu, Un roman de Marin Preda, TBR, 1975, 58
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și rațional” figurau printre argumentele unui lung discurs, inevitabil defensiv. Probabil că vechea strategie a reprezentării „unității”, cu atât mai necesară În cazul unei modificări unilaterale a Constituției era, pentru ultima oară, aplicată. Cu greu s-ar putea desprinde din periplul rezumat mai sus concluzii definitive cu privire la apartenența doctrinară a lui Boerescu. Marcate, indiscutabil, de oportunism și neclaritate, succesivele sale adeziuni nu lasă decât o imagine confuză, care poate fi completată doar prin apelul la inițiative și luări de poziție concrete
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
în cei patru ani de liceu eu voi fi învingător dacă mi-am dus la bun sfârșit misiunea în specialitatea mea și dacă cel puțin unuia din învățăceii mei i-am inspirit dragostea și pasiunea pentru ceea ce am făcut prin periplul nostru în comun în lumea tehnicii. Blocaje în comunicarea didactică În comunicarea didactică pot interveni în anumite momemte diverse blocaje ale căror surse se găsesc în cadrul ralațiilor dintre transmițător și receptor, respective relații de percepție interpersonală, relații interpersonale simpatico, relații
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
Călinescu, Fragmentarium, 91-97; Poantă, Modalități, 135-154; Pop, Poezia, 77-119; Raicu, Structuri, 260-270; Magda Ursache, A patra dimenisune, Iași, 1973, 109-145; Andriescu, Relief, 136-146; Cândroveanu, Alfabet, 201-227; Ciobanu, Critica, 81-89, 194-200; Cristea, Un an, 143-149; Martin, Pro patria, 122-130; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 295-307; Petroveanu, Traiectorii, 253-264; Tomuș, Istorie, 205-209; Barbu, O ist., 73-87; Dorcescu, Metafora, 149-152; Mincu, Poezie, 20-29, 48-50; Negoițescu, Engrame, 91-103; Piru, Poezia, II, 120-136; Zalis, Tensiuni, 148-163; Laurențiu, Eseuri, 192-208; Papahagi, Exerciții, 178-185; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
contemporane, proces care începe totuși să se contureze din ce în ce mai vizibil. Substanța sacral-profană, acut ambiguă, a realității îl transformă pe D. Țepeneag într-un mare poet al transcendenței goale, dar și al justificatei așteptări eshatologice. ION VARTIC Parodie a călătoriei inițiatice, periplul eroului prin mai multe țări central și vest-europene e o „probă a labirintului” tratată în registru burlesc, un voiaj către inima demoniacului însuși, caracterizat prin imensa sa capacitate decreativă. Realitatea pe care o traversează personajul lui Țepeneag are aspecte spectrale
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
solară, tentată doar de aspectul diurn al existenței. Însă cu trecerea timpului ea se dovedește mai degrabă o structură lirică anxioasă, bântuită de spaime și viziuni tanatice, încercarea de a prelungi lumina revelației, proprie debutului, continuându-se într-un dureros periplu în bolgiile infernului terestru. Obsesiva căutare a tăcerii grăitoare din toposul inițial se sublimează treptat, iar poemele propun tentative succesive de geneză a eului. Căderea în real, în capcanele cotidianului se realizează printr-o privire autoscopică, într-un dialog neîntrerupt
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de ornament, ci au feculența lor parșivă. Un recital la fel de plăcut de urmărit este Spectacolul gastronomic sau Arta & Arta culinară (2000), unde un „periplu” prin „bucătăriile literare ale lumii” vădește erudiție în domeniu. Și aici suveniruri, anecdote, istorioare, pilde lasă să se întrevadă darul de memorialist. E, într-adevăr, postura care îi vine „regizautorului” - Jurnal (de) ludic (2000), Proze trăite... proze auzite (2002), File
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
Lucian Raicu, „Clipe”, FLC, 1968, 28; Constantin, Despre poeți, 70-74; Martin, Poeți, II, 167-171; Perpessicius, Lecturi, 397-401; Caraion, Duelul, 167-169; Petru Poantă, „Goana după vânt”, ST, 1974, 1; Ion Caraion, Enigmatica noblețe, București, 1974, 147-153; Cândroveanu, Alfabet, 235-241; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 282-286; Petroveanu, Traiectorii, 232-234; Streinu, Pagini, III, 52-57; Mihai Ungheanu, Fragilități poetice, LCF, 1975, 51; Cristea, Domeniul, 101-104; Piru, Poezia, II, 53-56; Valentin Tașcu, Antologie de autor, ST, 1976, 1; Cornel Moraru, „Versuri”, FLC, 1976, 6; Raicu, Critica
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
lui Trimalchio”, RL, 1970, 23; Valentin Tașcu, „Ospățul lui Trimalchio” , TR, 1970, 24; Adrian Marino, Parodia eseului, RL, 1970, 25; Mircea Iorgulescu, „Sextil Pușcariu, critic și istoric literar”, LCF, 1972, 44; Dorin Tudoran, „Marginea lacrimei”, LCF, 1974, 23; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 343-347; Paul Dugneanu, Blaga în perspectivă comparatistă, LCF, 1975, 21; Cornel Moraru, Blaga în interpretare comparatistă, VR, 1975, 7; Barbu, O ist., I, 221-223; Mircea Popa, Un nou Budai-Deleanu, TR, 1977, 21; Felea, Aspecte, I, 96-101; Radu G.
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
Caragiale”. În 1963 devine student la Institutul Pedagogic din Cluj, de unde se transferă la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, absolvită în 1968. E profesor de limba engleză la Ploiești până în 1978, când emigrează în Germania. După un periplu în Statele Unite ale Americii, revine în Germania, stabilindu-se în orașul Hanau am Main, unde la început lucrează ca programator, apoi, până la pensionare (2002), ca profesor de franceză și engleză. Călătorește mult în Europa și frecventează diverse cercuri literare, îndeosebi
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
39-60; Elena Zaharia, Ion Vinea, București, 1972; Andriescu, Disocieri, 34-45, 222-228; Cioculescu, Itinerar, I, 281-287, IV, 322-326; George, Sfârșitul, I, 233-238, III, 143-145; Georgescu, Printre cărți, 114-118; Piru, Varia, II, 369-378; Zaciu, Ordinea, 242-256; Crohmălniceanu, Literatura, II, 371-395; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 197-200; Barbu, O ist., 32-38; Dan, Proza, 303-307, passim; Vasile Nicolescu, Starea lirică, I, București, 1975, 75-80; Simion, Scriitori, II, 280-293; Ionescu, Romanul, 88-109; Papahagi, Exerciții, 103-146; Ciopraga, Ulysse, 126-137; Stănescu, Jurnal, I, 40-44; Ungheanu, Lecturi, 135-140; Vaida
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
de mirajul Occidentului, acolo unde inițial crede că ar domni „armonia dintre stăpâni și supuși, conștiința egalității depline dintre ei, politețea, solicitudinea, demnitatea neștirbită și drepturile depline asupra omului - asupra cărora se veghează cu necurmată strășnicie”. Emigrează în Austria, dar periplul lui e plin de dezamăgiri și chinuri: refugiații sunt ținuți într-un lagăr, sunt prost hrăniți și tratați ca niște animale; cei care au ales să fugă peste hotare sunt fie escroci, bandiți, fie naivi etc. Cu o astfel de
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
Lucian Raicu, H. Zalis, Doina Ciurea); Andriescu, Disocieri, 271-276; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 162-164; Georgescu, Printre cărți, 104-107; Ist. teatr. Rom., III, 463-469; Petrescu, Scriitori, 57-60; Raicu, Structuri, 104-115; Zaciu, Ordinea, 207-214; Traian Podgoreanu, Umanismul lui Tudor Vianu, București, 1973; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 58-60; Crohmălniceanu, Literatura, III, 226-258; Manu, Sinteze, 62-85, passim; Micu, „Gândirea”, 945-954; Oprea, Incidențe, 29-33; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 48-56; 13 Rotonde 13, București, 1976, 187-203; Balotă, Universul, 49-63; Ionescu, Romanul, 110-127; Mihăilescu, Conceptul, I, 433-440
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
cu el...”, mișcările sufletești sunt trecute prin alambicul unei prolixe alegorii. Propunându-și să urmărească un destin ce implică general-umanul, vehiculând numeroase personaje-idee, arhetipale, hărăzindu-i protagonistului iluminări, dramaturgul îl poartă printr-o serie de încercări, care înseamnă și un periplu în diverse spații geografice. În esență, personajul trăiește trei probe fundamentale: iubirea, războiul și revoluția, în și prin care caută certitudini ultime, absolute. Condiția sa atinge granițele tragicului tocmai pentru că percepe distanța dintre construcțiile imaginative, dintre ideal și lume, datul
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
Andriescu, Relief, 148-157; Voicu Bugariu, Zaharia Stancu, București, 1974; Ciobanu, Critica, 8-15; Cristea, Un an, 13-20; Crohmălniceanu, Literatura, II, 150-162; Dimisianu, Valori, 36-38; Felea, Secțiuni, 29-35, 114-119, 390-392; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 105-108; Martin, Metonimii, 308-314; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 237-244; Petroveanu, Traiectorii, 24-34; Simion, Scriitori, I (1974), 31-38, 261-265, I (1978), 6-13, 369-397; Tomuș, Istorie, 173-178; Zaciu, Bivuac, 179-186; Mihai Beniuc, Scrieri, VI, București, 1975, 14-20; Cristea, Domeniul, 66-71, 147-154; Micu, „Gândirea”, 604-610; Ion Vlad, Lecturi constructive
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
87-101; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 107-122; Călinescu, Fragmentarium, 124-131; Corbea-Florescu, Biografii, I, 208-215; Poantă, Modalități, 274-282; Pop, Poezia, 299-323; Raicu, Structuri, 352-357; Andriescu, Relief, 40-50; Cândroveanu, Alfabet, 187-200; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 96-104; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 319-325; Petroveanu, Traiectorii, 286-292; Simion, Scriitori, I (1974), 192-205, I (1978) 269-331; Firan, Macedonski-Arghezi, 408-416; Mincu, Poezie, 35-40; Piru, Poezia, II, 172-190; Ungheanu, Arhipelag, 248-250; Zalis, Tensiuni, 163-171; Raicu, Critica, 317-319; Sorina Bălănescu, Boris Pasternak în traducerea lui
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Pâinea, Struguri storși, cele mai reușite proze fiind însă acelea care includ momente dramatice, cu apel la motivul crimei neelucidate și la tipologia „suciților” (Soarele de toamnă, Ziua). În volumul Oul se află și câteva încercări dramatice (grupate în secțiunea Periplu pe apa de jertfă), parabole prolixe cu subiect istoric, centrate în jurul figurilor lui Decebal, Horea, Cloșca și Crișan. În nuvelele din Antrenorul și zeul sau din Lucrări și zile din viața lui Nick sunt reconstituite în chip vag moralizator episoade
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
Naturală" (secolul I e.n.), Pliniu cel Bătrân dă o indicație clară asupra curentului litoral, coborând de la nord la sud, de-a lungul pontului stâng. Din însărcinarea Împăratului Hadrian, Arrian, guvernator al Bithyniei în secolul II e.n., efectuează și scrie un "Periplu al Pontului Euxin". O dată cu descrierea amănunțită a țărmurilor, dă și o pitorească prezentare a miticei insule Leuce - Insula Șerpilor, loc de naștere și de mormânt al tot atât de legendarului erou Ahile; insulă asupra căreia vom reveni. Tot în secolul II e.n.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dă Pindar în secolul V î.e.n. O menționează, între alții, Strabon, Pliniu cel Bătrân, Maximin din Tyr, ca fiind reședința lui Ahile, Priscianus, care menționează mulțimea de păsări albe ca zăpada; dar cea mai frumoasă descriere o face Arrian, în "Periplul" său din secolul II e.n. (203-241), care ne spune cum acele păsări imaculate ca neaua spălau lespezile templului sfânt cu apă de mare și le măturau în zbor cu aripile lor. Însă insula nu primea numai vizita pelerinilor pioși. Săpături
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și la canalul care traversa cataractele Porților de Fier (fig. 8). Fig. 8. Zeul Danubius reprezentat pe Columna Traiană. Și Silius Italicus (sec. I e.n.) citează într-un vers "Istrul cu două nume". În secolul II e.n., Arrian precizează în "Periplu" distanțele între gurile Deltei. În același secol, geograful Ptolemeu, în "Îndreptarul Geografic", dă, pe lângă coordonatele gurilor de vărsare ale unor afluenți ai Dunării, și pe cele ale gurilor Deltei (tot 6 și cu aceleași nume ca și la Plinius cel
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
oligofreni, psihopați, alcoolici. c) Vagabondajul etnic sau migrator specific unor populații care nu se pot fixa într-un anumit spațiu geo-social. d) Vagabondajul mascat, specific omului modem, manifestat prin turism, mișcările Hippies etc. e) Vagabondajul cultural reprezentat prin pelerinajele rituale, periplul lui Ulysse (Odyseea) sau al lui Enea (Eneida). 17. NOSOLOGIA PSIHIATRICĂ I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) Cadrul general al problemei Nicăieri în știință nu este întâlnită o dispută mai serioasă și parcă de nesoluționat ca în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Stoiciu - la mitul cristic. Există un personaj potențial mesianic, un pandant sau o nouă întrupare a Mântuitorului. El moare, dar învie în final (după o îndelungată letargie care amintește de crisalida din Orbitor, romanul lui Mircea Cărtărescu) și, după un periplu comparabil cu cel al Sey Mondy, protagonistul din Saludos al lui Alexandru Ecovoiu, „visează”, de fapt enunță, formulează, re-creează - povestind - Lumea. Se află în Vremelnicie pierdută o întoarcere a buclei asupra ei înseși, o autoprezentare a narațiunii, cu valențe în
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
și asta se întâmplă nu rareori -, tendențiozitatea retoricii devine stridentă, iar încântarea în fața imaginației poetice dispare, lăsând cititorul pradă unui sentiment de lehamite. Concomitent cu reportajul, P. profesează eseul publicistic, prezent în paginile din Un elefant pentru doi oameni. Scurt periplu prin civilizațiile tinere ale planetei (1973), România - convergențe la universal (1975), alcătuiește culegeri de interviuri - Poezie și politică (1972), Literatură și națiune (1986) ș.a. În poezie debutează editorial în 1974, cu Bunica Beps, volum integrat ulterior în mai amplul Mausoleul
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]