2,417 matches
-
normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens în unul mai puțin dens; 3. presupune că raza incidentă și cea refractată sunt perpendiculare; 4. nu apare la orice valoare a unghiului de incidență. II. În Fig.2.2. sunt reprezentate mai multe situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A este 34 mai mare decât
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d) numai cu lentile divergente
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
paralele; c) pentru fascicule divergente; d) pentru toate radiațiile electromagnetice. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d) lumina refractată este parțial polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție: a) rămân neschimbate; b) λ se modifică, υ nu se modifică; c) λ nu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
principal al unei lentile convergente, la distanța x1 = -15 cm de aceasta. Imaginea formată este reală și de două ori mai mare decât obiectul. Distanțele focale ale lentilelor sunt f1= 1m, respectiv f2 = 40 cm. Un obiect real este așezat, perpendicular pe axa optică principală, la distanța de 1,5 m față de lentila L1, astfel încât prima lentilă se află între obiect și cea de a doua lentilă. Determinați: a. convergența celei de a doua lentile; b. distanța dintre lentila L1 și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-un sistem de două oglinzi plane perpendiculare. Formulați o concluzie. 3. O rază de lumină cade normal pe latura AC a unei prisme cu reflexie totală, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n1=1,6 situată în aer. a) Reprezentați drumul razei de lumină prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
30 0 . 3. În Fig.2.8. un fascicul de lumină cade pe o lamă cu fețe planparalele de grosime d=4mm și indice de refracție n=31/2. A) Unghiul de incidență i, astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe cel refractat, este: a) 45 0 ; b) 30 0 ; c) 60 0 . 46 B) Deplasarea Δ a fasciculului față de direcția inițială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub unghiul de incidență obținut la punctul A) este: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
are capetele șlefuite de forma unor emisfere de rază R = 5cm. Distanță la care se formează imaginea sa reală este 40cm de cel de-al doilea capăt. Determinați lungimea vergelei. 2. Reprezentați razele de lumină reflectate în sistemul de oglinzi perpendiculare din Fig.2.9. Ce valoare are unghiul dintre raza incidentă și cea emergentă din sistem. 4. Se dau k lame cu fețe plan paralele, de grosimi h1, h2,.... hk .și indici de refracție n1, n2,... nk aflate în aer
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a lentilelor subțiri, stabiliți dependența distanței imagine-lentilă de distanța d1 dintre obiect si lentilă, pentru o lentilă cu distanța focală f ; b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă convergentă. Veți considera un obiect așezat perpendicular pe axa optică principală, distanța obiect-lentilă fiind egală cu dublul distanței focale; c. Folosind datele experimentale culese, calculați raportul dintre mărirea liniară transversală, corespunzătoare unei distanțe obiectlentilă d1C =32cm si cea corespunzătoare distanței obiect-lentilă d1B =36cm; d. Folosind rezultatele experimentale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
rezultate prin interferență este maximă; d. intensitatea undei rezultate prin interferență este nulă. 3. Un elev utilizează o lentilă convergentă subțire pentru a observa un obiect liniar AB. Acesta plasează lentila la 10 cm de obiect, astfel încât obiectul să fie perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea observată este dreaptă și de trei ori mai mare decât obiectul. a. determinați mărirea liniară transversală dată de lentilă ; b. calculați distanța focală a lentilei ; c. realizați un desen în care să evidențiați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
8; c. r= arcsin 3/4; d. r = 90°. 6. O lentilă plan convexă, confecționată din sticlă optică, cu raza de curbură a suprafeței sferice de 20cm, este utilizată pentru a proiecta pe un ecran imaginea unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală îsistemul se află în aer). Dacă obiectul este plasat la 50cm de lentilă, imaginea obținută pe ecran este de patru ori mai mare decât obiectul. 62 a. realizați un desen în care să evidențiați mersul razelor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
al doilea, unghiul de refracție având valoarea de 60°; c. pătrunde în mediul al doilea, unghiul de refracție având valoarea de 45°; d. pătrunde în mediul al doilea, fără a devia de la direcția inițială. 4. Imaginea unui obiect liniar, așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile, este reală și egală cu obiectul. Distanța dintre obiect și imagine are valoarea de 80 cm. Convergența lentilei are valoarea: a. C = 1,25δ; b. C = 1,50δ; c. C = 2,50δ; d.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
80nm; d. 500nm. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. La distanța de 60 cm în fața unei lentile subțiri de convergență C = 5 dioptrii este plasat, perpendicular pe axul optic principal, un obiect liniar. Înălțimea obiectului are valoarea de 3cm . a. Determinați distanța focală a lentilei. b. Aflați distanța dintre imaginea obiectului și lentilă. c. Calculați înălțimea imaginii. d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. este întotdeauna mai mic sau egal cu unitatea; c. este întotdeauna mai mare sau egal cu unitatea; d. arată de câte ori este mai mare viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: 86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
uniform, pe toate fețele, cu glicerina anhidră, se încălzesc la flacără și se umplu cu parafină topită. Cu o pensetă sau cu un ac spatulat încălzit la foc se introduc obiectele împarafinate în baia de porțelan, orientându-se paralel sau perpendicular pe lungimea acesteia, pentru a ușura obținerea blocurilor de parafină. După ce parafina s-a solidificat, se introduce baia într-un vas cu apa rece și după 10-15 minute se desprinde blocul cu ușurință. Secționarea probelor. După obținerea blocurilor mari, cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rece și după 10-15 minute se desprinde blocul cu ușurință. Secționarea probelor. După obținerea blocurilor mari, cu mai multe fragmente de plantă, se trece la împărțirea acestuia în blocuri mai mici, care se fasonează separat, astfel încât obiectul sa fie orientat perpendicular sau paralel față de vârful blocului, funcție de secțiunile ce vor fi efectuate (transversale sau longitudinale). Marginile blocului trebuie să fie drepte și paralele, altfel nu se va reuși secționarea în serie și obținerea de benzi continue. Secțiunile au fost efectuate la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
la cea adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fisura clară și cu muchiile vii. Echilibrul corpului este menținut prin tracțiune cu ambele mâini prinse de muchia fisurii și presiune cu picioarele pe peretele opus al diedrului. Atât tracțiunea cu mâinile, cât și presiunea cu picioarele se fac aproximativ perpendicular pe linia fisurii, respectiv peretele diedrului. Ordinea mișcărilor depinde de împrejurări și poate fi mână mână, picior-picior sau alternativ mână-picior, mână-picior. 4.9.6. Escalada pe perete Spre deosebire de sensul larg al cuvântului, perete se numește, în sens restrâns, o față
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Necroza rezultă din degenerescența elementelor celulare din mai mulți foliculi adunați în noduli. Necroza dă naștere unei substanțe amorfe, albicioase, cu aspectul de castană crudă. Această masă necrotică, ramolindu-se, dă naștere unei ulcerații care apare cu marginile groase tăiate perpendicular. Scleroza rezultă din infiltratul limfo-plasmocitar perivascular, bine reprezentat la periferia gomei. Ea este cea care conferă caracterul de duritate leziunii sifilitice. 7.3.4. DIAGNOSTICUL Se bazează în faza terțiară pe examenul serologic al sângelui și pe examenul anatomopatologic al
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
un semnal care este amplificat, iar cea de-a doua buclă, plasată după placa supusă la încovoiere, determină viteza de deplasare a vehiculului și distanța dintre punti, măsurând timpul de parcurgere a distanței dintre cele două bucle. Placa este montată perpendicular pe direcția de deplasare, iar după ce vehiculul parcurge placa, sistemul înregistrează și calculează sarcina dinamică. Sarcina statică se apreciază funcție de cea dinamică și după calibrarea parametrilor. O echipă de cercetători, condusă de prof. Bârsănescu de la Universitatea Tehnică din Iași, a
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
înregistrarea curbei de sedimentare este completă în momentul atingerii unui palier. Pentru a putea calcula parametrii propuși este necesar să trasăm curba de sedimentare în coordonate q(grame)-f(t, minute). În acest scop, din punctele din care se coboară perpendiculare la axa absciselor se determină timpul în minute, iar din paralele duse la axa coordonatelor, din aceleași puncte, se determină cantitatea de sediment în mg. Trecerea de la o unitate de măsură la alta se face astfel: pentru timp: viteza de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
joc). E. Ștafete cu conducerea mingii, specifice jocului de fotbal (îndemânare specifică în jocul cu mingea + viteză specifică); 31.Ștafetă cu conducerea mingii Două echipe de câte 4-6 jucători, așezate în coloană, la 8 metri distanță de linia de poartă, perpendicular pe bara porții. Primul jucător din fiecare echipă are o minge la picior. La semnalul antrenorului, primul jucător din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul până la un semn (pion, trasaj) aflat la 4 metri de bara porții (1), la acest
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
slalom jucătorul stabilit dinaintea sa, până când toți ceilalți străbat traseul stabilit (figura A). Prima variantă: jucătorul în slalom fuge în sens contrar alergării coloanei. Cel ce termină parcursul se așează la coada coloanei (figura B). Varianta a doua: jucătorul aleargă perpendicular fața de coloană. Începe dinafară și se reîncolonează la capătul celălalt. La start echipele se vor afla la 20-30m distanță unele de altele (figura C). Varianta a treia: echipele se împart în două grupe. Grupa în alb C D este
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
prin: presiune când elementele anatomice ale unei regiuni sunt mai întâi împinse și apoi strivite; tracțiune când țesuturile sunt alungite dincolo de limita extensibilității lor normale și se rup în mod variabil după rezistența lor la întindere. Agentul traumatic acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere mai redusă, fie tangențial când leziunea este mai întinsă dar mai puțin gravă. 12.2.3. FIZIOPATOLOGIE Fenomenele fiziopatologice ale contuziilor, care explică simptomatologia lor clinică
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]