706 matches
-
curentul creștin-democrat, care se identifică, mai ales, cu aspectul pragmatic al politicii, urmărind totuși să se interpună în zona liberă dintre liberalism și socialism, dintre individualismul unuia și colectivismul celuilalt. Este, în principiu, un curent fundamentat pe ideile de "solidaritate, personalism și subsidiaritate, valori creștine construite pe o imagine a comunității organice. Deosebirea dintre creștin-democrație și conservatorismul modern este reprezentată de rezerva față de piață, de necesitatea consultării între actorii sferelor statului și ale pieței, iar deosebirea față de conservatorismul autoritar constă în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005. Radkowski, Georges-Hubert, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. Ralea, Mihai, D., Contribuții la știința societății, Editura Casei Școalelor, București, 1927. Randell, Keith, Jean Calvin și Reforma târzie, Editura ALL, București, 1996. Rădulescu-Motru, Constantin, Personalismul eenergetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984. Rădulescu-Motru, Constantin, Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor, în Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984. Rogues, Jean, ,,Catolicismul", în Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. Rogues, Jean
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Contribuții la știința societății, Editura Casei Școalelor, București, 1927. Randell, Keith, Jean Calvin și Reforma târzie, Editura ALL, București, 1996. Rădulescu-Motru, Constantin, Personalismul eenergetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984. Rădulescu-Motru, Constantin, Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor, în Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984. Rogues, Jean, ,,Catolicismul", în Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. Rogues, Jean, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. Rousseau, Jean Jacques, Contractul
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
33 J-F. Gravier, Paris et le desert Française (Paris: Flammarion, 1947). 34 Numele derivă din cuvântul provensal ,,félibre" care înseamnă ,,onoare". 35 Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique (Paris: Vrin, 1990 [publicată prima dată între 1835-1840]). 36 J. Loughlin ,,Personalism and Federalism in Inter-war France", în P. Stirk (editor), The Context of European Unity: the Inter war Period (London: Francis Pinter, 1988), pp. 188-200. 37 Citat în J-J. Dayries și M Dayries, La Régionalism, ediția a treia (Paris: Presses Universitaires
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Pagnol oferă o relatare amuzantă a acestor conflicte în lucrarea sa autobiografică Souvenirs d'Enfance, mai ales în primul volum, La Gloire de mon père, de pe vremea când tatăl său era instituteur-ul orașului Aubagne din sudul Franței. 43 J. Loughlin, "Personalism and Federalism in Inter-war France", op. cit.; și A. Greilsammer, Les mouvements fédéralistes en France de 1945 à 1974 (Paris: Presses d'Europe, 1975). 2. Les Trentes Glorieuses (1945-1975) și urmările acesteia 1 Cu privire la noțiunea de "tradiție de stat" vezi K.
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1945 à 1970 (Paris: Armand Colin, 1971). 12 Ibid., p. 15. 13 Vezi J. Loughlin, "Regionalist and Federalist Movements in Contemporary France", în M. Burgess (editor), Comparative Federalism and Federation (London: Croom Helm, 1986) și pentru perioada interbelică, J. Loghlin, "Personalism and Federalism in Inter-war France", în P. Stirk (editor), The Context of European Unity: the Inter-war Period (London: Francis Pinter, 1988), pp. 188-200. 14 Alain Milward, The European Rescue of the Nation-State, ediția a doua, (London: Routledge, 2000). 15 J.
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1993, 121-158). Neotradiționalismul se referă la birocratizarea, creșterea corupției și disoluția spiritului revoluționar în cadrul regimurilor leniniste târzii, iar leninismul sistemic este un exemplu perfect în acest sens. Incapabil să își susțină pe termen lung "carisma impersonală", leninismul sistemic degenerează în "personalism eroizat": membrii de partid proeminenți modifică imaginea partidului după propria lor imagine și suprapun interesele personale peste cele de partid, devenind "din ce în ce mai mult patroni de tip tradițional și "oameni mari"" (Jowitt: 1993, 127). Astfel, corupția din cadrul regimurilor leniniste reprezintă răspunsul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ethnic behavior: an empirical exploration", în Cohen, Abner (ed.), Urban Ethnicity, Londra, Tavistock Publications, pp. 1-35. Morândău, Dorel și Rusu, Horațiu (2002), Globalizarea între cunoaștere și distorsiune, Annales Universitatis Apulensis, Seria "Sociologie", 2, pp. 28-37. Motru, Contantin Rădulescu (1984 [1927]), "Personalismul energetic", în Personalismul energetic și alte scrieri, București: Editura Eminescu. Motru, Contantin Rădulescu. (1984 [1932]), " Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Editura Eminescu. Motru, Constantin Rădulescu (1996 [1942]), Etnicul românesc. Naționalismul, București, Editura
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
empirical exploration", în Cohen, Abner (ed.), Urban Ethnicity, Londra, Tavistock Publications, pp. 1-35. Morândău, Dorel și Rusu, Horațiu (2002), Globalizarea între cunoaștere și distorsiune, Annales Universitatis Apulensis, Seria "Sociologie", 2, pp. 28-37. Motru, Contantin Rădulescu (1984 [1927]), "Personalismul energetic", în Personalismul energetic și alte scrieri, București: Editura Eminescu. Motru, Contantin Rădulescu. (1984 [1932]), " Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Editura Eminescu. Motru, Constantin Rădulescu (1996 [1942]), Etnicul românesc. Naționalismul, București, Editura Albatros. Motru, Constantin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
între cunoaștere și distorsiune, Annales Universitatis Apulensis, Seria "Sociologie", 2, pp. 28-37. Motru, Contantin Rădulescu (1984 [1927]), "Personalismul energetic", în Personalismul energetic și alte scrieri, București: Editura Eminescu. Motru, Contantin Rădulescu. (1984 [1932]), " Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Editura Eminescu. Motru, Constantin Rădulescu (1996 [1942]), Etnicul românesc. Naționalismul, București, Editura Albatros. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1904]), "Cultura română și politicianismul", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1910]), " Sufletul neamului nostru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o seamă cu sine. Încercări noi de ideologie polifonică. La Editura Institutul European au mai apărut: Proiectele filosofiei kantiene; Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice; Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică (ed. a II-a); Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (ed. a II-a). Viorel Cernica, Judecată și timp. Fenomenologia judicativului (c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de regrupare febrilă a rămășițelor propriei identități în jurul unui ultim spasm de oportunism (avantajele împăcării cu Pandele) asistăm la delirul mini-grandomaniei ("șmecheria e să fii mare atât cît să nu fii mic"), cumplită convertire a fricii de a fi în personalism procustian; criza absenței identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement un proiect de societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se reproduc extrase din conferința Sentimentul național în literatura italiană a lui Paolo Soldati (profesor la Craiova și traducător al lui Goga). Totuși, nu întreaga publicistică literară din R.e. e colorată ideologic. Sunt de menționat contribuțiile lui Lucian Costin (Personalismul în literatură), Iosif E. Naghiu (Un poet uitat. Asesorul Zaharia Boiu), George Sbârcea (Ion Moldovanu), Const. Rîuleț (Epigrama românească). O prezență aparte în sumar o constituie numeroasele traduceri ale lui Al.T. Stamatiad din poezia chineză și japoneză clasică, tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
l-au împiedicat să finalizeze proiectul. Cum ar fi arătat ediția critică se poate înțelege din ediția Versuri (I-II, 1980). Tehnica de editor foarte scrupulos a lui P. este vădită, de asemenea, în modul cum a stabilit textul studiului Personalismul energetic al lui C. Rădulescu-Motru (1984), nota la ediție ocupându-se, în zeci de pagini, de grafii, fonetică, fonetica sintactică, morfologia, formarea cuvintelor, sintaxa și lexicul operei avute în vedere. Încă în intervenția intitulată Imixtiunea incompetentă în structura edițiilor, apărută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, București, 1963; Ion Agârbiceanu, Opere, I-XII, introd. Mircea Zaciu, București, 1962-1985; Ion Sava, Măști, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Tudor Arghezi, Versuri, I-II, pref. Ion Caraion, postfața edit., București, 1980; C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, București, 1984; P. P. Negulescu, Filosofia Renașterii, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1986; Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pref. Dan Horia Mazilu, postfață Aureliu Goci, București, 2001; George G. Potra, Contribuții la istoricul țiganilor din România, București, 2002. Traduceri: Pierre Riffard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
de a aduce, în spiritul ironic și mușcător al lui G. Topîrceanu, o notă de pitoresc și inedit, dar mai ales de amuzament în viață literară locală, prin șarje amicale și ironii bine direcționate la adresa unor excese și fenomene de „personalism” exagerat ale unor „vedete” ale literaturii momentului. Colaborează cu versuri George Lesnea, Ștefan Ciubotărașu, D. Florea-Rariște, Petre Stați. Proza publică Alexandru Pogonat și Adrian Păscu, acesta din urmă semnând și un fragment din piesă de teatru Tândală și Păcală. Articolele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289888_a_291217]
-
adresează libertății fiecăruia. Nu este vorba de experiența imediată a unei substanțe, ci de experiența progresivă a unei vieți personale. De aceea, potrivit lui Mounier, noi nu putem să descriem decât viața personală, modurile și căile sale. Alături de această experiență fundamentală, personalismul adaugă o afirmație de valoare care este de fapt un act de credință, în „afirmația valorii absolute a persoanei umane”. Unii cred că, atunci când tratăm despre persoană, ne referim cu siguranță la un element reflexiv, un agent care are o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
clasică de persoană, în filosofia anglo-americană de inspirație analitică (Peter Simson, care afirmă necesitatea unei perspective metafizice; D. Wiggins, pentru a examina criticismul lui Hume la adresa conceptului de substanță) și filosofia continentală de inspirație hermeneutică (Paul Ricouer, care afirmă că personalismul, în calitate de curent filosofic, a murit). Pe această linie ne întrebăm: ce rămâne din noțiunea de persoană primită de la tradiția filosofică? V. Possenti recunoaște că „ideea-realitate a persoanei traversează un moment de eclipsă și pretinde din nou efortul conceptului”, situație care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ontologic, de la care își are originea demnitatea ei. În schimb subiecto-centrismul modern sugerează ideea că subiectul nu-l cunoaște pe celălalt în alteritatea sa, ci îl transformă în obiect disponibil pentru orice manipulare posibilă. În această reflecție se bazează pe personalismul francez, din cauza uitării ființei, fiind conștient de faptul că în uitarea ființei este conținută și uitarea persoanei. Determinarea boețiană, potrivit căreia „persoana este o substanță individuală de natură individuală”, evidențiază caracterul de subiect existent, alături de care regăsim definiția lui Riccardo
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Sfintei Treimi, și, după cum am remarcat, Toma de Aquino reia doctrina trinitară a lui Augustin pentru a reflecta despre trup ca relație cu sufletul și sufletul în relație cu Dumnezeu. Aceste baze solide, dezvoltate cu o critică riguroasă de către pionierii personalismului creștin pe care i-am amintit, constituie un punct de plecare important pentru o reflecție actuală care se impune în jurul preocupărilor filosofice asupra omului întrupat într-o societate dinamică în criză. Reîntoarcerea la fundamentele personalismului creștin poate oferi o semnificație
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o critică riguroasă de către pionierii personalismului creștin pe care i-am amintit, constituie un punct de plecare important pentru o reflecție actuală care se impune în jurul preocupărilor filosofice asupra omului întrupat într-o societate dinamică în criză. Reîntoarcerea la fundamentele personalismului creștin poate oferi o semnificație nouă întrebării despre identitatea persoanei și recunoașterea valorii ei în lume. CONCEPȚIA DESPRE PERSOANĂ LA MAX SCHELER Introducere În aprofundarea argumentului antropologic vrem să insistăm asupra modului în care autorul german reflectează asupra conceptului de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Introducere În aprofundarea argumentului antropologic vrem să insistăm asupra modului în care autorul german reflectează asupra conceptului de persoană și asupra semnificațiilor aceluiași concept. Este onest să recunoaștem, înainte de toate, complexitatea și dificultatea unei astfel de tentative în prezentarea panoramicii personalismului lui Max Scheler (1874-1928). De asemenea, suntem conștienți atât de luminile, cât și de umbrele acestei tentative, din cauza opticii nu întotdeauna precise a discursului filosofic pe care vrem să-l tratăm. 1. Antropologia sa fenomenologică Se constată că evoluția gândirii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
între Scheler teist și Scheler panteist”. Din cauza schimbărilor care au avut loc în evoluția gândirii sale, se vorbește în special de două perioade care disting etapele de elaborare a eticii sale: „o primă perioadă - de pregătire și de actualizare a personalismului etic religios și a doua perioadă - de criză a teismului și de enunțare a unui panteism evoluționist”. Câteva recomandări utile ne pot ajuta să surprindem cu mai multă precizie gândirea lui Scheler: scopul lui Scheler este să fondeze etica sa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]