819 matches
-
Filmele Iron Eagle I și II au anticipat reorientarea dinspre un inamic comunist înspre cel arab. Cele două serii ale filmului înfățișează procesul de relaxare a politicii față de Uniunea Sovietică și apariția unui nou dușman care ulterior și-a aflat personificarea în Saddam Husein și Irak, prefigurați în mod straniu de Iron Eagle. Aceste două filme au contribuit la adîncirea reacției anti-arabe din epoca respectivă prin prezentarea unor imagini negative ale "teroriștilor" și regimurilor arabe. Primul din cele două filme a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a maniheismului hollywoodian (vezi Shaheen, 1984). În mod evident, asemenea stereotipuri îi dezumanizează pe arabi, prezentîndu-i ca violenți și ticăloși. În general, filmele antiarabe ale anilor trecuți combină ideologii rasiste și șoviniste care îi prezintă pe aceștia ca pe niște personificări ale răului, iar pe americani ca pe niște personificări ale binelui. Această viziune reia ceea ce Edward Said (1978) descria ca "orientalism" care stabilește virtuțile Occidentului prin schițarea diferențelor între Occidentul "civilizat" și Orientul "sălbatic", prezentat ca irațional, barbar, subdezvoltat și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asemenea stereotipuri îi dezumanizează pe arabi, prezentîndu-i ca violenți și ticăloși. În general, filmele antiarabe ale anilor trecuți combină ideologii rasiste și șoviniste care îi prezintă pe aceștia ca pe niște personificări ale răului, iar pe americani ca pe niște personificări ale binelui. Această viziune reia ceea ce Edward Said (1978) descria ca "orientalism" care stabilește virtuțile Occidentului prin schițarea diferențelor între Occidentul "civilizat" și Orientul "sălbatic", prezentat ca irațional, barbar, subdezvoltat și inferior față de occidentul rațional, rafinat și uman. În filmul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
investit într-un Roosevelt adresîndu-se națiunii americane prin intermediul radioului sau într-un de Gaulle, care avea la îndemînă televiziunea pentru a dojeni poporul francez. Limbajul cifrelor ne indică limpede un singur viitor posibil: un tot mai mare anonimat jos, o personificare tot mai accelerată în partea de sus a scalei sociale. " Mai putem prezice încă un fapt cert, scrie Tarde. Viitorul va cunoaște personificări ale autorității și ale puterii în fața cărora vor păli pînă și cele mai ilustre chipuri ale despoților
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
francez. Limbajul cifrelor ne indică limpede un singur viitor posibil: un tot mai mare anonimat jos, o personificare tot mai accelerată în partea de sus a scalei sociale. " Mai putem prezice încă un fapt cert, scrie Tarde. Viitorul va cunoaște personificări ale autorității și ale puterii în fața cărora vor păli pînă și cele mai ilustre chipuri ale despoților din trecut, fie ei Cesar, Ludovic al XIV-lea ori Napoleon"316. Și în mod sigur au pălit de la 1899 încoace, data la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și antonime; sufixe diminutivale și sufixe augmentative; câmpuri lexicosemantice; cuvinte compuse prin alăturare, subordonare și abreviere; familia lexicală derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale; împrumuturile;) d) Resurse ale expresivității limbii la nivelul lexico-semantic (selectarea cuvintelor; figuri de stil: personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor și al neologismelor;) 3.3. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul gramatical impune cunoașterea și respectarea normelor gramaticale prin care se asigură corectitudinea formelor flexionare și corectitudinea organizării structurilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Scriptura și Cristos erau numite astfel doar alegoric. A treia motivație antimilitaristă a montaniștilor se baza pe apartenența creștinului la Evanghelie: creștinul, fiu al adevărului, al blândeții și al dreptății (Filip 2, 5), îl are ca părinte pe Isus Cristos, personificarea absolută a acestor trei virtuți esențial creștine (Mt 11, 29; cf. Lc 23, 47). Absența acestor virtuți evanghelice, bazate pe doctrina scripturistică, ar duce la prăbușirea întregii construcții a creștinismului. Prin urmare, credința interzice creștinului să se înroleze în armată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
uneori propaganda creștină de-a lungul secolelor. Scriitorii creștini s-au lansat împotriva lui Nero deformându-i imaginea și alterându-i faptele: l-au definit ca persecutor prin excelență, tiran blestemat și ticălos (execrabilis ac nocens tyrannus) și chiar o personificare a Anticristului; l-au făcut precursorul diavolului, cel care la sfârșitul lumii va trebui să devasteze pământul și să răscoale neamul omenesc; l-au numit misterul nelegiuirii (mysterium iniquitatis); l-au crezut ridicat din infern (de infernu levatus)»; l-au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să fie exprimată de acel proverb. Așa se explică de ce limba proverbelor are un Înalt grad de suplețe și expresivitate: astfel, pentru a reda cu pregnanță conținutul ideatic și emoțional al proverbelor, ea face frecvent apel la epitete, metafore, alegorii, personificări, comparații, paronimii etc. Aceste mijloace stilistice sunt menite să pună mai bine În valoare nuanțele ironice și să dea „tâlcului” o notă sporită de subtilitate sau de expresivitate. De obicei, În proverbe exprimarea este alegorică, are un Înțeles ascuns (indirect
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative și interogative), nivelul stilistic (epitetul, comparația, personificarea, metafora), particularități și similitudini. Autoarea oferă, astfel, o analiză pe volume de poezie, urmată, de una pe niveluri de expresivitate și de originalitate ale limbajului, realizând în cadrul a trei părți în câte este dispusă lucrarea, toate marcate de titluri sugestive
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
În Le Feu d’artifice - “c’est la réalité qui vieillit mal”) nu se prezintă Într-un asemenea hal de precaritate Încît să fie nevoie de acțiune - acest sartrian substantiv - pentru redresarea ei. Obiectele sînt atît de vii, la Deville (personificarea lor este poate un pod Între scriitura flegmatică franceză și cea optzecistă românească, congenere), Încît ele, printr-un procedeu invers celui romantic, Însuflețesc ființele: palmierul din Havana, În Femeia perfectă, un hamburger, În Le Feu d’artifice. Apoi, protagonistul - un
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
declarație. Personajul decis orientat către sine însuși este împiedicat să se miște și e totodată protejat de intruziunea de dincolo de marginile bărcii. Barca formează totuși și ea o parte inseparabilă de personaj, desfășurând un vector orientat înainte, limitându-se la personificarea însăși a frontalității poziției poetului. Barca îi dă avânt, dar îi exprimă și inhibarea misterioasă, oprindu-se în planul frontal al picturii, fără a avea unde să se mai îndrepte. Absintul lui Degas este mult mai inhibitor (figura 113). Prezența
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este prezentată istoria medievală într-o simbolistică clară, sub semnul ocultismului și al magiei: Inorogul, balaurul, Licoarna, Formica, Vasiliscul și Faraoanca, Zimbrul, Pasărea măiastră, Grifonul, visează întemeierea Țării Românești, vremile lui Vlad Țepeș, Ion Vodă, războiul de in-dependență, dezvoltate în personificări ciudate, cu onomastică neobișnuită până la manieră. Cărțile populare, cronicile, atmosfera cultică sunt concentrate într-o formulă de joc gratuit, arghezian, sau în decantări abstracte barbiene. Astfel, poetul vorbește despre întemeierea Moldovei pornind de la întemeierea Romei, implicând motivul biblic al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Pe mine m-or plânge/ Cu lacrimi de sânge". Prin cântecul fluierelor, autorul anonim reliefează o gradare ascendentă a, zbuciumului sufletesc al eroului, sensibilitatea și dragostea sa față de frumos, dorința de înveșnicire prin artă. prin cântec. Se observă că prin personificarea fluierelor și prin epitetele "cu drag", "duios", "cu foc" se realizează o creștere a dramatismului pe fondul unei seninătăți a confruntării omului cu moartea, a cărei culme se găsește în metafora "lacrimi de sânge". In a doua parte a sa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prin semnificație, cât și prin realizarea artistică, conține sensul profund al baladei și tema ei fundamentală. Prin alegorizare, moartea este văzută ca o nuntă de proporții cosmice, impresionante, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii. Alegoria conține o suită de personificări, comparații și metafore care pun în lumină concepția despre viață și moarte a ciobanului moldovean, atitudinea lui în fața morții și îi evidențiază unele însușiri, sporind totodată elementul fabulos și lirismul textului. Prin intermediul acestei alegorii, poetul transpune, în primul rând în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe care vrea să le cruțe de o mare durere sufletească. In al patrulea rând, această alegorie strălucește prin fabulosul ei pentru că elementele fantastice, de basm, prezente în întreaga baladă, culminează în acest fragment deoarece natura întreagă este însuflețită prin personificări și metafore. Astfel, acțiunea este scoasă din real și plasată în plin fantastic, autorul anonim atenuând în acest mod gravitatea și durerea morții, dându-i una din formele cele mai puțin tragice, căci, așa oum remarca tot Lucian Blaga, revelându
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-i-se misterul morții, omenirea, cutremurată, și-a găsit salvarea în mit, în ireal, în fantastic, iar "Miorița" ilustrează în mod strălucit această idee. Sub aspect stilistic, alegoria surprinde prin îmbinarea firească și originală a epitetelor, a metaforelor și a personificărilor prin care se realizează imagini grandioase într-o amplă pendulare între cosmic și teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o amplă pendulare între cosmic și teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale aflate la diferite grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind întruparea unui Făt-Frumos și a bătrânei grijulii, îndurerată după cei plecați de acasă. Astfel, atmosfera de basm, sugerată prin peisajul mirific realizat în primele două versuri, de personificarea mioarei năzdrăvane care vorbește și se înțelege cu oamenii, comunicând print-un limbaj comun, este completată de aceste două portrete. Tot elemente de basm constituie și fluierele care cântă singure, la adierea vântului, sau oile care, auzindu-le, se vor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
J. W. Goethe, Faust IĂ: „O parte sunt dintru acea putere Ce numai răul Îl voiește, Însă mereu creează numai bine. Astfel cum tot ce voi numiți păcat, Distrugere și rău E Însuși elementul meu”. Spre deosebire Însă de Mefistofel, personificarea pulsiunilor tenebroase ale inconștientului, Margareta este simbolul virtuților morale ale frumosului și binelui, al purității și perfecțiunii, pe care Faust le vede În felul următor (J. W. Goethe, Faust IĂ: „Frumoasă-i, Doamne! ce copilă! N-am mai văzut asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este un delir care apare ca o prelungire și o prelucrare tematică a unei convingeri mistico-magice. Aspectele mai sus prezentate se raportează la anumite modalități de prezentare și explicare a suferinței psihice. În cazul posesiunii demoniace, asistăm la o bizară personificare a nebuniei, considerată ca ceva străin, care este interiorizat de către persoana umană Împotriva voinței sale. În concluzie, se poate spune că nebunia oferă un cadru larg de aspecte ale umanului, dintre care se diferențiază „tablouri particulare”, În raport cu aspectul și semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
decât în cadrul „relașiilor interpersonale”, pe căi aprobate de societate (în caz contrar, sporește tensiunea psihosomatică, apărând starea de disconfort, anxietate, și sentimentul de frustrație). În scopul evitării anxietății, omul folosește tehnici variate: „sublimarea”, „mânia”, „anularea” semnificației a ceea ce ne incomodează, „personificările fantastice”(refugierea în imaginar) etc. După E. Fremm, omul occidental de azi este, prin excelență, o ființă nefericită, frustrată - această datorită incompatibilității dintre principiile practice promovate de societatea capitalistă (ex. egoismul, competiția acerbă etc.) și pricipiul „dragostei” (care reprezintă, după
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prăbușirea comunităților, de loviturile date credinței religioase, fiecare din aceste fenomene denunțate e prezentat ca expresia unei aceleiași voințe, e justificat de acțiunea unei aceleiași puteri subterane extrem de eficace: manipularea evreiască. Cheia propusă poate da un răspuns la toate întrebările. Personificarea Răului, reducerea sa la o realitate unică îi fac pe cei care sînt victima lui să scape de cea mai lulburătoare spaimă, aceea a incomprehensibilului. Mai trebuie oare să precizam că mitul își poate exercita această funcție explicativă în beneficiul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
materialelor flexibile”, subtema „Lucrări din material plastic și hârtie”. În cadrul acestor lecții se pot relua și fixa prin scurte discuții introductive cunoștințele despre vreme și climă, despre denumirile viețuitoarelor (scarbelul, râdașca, gândacul -Domnului, buburuza-care fac parte din familia coleoptere),despre personificare și personaje fantastice în literatură și arta plastică, se pot audia și chiar intona cântece despre primăvară în timpul efectuării lucrărilor plastice. Pentru realizarea lucrărilor menționate sunt necesare următoarele materiale:pahare de unică folosință din material plastic, hârtie glace, plastilină, dopuri
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]