1,166 matches
-
care să nu se supună convențiilor noastre proprii. Acești bărbați și femei "postmoderni" înțeleg că disputele despre lume sînt cîștigate, pierdute sau întrerupte printr-un proces de ciocnire a unor interlocutori povestitori. În aceste "turniruri" folosesc toate trucurile din manualul persuasiunii și înșelăciunii. Ei caută să-i facă pe oponenți să arate neinformați, neplauzibili, proști sau chiar mai rău, prin etalarea retoricii, prin recontextualizare, prin deturnări de sens și alte strategii comunicaționale. *** Perspectiva democratică asupra societății civile și a instituțiilor de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
publice. "Sînt prea multe publicuri și prea multe chestiuni de interes public pentru a putea face față cu resursele pe care le avem", scria Dewey. Necesitatea esențială este îmbunătățirea unui sistem unificat de metode și condiții de dezbatere, discuție și persuasiune, aceasta este problema publicului"25. Acest tip de apel (reluat mai recent de Robert Bellah, Michael Sandel și alții) la revigorarea republicanismului lasă loc multor întrebări. El nu reușește să vadă că diferențierea structurală a sferelor publice nu poate să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de prezentarea materialelor care vor să convingă, să impună un anumit punct de vedere sau o anumită decizie. Să dezvoltăm puțin noțiunea de putere de convingere și, mai ales, să prezentăm factorii care concură la realizarea ei. Puterea de convingere (persuasiune) reprezintă un proces sofisticat și complex, care implică multe variabile, iar o parte din acestea sunt necontrolabile. Să vedem acei factori pe care îi putem controla și pe care îi putem pune să lucreze în folosul nostru. Credibilitatea Cel mai
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sofisticat și complex, care implică multe variabile, iar o parte din acestea sunt necontrolabile. Să vedem acei factori pe care îi putem controla și pe care îi putem pune să lucreze în folosul nostru. Credibilitatea Cel mai important "ingredient" al persuasiunii este "aura" cu care se înconjoară cel ce dorește să convingă. Aceasta este de fapt o compoziție fluidă de personalitate, prestanță, cunoaștere a subiectului, sensibilitate, integritate, organizare, pregătire, modalități de abordare și încă multe altele. Remarcăm cuvântul "fluidă". Ne putem
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
prezintă pe toate canalele de comunicare. Agenții de publicitate argumentează în apărare că cei ce consumă sunt în stare să hotărască singuri și că nu vor cumpăra lucruri de care nu au nevoie. Publicul, pretind ei, este foarte tolerant la persuasiunea de masă și în general nu a ridicat obiecții serioase la conținutul reclamelor. Aspectul cel mai controversat al efectelelor publicității se află în politică, unde campaniile media sunt cât se poate de obișnuite. Spre deosebire de produsele de vânzare aflate în competiție
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a recurge la expropriere, scopul fiind de a scuti țara de “o revoluție”. În vederea împiedicării liberalilor de a-și alcătui majoritățile corespunzătoare, candidații conservatori s-au deplasat chiar în colegii cum rar o făcuseră în trecut spre a uza de persuasiune și mai ales de relațiile personale. Propaganda electorală a conservatorilor dusă în acest fel, a stârnit indignarea elementelor mai democratice din partid. Profesorii universitari conservatori, precum Ermil Pangrati, Em. N. Antonescu, dr. Proca, P.P. Negulescu etc., au trimis o scrisoare
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
două tipuri de abordare a Limbii, s-a ajuns la o reconciliere a entităților în cadrul fenomenelor mai largi ce țin de comunicare. Vechea disciplină umanistă, cunoscută încă din Antichitate sub numele de retorică, a fost prima care, ca artă a persuasiunii și tipologiei textuale, a recunoscut textul ca obiect de studiu. Anii '60-'70 ai secolului trecut fac să reizbucnească interesul lingviștilor față de text(e), disciplina antică fiind transformată în știință-pilot a domeniului umanist. Dar, din dorința de a se rupe
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și a subînțelesului (decriptate de cititor, ele trebuie să incite la lectură). Orientarea argumentativă Să povestești pentru a convinge, iată miza textului. Actul discursului (care reiese de aici) realizat de text și care îi rezumă orientarea pragmatică este cel al persuasiunii. De fapt, un text este obiectul unui tratament, lectura-înțelegerea căutînd să identifice o intenție a textului sau chiar a autorului. Recunoașterea codurilor romanului sentimental este importantă în acest demers. În cazul de față, orientarea argumentativă este evidentă; începutul povestirii, diferitele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Tétu privind munca ziaristului: [El] nu se limitează niciodată la un "a ști" constituent al informației; el conține întotdeauna măcar un "a-i face pe ceilalți să creadă că tot ce e spus e și adevărat" prin care se definește persuasiunea. Informația, la drept vorbind, nu este comunicarea unui conținut (care nu ar trebui să apară decît sub forma unui enunț de sine stătător); rezultatul ei este doar stabilirea unui echilibru între conținuturile dintre destinator și destinatar. Persuadarea, în schimb, adaugă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
împiedică să trăim și să acționăm conform acestui gând. Pentru civilizația europeană lucrurile nu sunt nimic: sensul lucrului, care călăuzește istoria Occidentului, este nimicnicia lucrurilor. Esența civilizației europene este nihilismul, întrucât sensul fundamental al nihilismului este de a nimici lucrurile, persuasiunea că ființarea nu este nimic, și este acțiunea călăuzită și stabilită de această persuasiune 245. Începând cu Parmenide, Occidentul rămâne pentru Severino în interiorul orizontului unui astfel de nihilism. Mai mult, nihiliste ar fi toate civilizațiile, toate popoarele și religiile, instituțiile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sunt nimic: sensul lucrului, care călăuzește istoria Occidentului, este nimicnicia lucrurilor. Esența civilizației europene este nihilismul, întrucât sensul fundamental al nihilismului este de a nimici lucrurile, persuasiunea că ființarea nu este nimic, și este acțiunea călăuzită și stabilită de această persuasiune 245. Începând cu Parmenide, Occidentul rămâne pentru Severino în interiorul orizontului unui astfel de nihilism. Mai mult, nihiliste ar fi toate civilizațiile, toate popoarele și religiile, instituțiile sociale, masele și indivizii care și-au păstrat credința în devenire. În civilizația occidentală
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
istorie, sociologie și etnografie, a decupajelor din ziare, înregistrărilor video și a filmelor. Ei și-au propus să descopere pattern-urile culturale care ar sta la baza agresiunii manifestate de unele țări și să descopere unele slăbiciuni și căi de persuasiune necunoscute până atunci. O parte din rezultatele documentării au fost publicate de către Ruth Benedict în 1946 sub forma unei cărți, Chrysanthemum and the Sword (rom., Crizantema și sabia), care descrie cultura japoneză din timpul conflagrației mondiale. Mai puțin cunoscut, dar
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sale didactice. Un profesor care se transpune în rolul elevului și va înțelege nevoile, particularitățile acestuia și va acționa astfel încât să contribuie la constituirea autonomiei acestuia, câștigând în același timp simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la constituirea autonomiei acestuia, câștigând în același timp simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
îndoctrinare? Învățământul. dacă acesta este însoțit și de puțină religie, predată defectuos, sau de alte tipuri de ideologii, șansa este și mai mare“ (C. Cucoș, 1999, p. 218) În sfera socialului, în general, și în cea a educației, în special, persuasiunea poate fi benefică sau malefică. aspectul benefic se materializează atunci când (emițătorul) profesorul îndeplinește competent rolul de consilier tehnic și afectiv, de persoană cu experiență dispusă să împărtășească din această experiență, atunci când înțelege că fiecare elev este un exemplar unic și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
gradul de autonomie. Dimpotrivă, atunci când profesorul se complace în postura de supraveghetor preocupat doar de menținerea ordinii și de verificarea însușirii exacte a „adevărurilor lui“, atunci când se găsește „în fața clasei“ și nu „în clasă“, „în fața elevilor“ și nu „între elevi“, persuasiunea sa este malefică sau, în cazul fericit, inexistentă și sunt puține șanse să crească gradul de autonomie al elevilor. Referitor la comunicarea didactică, literatura de specialitate face distincție între competență lingvistică și competență comunicațională (S. Marcus, 1999, p. 103). Competența
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
113). Adesea însă, componenta afectivă a conduitei profesorului exercită o influență mai mare asupra universului mental al elevilor decât cea intelectuală. Numeroase studii au analizat relația de simpatie și de solidaritate dintre profesor și elevi, folosirea umorului, a puterii de persuasiune, comportamentul prietenos al profesorului, abilitatea de a-și modifica propriul comportament. În încheiere se poate spune că relația de comunicare ce se stabilește între profesor și elev este un factor important al construirii autonomiei celui din urmă, cu aportul consistent
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
presupune un efort suplimentar de înțelegere și asimilare a cunoștințelor chiar din momentul predării. Știm să expunem ceea ce am învățat? În expunerea cunoștințelor asimilate foarte important este să ne înarmăm cu puncte de vedere proprii și metode și tehnici de persuasiune, de argumentare și convingere. În activitatea intelectuală ce promovează principiul ascultării active un rol decisiv îl au mijloacele audio-vizuale. 15. Principiul esențializării și organizării conținuturilor Știți să consultați o bibliotecă, un fișier, un dicționar, o bancă de date, o sursă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
învățare. Influențele subsumate motivării au constat, în cea mai mare parte, în ideea părinților de a-și ajuta concret copiii, de a lucra împreună cu ei, fără menționarea vreunei constrîngeri. Tot aici au fost clasificate și răspunsurile care făceau trimitere la persuasiune, la convingerea copilului că e important să aibă cunoștințe solide de gramatică sau apelul la mai multă atenție din partea acestuia. De multe ori distincția dintre control și motivare a fost dificilă, fiind vorba mai mult de aspecte de nuanță. În ceea ce privește
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să fie legat de reușita școlară, ci reprezintă, mai degrabă, o reacție de bun simț a părinților care vor să știe cum de s-a putut întîmpla un astfel de lucru. Motivarea, tehnică de influențare urmărind schimbarea atitudinii copilului prin persuasiune, este folosită cu atît mai mult cu cît performanța școlară este mai ridicată. Moralizarea, adică apelul la valori cum ar fi cinstea, încrederea sau chiar dragostea filială nu pare să fie univoc legată de performanțele tinerilor. Din răspunsurile părinților a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
decît pe obediența acestuia în rezolvarea unei probleme în care simpla conformare la o interdicție nu are prea mare relevanță. Valorile morale trebuie interiorizate, nu respectate de frica unor pedepse, iar controlul este necesar numai în măsura în care urmărește să stabilească eficacitatea persuasiunii. Modelul de coeziune familială (a se vedea tabelul 3.3, Anexa 3) nu pare a fi asociat cu opțiunile mamelor vizînd utilizarea tehnicilor de influență. Singurele aspecte care merită a fi menționate sînt cele privitoare la familiile de tip Asociație
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]