1,057 matches
-
adoratorilor" de "ceilalți", și manipularea pro și contra a televiziunilor de casă (Etno Silviu Prigoana, OTV Dan Diaconescu) versus televiziuni conduse de "moguli" (Antenă 1, 2, 3 Dan Voiculescu, Realitatea TV Sorin Ovidiu Vîntu). Traian Băsescu a folosit un discurs persuasiv, coerent și popular, într-o notă care alunecă de la rațional spre emoțional, cu o anumită tentă de ambiguitate, axat pe probleme socio-economice. Analiza discursului său politic din ambele tururi de scrutin nu prezintă difențe semnificative, ci doar o îngroșare a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
munca cinstită și solidaritatea între oameni"54. În sloganul sau, candidatul mizează în totalitate pe tonalitatea emoțională, insuflând ideea de unitate; doar împreună învingem actuala criză economică, accentuată și din cauza crizei politice care trebuie să fie anihilata. Prin discursul său persuasiv, cu o caracteristică pronunțat socială, Mircea Geoana încearcă să fie convingător, cu abordare consecventă însă ambigua, punând accentul când pe o atitudine politicoasa, când pe un ton acuzator. Surprinde prin faptul că socialul nu apare la fel de detaliat și argumentat că
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
în three way, chiar dacă la cota cea mai joasă. Intervențiile prin comentarii ale vizitatorilor site-ului se înscriu în categoria de continut autonom. Comunicarea simetrica, conversaționala, a fost în cea mai mare parte de tip dialog. Discursul, prestația candidatului, caracteristicile persuasive ale site-ului au avut rezultatul scontat, chiar dacă Antonescu nu a ajuns președinte prin numărul de voturi în clasamentul confruntării candidaților la președinție. În schimb, nu a existat o interacțiune mai mare între candidat și partid, vizibilă pe site, sigla
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
aici, sunt menționate conturile site-urilor de socializare, Facebook, Twitter, YouTube, la care sunt promovate evenimentele din agenda campaniei electorale. De asemenea, sunt menționate emisiunile televizate la care Sorin Oprescu a participat. Candidatul independent Sorin Oprescu a practicat un discurs persuasiv, pregnant social, rațional, consecvent, insă ambiguu, emoțional, retoric și amprentat popular 74. Limbajul și mesajul lui Sorin Oprescu sunt retorice și percutante. Logo-ul, departe de a fi mesianic sau satanic, reprezintă "armonia lumii Steaua are șapte colțuri pentru că și
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
un rol important îl are educația psihomotrică, care trebuie să pregătească copilul să pășească într un univers necunoscut. De altfel, prin reacțiile sale gestice și mimice expresivitatea corpului traduce experiențele emoționale și afective, conștiente sau incoștiente. În procesul de structurare persuasivă, de convingere, perceperea elementelor spațiului precede perceperea propriului corp. Copilul, înainte de 3 ani nu are în ceea ce privește corpul său decât o experiență globală. Cu timpul, începe să-și cunoască propriul corp, moment important ce servește drept instrument de intrare în real
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
constatativ trebuie rezumat la o schiță expresiv reprezentativă. Intenția autorului este deci aceea de a ne transmite pe cît se poate o experiență a sa. Sau măcar una similară. Faptul că o comunică indirect, apelînd nu la Întorsături de frază persuasive ci recurgînd la imagini și lucruri reale, este amprenta clară a tipului de structură alegorică specifică haiku-ului. A faptului că autorul a găsit În lucrurile Înseși (netransfigurate În niciun fel) semnificația, emoția, viziunea și are Încredere În puterea lor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pe cititor În fața lor, orice ingerință a textului În activitatea de contemplare este neavenită. Textul nu trebuie deci să spună vreo poveste, să descrie expresiv ceva, să facă apel la simțămintele și la emoția autorului, să se erijeze În discurs persuasiv. Textul nu este În competiție cu imaginile și nici nu ține loc de imagini. El le numește sau le invocă pentru că are Încredere În puterea lor revelatoare. Supus acestor exigențe, textul este unul ascetic care evită formulările sub forma unor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
relațiile internaționale au fost văzute în mod tradițional ca un teritoriu al realiștilor. "Puterea absolută", "puterea relativă", "puterea structurală" și "echilibrul puterii" sunt toate concepții realiste, la fel și noțiunile de "luptă pentru putere" și "stabilitate hegemonică". Totuși, așa cum susține persuasiv Wendt, "afirmația că natura politicii internaționale este modelată de relațiile de putere... nu poate fi doar o pretenție realistă". (1999:96-7). Ceea ce este în mod unic realist este "ipoteza că efectele puterii sunt constituite în primul rând de forțele materiale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a polemistului de a restabili un adevăr compromis, dar, uneori, și prin prin recursul la demonstrație nudă și la raționament logic). B) Fără a fi gândită în opoziție cu filosofia, ci în complementaritatea ei, retorica, "tehne a vorbirii elegante și persuasive"20, este cea care stilizează, fără îndoială, spiritul polemic. Homo eloquens este războinicul care cucerește, subjugă, domină, vrăjește cu o armă infinit mai puternică decât armele materiale: cuvântul. Agresivitatea verbală directă, necenzurată este amendată ca barbarie, în timp ce spiritul public al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doamne? V-ați uitat prin colțuri? Ați ridicat marginile unei velințe care acoperă un pat sau o canapea? Ați tras cu degetul pe etajeră..."134. Exemplul în sine nu are nimic spectaculos, iar suita interogativă corespunde, evident, unei banale retorici persuasive. Ceea ce e semnificativ ține, și aici, de înlănțuirea secvențelor, de trecerea de la forma dialogată la cea monologică-sentențioasă, de la comunicarea tranzitivă la cea ironică sau metaforică, de la abordarea serioasă la gestul comic ș.a.m.d., într-un cuvânt, de dinamica enunțării
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
folosește comparația pentru a rezolva impasul demonstrativ. Comparantul se prezintă, astfel, ca metalogism plastic, sugestiv pentru atitudinea locutorului față de cele enunțate. Mai mult, comparantul este învestit cu forță argumentativă, el apare ca o secvență scurtă și percutantă al cărei potențial persuasiv rezidă în caracterul frapant al unei asocieri neașteptate sau nepotrivite. Abstractul devine vizualizabil și, prin urmare, gradul de pertinență al concluziei crește semnificativ: Niciun sistem de gândire neputând fi atât de perfect, închis și organizat, încât să nu lase puncte
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o funcție complementară pe de o parte relevă tensiunea emoțională și dinamismul participării la dialog, iar pe de altă parte, grație conținutului virtual (acuzație, reproș, resentimente etc.) pe care îl transmite, accentuează, printr-o tehnică subsidiară, simulând atitudinea dubitativă, latura persuasivă a discursului. La fel, exclamația retorică, departe de a fi expresia unui patetism necenzurat, este, în textul polemic arghezian, amprenta unei agresivități gratuite ca izbucnire scurtă și necenzurată a pamfletarului: "Cu ce ușurință vă hrăniți din vomiturile de ieri, apostole
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
docilă contemplare", "indignare fermecătoare"), comparația ("ca țapul mușcat subt coadă de tăun"), epitetul ("liber-cugetism naiv și găgăuț"), prin trimiteri și asocieri descalificante, se înscriu, evident, în tropologia polemică, nelipsită din recuzita ofensivă argheziană. Decupată, armătura stilistică nu are nici un efect persuasiv. Ceea ce surprinde și seduce este modul în care Arghezi combină, aparent spontan, echilibrul din enunțarea constativă a certitudinilor cu pathosul subiectiv al comunicării performative, în care lexicul figurat asigură expresivitatea textului polemic. Cu tot spațiul normat, subtilele derapaje afective fac
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nouă nuanță de ticăloșie la viața tineretului, victima vârstei admirabile și credule și a politicienilor pitiți în personaje cu barbă, profesorale". Accentuarea și prelungirea acuzei tranșante cade, aici, în sarcina anaforei, o figură retorică a insistenței, cu un mare potențial persuasiv, la care Arghezi recurge frecvent în ofensiva polemică. De asemenea, procedeul polemic investigat de noi joacă, în acest caz, rolul de trambulină spre același imaginar absurd, unde culpa ia proporții apocaliptice ("D-nii Iorga și Cuza, apucați de o nevroză criminală
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a analogiei este proporțională cu rigoarea cel puțin aparentă a relațiilor dintre elemente, dar și cu deplasarea paradoxală de la un câmp la altul. Această deplasare răspunde adesea unei intenții devalorizante și produce un efect de ironie care se adaugă funcției persuasive"192. Trebuie subliniat că, prin grila raportului genettian factualitate/ficționalitate, analogia semnifică o deplasare a accentului dinspre real spre imaginar, sugerând nu doar "traseul" lecturii, ci și intenția depreciativă a pamfletarului. Analogia polemică este un procedeu predilect al pamfletului în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
esență, funcția polemică a acestui procedeu. Dacă e să urcăm pe scara ambiguizării discursului, putem privi metafora polemică (cu variantele sale: metafora simplă, metafora narativă, sinecdoca polemică) drept cea mai expresivă ipostază a analogiei. Alături de funcția-trop, metafora polemică dobândește valențele persuasive ale unei argumentări subiacente (Marc Angenot). De pildă, în secvența următoare: Atâta timp cât mitra de aur a țarului nu va fi răsturnată cu o bună lovitură de bot de cizmă, cu tălpile sănătoase, Rusia va urma să apere ortodoxismul episcopilor ei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
poetul inserează, deseori, secvențe discursive care pot fi integrate în viziunea sa de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă ars poetica și ars polemica argheziene), competiție al cărei învingător va fi desemnat de lectorul atemporal în baza virtuților deopotrivă artistice și persuasive ale textului său. Cu toate acestea, ar fi nedrept să reducem scriitura polemică a oricărui autor doar la stil. Istoria culturii, în general, și istoria ideilor literare, în particular, se știe, au dat câștig de cauză viziunii argheziene în această
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
naționalismului autohtonist: A.C. Cuza și Nichifor Crainic, cărora le impută, de asemenea, tentativa de subjugare ideologică a literaturii, precum și obtuzitatea etnico-religioasă. Plecând de la acestă temă-pretext, polemistul construiește, pe un fundament empiric, o veritabilă redută argumentativă, un contra-discurs, a cărui forță persuasivă rezidă în intensitatea asertivă a enunțării. Într-un pasaj de acest fel, violența acuzațiilor este atenuată de suita interogativă. E o stratagemă prin care polemistul se sustrage atacului direct și pasează, subtil, lectorului această sarcină. Aici, interogația retorică incită la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și același cu eul enunțării, angajat explicit în dimensiunea intersubiectivă (Benveniste) a unei comunicări, în mare parte performative. Privit global, textul se prezintă ca un ansamblu eteroclit de secvențe: descriere, narațiune, argumentație, intercalate ingenios în scopul de a servi demersului persuasiv al eului polemic. În incipit, autorul stabilește, fără echivoc, tripartiția: "Aș fi voit [eul angajat polemic, n.n., M.S.] să mai stăm de vorbă cu cititorul și despre alte obiecte decât domnul Nicolae Iorga [...]"; cititorul este, evident, partenerul de dialog, acel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
În acest registru, Arghezi (dacă, ignorăm, desigur, tema în dezbatere, și anume refuzul de a accepta compromisul politizării bisericii ortodoxe, și privim doar intensitatea afectivă a discursului, vehemența criticii și poza retorică, dată de exclamații și interogații de mare forță persuasivă, dar și de unele accente arhaice ale exprimării) ne apare ca avatar al publiciștilor pre și postpașoptiști: "Dusu-s-a vreodată Sinodul la poporul din care a ieșit, cocoșat și moale de picioare, ca un avorton? Simțit-a el vreodată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lucrul încă nefăcut. În crepusculul rugăciunii și al lepădării de sine, este loc pentru o aripă proaspătă la suflet și pentru o plecare nouă către o lumină mai mare a condeielor închegate-n întuneric." Ultimul pasaj e învestit cu forța persuasivă a invocației omiletice, imperativul schimbând registrul adresării și, evident, distribuirea complementară a rolurilor: adversarul în relație de subordonare față de polemist, iar lectorul, în calitate de spectator. Prin adresarea directă, uzând de singularul persoanei a II-a, polemistul își reconsideră adversarul, pe de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dacă vin cu produse diferite sau dacă multiplică produse anonime dar mai ieftine. Este nevoie de asemenea diferențe, dar să știe să-și (re)construiască și altfel vizibilitatea, viziunea. La Montefeltro (Italia) se pune în aplicare o politică de prezentare persuasivă a zonei pentru a atrage cât mai mulți turiști (care se duc de obicei la Urbino, pe coasta mării). Această politică mizează pe revigorarea "Sărbătorii toamnei", pe crearea unor "circuite gastronomice", pe publicarea unui "Atlas al gusturilor locale", pe promovarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
toate acestea, unii autori consideră că putem vorbi, în cazul globalizării, de o expansiune ideologică. Astfel, prin intermediul globalizării economice, ar fi promovată de fapt o sincronizare culturală, ce presupune că un tip particular de dezvoltare dintr-o societate-metropolă este transmisă persuasiv către țările receptoare. "Sincronizarea culturală" implică deci că traficul de produse culturale urmează o singură direcție și are la bază un mod sincronic 504. Dar are globalizarea, într-adevăr, un sens univoc? Poate fi procesul globalizării interpretat ca o nouă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și republică se referă la tipuri fundamental diferite de sisteme constituționale. Sau aceste două cuvinte reflectă doar diferențe între limbile în care s-au format? Răspunsul corect a fost pus în umbră de James Madison, în 1787, într-un articol persuasiv scris pentru a cîștiga sprijin în vederea adoptării constituției americane, recent propusă. Unul dintre principalii autori ai acelei constituții, om de stat extrem de bine informat în privința științei politice a timpului său, Madison distingea între "o democrație pură, prin care înțeleg o
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
albume Neînfrânții și Din zori de istorie, pe scenariile lui Vasile Mănuceanu)834, Livia Rusz (albumul Bobîlna din 1963 pe scenariul lui Horváth Stefánia, apărută în revista Pionir din Cluj), Valentin Tănase (care se prezintă printr-un desen realist și persuasiv, "specializat" pe cel de-al Doilea Război Mondial, ilustrând și cele trei volume de Povestiri istorice ale lui Dumitru Almaș, în impresionante tablouri de o pagină 835), dar mai ales Sandu Florea, cel mai prolific desenator român (pe lângă titlurile amintite
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]