1,120 matches
-
să zguduie edificiul din interior. Duse mai departe, În Europa de Vest, de o generație de după război care trecuse de la marxismul de opoziție la o gândire mai libertară sau mai liberală (Cornelius Castoriadis, Claude Lefort), analizele capătă mai mult consistență, amploare și pertinență. După ce trece și deceniul 1965-1975 cu orbirile sale, asistăm rapid la nașterea unei gândiri politice reînnoite, care conjugă În sfârșit critica liberalismului cu demontarea ideologiilor. La fel, generația de după război realizează adevăratele dimensiuni ale Shoah-ului (termen care Îl Înlocuiește pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un fel de listă de reprezentări mentale construită pentru fiecare expresie referențială a cărei interpretare este în curs. Atunci cînd mai mulți referenți sînt disponibili pentru aceeași expresie referențială, cel desemnat este cel care nu intră în contradicție cu condiția pertinenței optime (adică selecția referentului are suficiente efecte la nivel cognitiv și nu cere eforturi prea mari pentru a le calcula). F) Abordarea pragma-semantică, propusă de G. Kleiber, pleacă de la observații cum ar fi aceea că abordarea pragmatică nu poate explica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textuală sau coeziunea ca termen general, Daniela Rovența-Frumușani atribuie coeziunea sintaxei intrapropoziționale, conexiunii explicite, iar coerența domeniului conexiunii implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și pertinență). Din această perspectivă, fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență istorică", ca tranziție și coprezență a lui "deja spus", "o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interacțiunii și de exigențele situației de comunicare, aceasta se întîmplă deoarece el adoptă un comportament cooperativ, adică urmează anumite maxime conversaționale. Cînd cei doi interlocutori vizează succesul interacțiunii, ei acceptă maximele privind transmiterea informației, expresia veritabilă a acestui aspect fiind pertinența și maniera de exprimare. Practica și respectarea acestor maxime permit interlocutorilor înțelegerea și alegerea inferențelor legate de enunțurile produse. Totuși, nu este mereu posibilă respectarea lor, de exemplu, atunci cînd cineva trebuie să răspundă la ceva vag, întrucît nu cunoaște
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
selecționate și organizate după criterii lingvistice explicite pentru a servi ca eșantion de limbă". Un corpus se constituie, în consecință, pentru efectuarea de analize obiectivabile. În general, criteriile de constituire a unui corpus privesc reprezentativitatea (calitativă și cantitativă), omogenitatea și pertinența în raport cu fenomenul studiat. Metodologia de constituire a corpusului presupune stabilirea tipului de corpus și a sub-corpusurilor (exhaustiv/reprezentativ; închis/deschis), a metodei de culegere/ constituire și tratare a datelor lingvistice (chestionare/ prelevare, tratare manuală/ automată), a tipului de date lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care, într-un discurs (discursul de citare), se integrează un alt discurs (discursul citat), atribuit, în mod explicit sau implicit, unei surse enunțiative diferite. Discursul raportat reprezintă o problemă controversată în lingvistică, din cel puțin trei puncte de vedere: 1) pertinența denumirii fenomenului, 2) statutul acestuia și 3) taxinomia și relațiile dintre diferitele tipuri. Înțeles în mod tradițional ca fenomen de stil (stil al vorbirii: direct/ indirect), menit să permită reproducerea unei replici, conceptul este văzut în gramaticile de tip școlar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu au chelie. (6') Ion nu are copii. Implicarea este semantică, cu alte cuvinte o propoziție P implică semantic o propoziție Q dacă și numai dacă, în fiecare situație în care P este adevărată, Q este și ea adevărată. Teoria pertinenței, enunțată de D. Sperber și D. Wilson, susține că implicarea este un efect contextual în momentul în care se obține un surplus de informație pe baza unei inferențe ce are drept premisă o ipoteză contextuală. Implicarea contextuală este deci o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
e i d i s c u r s u l u i în sintagma principiu de influență, pentru a denumi unul dintre cele patru principii care stau la baza actului de vorbire (alături de principiul alterității, principiul reglării și principiul pertinenței). Din perspectiva acestui principiu, actul de vorbire este un schimb între doi parteneri aflați în situația că ceea ce motivează intenționalitatea subiectului vorbitor se înscrie într-o finalitate a acțiunii, finalitate ce vizează un anumit impact asupra celuilalt. Acest principiu justifică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subiectului vorbitor se înscrie într-o finalitate a acțiunii, finalitate ce vizează un anumit impact asupra celuilalt. Acest principiu justifică de ce comunicarea socială este concepută ca o punere în practică, de către subiectul discursului, a strategiilor orientate către altul. V. alteritate, pertinență, reglare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INFORMAȚIE. Indiferent de conotațiile primite în diferite limbaje, cuvîntul informație are în nucleul lui semnificativ conținutul de idee sau trăsătură adusă la cunoștință sau manifestată. La mijlocul secolului al XX-lea, s-a constituit o disciplină
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
său explicit, nu poate fi informativ; sensul convențional al cuvintelor foloite va servi deci nu numai să determinăm ceea ce este spus, dar, în egală măsură, și ceea ce este implicat. Dan Sperber și Deirdre Wilson au formulat un principiu general - principiul pertinenței -, conform căruia orice enunț poartă în el însuși garanția propriei sale pertinențe optimale. Pertinența se definește pornind de la două condiții: (a) cu cît interpretarea unui enunț cere mai mult efort, cu atît enunțul este mai puțin pertinent; (b) cu cît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
servi deci nu numai să determinăm ceea ce este spus, dar, în egală măsură, și ceea ce este implicat. Dan Sperber și Deirdre Wilson au formulat un principiu general - principiul pertinenței -, conform căruia orice enunț poartă în el însuși garanția propriei sale pertinențe optimale. Pertinența se definește pornind de la două condiții: (a) cu cît interpretarea unui enunț cere mai mult efort, cu atît enunțul este mai puțin pertinent; (b) cu cît un enunț produce efectele vizate, cu atît el este mai pertinent. La fel de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu numai să determinăm ceea ce este spus, dar, în egală măsură, și ceea ce este implicat. Dan Sperber și Deirdre Wilson au formulat un principiu general - principiul pertinenței -, conform căruia orice enunț poartă în el însuși garanția propriei sale pertinențe optimale. Pertinența se definește pornind de la două condiții: (a) cu cît interpretarea unui enunț cere mai mult efort, cu atît enunțul este mai puțin pertinent; (b) cu cît un enunț produce efectele vizate, cu atît el este mai pertinent. La fel de important ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
condiții: (a) cu cît interpretarea unui enunț cere mai mult efort, cu atît enunțul este mai puțin pertinent; (b) cu cît un enunț produce efectele vizate, cu atît el este mai pertinent. La fel de important ca principiul cooperării este și principiul pertinenței care se referă la calitatea discursului de a fi adecvat, bine fundamentat; în acest sens, legea exhaustivității este subordonată principiului pertinenței, adică locutorul dă maximum de informații, dar numai pe acelea susceptibile de a conveni destinatarului. Detaliile copleșitoare sînt tot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un enunț produce efectele vizate, cu atît el este mai pertinent. La fel de important ca principiul cooperării este și principiul pertinenței care se referă la calitatea discursului de a fi adecvat, bine fundamentat; în acest sens, legea exhaustivității este subordonată principiului pertinenței, adică locutorul dă maximum de informații, dar numai pe acelea susceptibile de a conveni destinatarului. Detaliile copleșitoare sînt tot atît de criticabile ca și reținerea unei părți a informației. Evaluarea pertinenței unui enunț depinde de destinatari. Ei vor judeca mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fundamentat; în acest sens, legea exhaustivității este subordonată principiului pertinenței, adică locutorul dă maximum de informații, dar numai pe acelea susceptibile de a conveni destinatarului. Detaliile copleșitoare sînt tot atît de criticabile ca și reținerea unei părți a informației. Evaluarea pertinenței unui enunț depinde de destinatari. Ei vor judeca mai mult sau mai puțin pertinent un enunț în funcție de cunoștințele de care deja dispun într-un context dat. Un alt principiu care condiționează comunicarea este principiul sincerității, conform căruia se presupune că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
schimb comunicativ se conformează unui principiu al cooperării ce presupune un anumit număr de maxime sau de reguli specifice, care se pot grupa în patru categorii: 1) reguli de calitate, 2) reguli de cantitate, 3) reguli de relație sau de pertinență și 4) reguli de modalitate. Deși formulate ca mijloace de codare, aceste maxime sînt în realitate concepute pentru a realiza procesul de decodare și de a determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
legi ale discursului sau postulate ale conversației. Pe de altă parte, au existat încercări de a extinde lista, adăugîndu-i un corpus de "reguli de politețe", cu funcția de a menține armonia în relațiile interpersonale. V. implicit, legi ale discursului, negociere, pertinență, politețe. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MEDIOLOGIE. Termenul mediologie a fost introdus de către Régis Debray, după 1970, pentru a desemna o disciplină care "tratează funcții sociale superioare în raport cu structurile tehnice de transmitere" și "o metodă care încearcă să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
manieră mai mult sau mai puțin explicită, în programul narativ, modele ale convingerii și ale acțiunii (ca în discursul științific și în cel didactic), cu secvențe persuasive avînd diferite grade de autonomie. V. argumentare, demonstrație, retorică. GREIMAS - COURTES 1993. RN PERTINENȚĂ. Conceptul de "pertinență" s-a impus în lingvistică prin Școala de la Praga și ține de dezvoltarea teoriei fonologice structurale. Sintagma trăsătură pertinentă este folosită pentru a desemna caracteristicile articulatorii sau acustice ale fonemelor care permit acestora să se opună între
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau mai puțin explicită, în programul narativ, modele ale convingerii și ale acțiunii (ca în discursul științific și în cel didactic), cu secvențe persuasive avînd diferite grade de autonomie. V. argumentare, demonstrație, retorică. GREIMAS - COURTES 1993. RN PERTINENȚĂ. Conceptul de "pertinență" s-a impus în lingvistică prin Școala de la Praga și ține de dezvoltarea teoriei fonologice structurale. Sintagma trăsătură pertinentă este folosită pentru a desemna caracteristicile articulatorii sau acustice ale fonemelor care permit acestora să se opună între ele. Teoria pertinenței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pertinență" s-a impus în lingvistică prin Școala de la Praga și ține de dezvoltarea teoriei fonologice structurale. Sintagma trăsătură pertinentă este folosită pentru a desemna caracteristicile articulatorii sau acustice ale fonemelor care permit acestora să se opună între ele. Teoria pertinenței a fost propusă de D. Sperber și D. Wilson pentru a explica comportamentul comunicativ din punct de vedere cognitiv. Această teorie concentrează toate maximele lui H. P. Grice într-un singur principiu și afirmă că pertinența trebuie căutată în interacțiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opună între ele. Teoria pertinenței a fost propusă de D. Sperber și D. Wilson pentru a explica comportamentul comunicativ din punct de vedere cognitiv. Această teorie concentrează toate maximele lui H. P. Grice într-un singur principiu și afirmă că pertinența trebuie căutată în interacțiunea comunicativă. Modelul conceput de D. Sperber și D. Wilson își propune identificarea mecanismelor în virtutea cărora situația de comunicare influențează valoarea semantică a frazelor. În a n a l i z a d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raportare a lor la anumite structuri conceptuale. Este evidentă însă o diferențiere a analizei în funcție de preferarea perspectivelor pe care le oferă pragmatica și pe care s-au fondat orientări distincte de cercetare. V. act, analiză a discursului, comunicare, discurs, interacțiune, pertinență, practică, semantică. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT-VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004. RN PRAXEM. Așa cum termenului glosematică i s-a propus un substitut prin praxematică, tot astfel, termenul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1) maxima de cantitate: contribuția fiecăruia trebuie să conțină atîta informație de cîtă este nevoie; 2) maxima de calitate/veridicitate: se recomandă a nu se afirma ceea ce este fals, ceea ce nu se poate susține cu probe; 3) maxima de relație/pertinență: Vorbiți la obiect (fiți relevant); 4) maxima de modalitate: Fiți clar. Evitați să vă exprimați cu obscuritate. Evitați să fiți ambiguu. Fiți scurt. Fiți ordonat. Maximele stabilite de H. P. Grice stau la baza oricărui parteneriat verbal, ambii parteneri presupunînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acceptate de către interlocutori pentru a asigura reușita interacțiunii verbale. Aceste reguli, numite maxime de către H. P. Grice, au fost identificate și de către Oswald Ducrot, care le-a numit legi ale discursului. D. Sperber și D. Wilson, plecînd de la exigența de pertinență exprimată de H. P. Grice într-o maximă, ajung să o extindă pînă la calitatea de principiu de pertinență, un principiu fundamental al schimbului verbal, care reprezintă calitatea unui discurs de a fi adecvat unei situații. Patrick Charaudeau introduce termenul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
identificate și de către Oswald Ducrot, care le-a numit legi ale discursului. D. Sperber și D. Wilson, plecînd de la exigența de pertinență exprimată de H. P. Grice într-o maximă, ajung să o extindă pînă la calitatea de principiu de pertinență, un principiu fundamental al schimbului verbal, care reprezintă calitatea unui discurs de a fi adecvat unei situații. Patrick Charaudeau introduce termenul contract de comunicare, care, asemenea principiului de cooperare, presupune existența unor norme ale comunicării, a unor roluri recunoscute ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]