1,114 matches
-
deosebită. b) Cauze psihologice: - Controlul și coordonarea mișcărilor - destul de bună;Percepe culoarea și forma; - Spirit de observație - slab; - Orientare în timp și spațiu - slabă;Atenția - manifestată numai în anumite momente ale activității, în joc, cu grupul de elevi; orice factor perturbator îi distrage atenția de la activitatea pe care o desfășoară, chiar și cele mai mici zgomote; - Memorie - viteză de memorare - lentă, cunoștințe păstrate pentru o perioadă scurtă; - Imaginația - manifestată în activitățile artistice; - Gândirea - capacitate slabă de a utiliza operațiile gândirii;Limbajul
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
părți ale întregului personal se îmbină și, prin justă cunoaștere de sine, asigură continuitatea manierei de a fi și menținerea coeziunii elementelor personalității (care este o formă armonică de unitate în diversitate). Aici reflexivitatea contribuie la sporirea rezistenței la factori perturbatori printr-o știință a adecvării la jocul complicat al cerințelor mediului și convertește imprevizibilul existențial în legitate sistematică a îndemânării adaptative suverane. O conștiință de sine experimentată este capabilă să descopere cifrul secret al personalității (acel set intim de caracteristici
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
implica prea mult în munca membrilor echipei; • derularea proiectului. Este faza de execuție propriu-zisă a proiectului, este etapa în care planul proiectului dă testul de trecere. Este etapa în care buna implementare a proiectului depinde de corecta gestionare a factorilor perturbatori interni sau externi organizației. Este etapa în care proiecte foarte bine planificate și implementate pot înregistra eșec din cauza unor factori externi incontrolabili, cu atât mai mult pericolul poate crește dacă avem de gestionat un proiect prost planificat; • monitorizarea proiectului. Reprezintă
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Le-a adresat aceeași întrebare tuturor membrilor ASCD. Aceștia au reacționat diferit. Unii au propus să fie chemată poliția din Chicago pentru a asigura desfășurarea conferinței conform programului inițial. Alții, inclusiv majoritatea membrilor Comitetului Executiv, i-au scuzat pe oaspeții perturbatori și au propus ca lucrările să se desfășoare în aceeași manieră „democratică”. În opinia lor, se putea continua lucrând pe grupuri mici, împreună cu oaspeții, fără ca aceștia să aibă drept de vot. Președintele - care trebuia să prezideze întreaga conferință - a oprit
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
didactice intervievate au răspuns că majoritatea elevilor sunt preocupați de altceva în timpul orelor, sunt mai puțin atenți. Motivul ar putea fi cauze ce țin de stilul cadrului didactic, de personalitatea elevului dar în același timp pot exista și factori externi perturbatori. Doar un învățător a răspuns că elevii săi sunt atenți în clasă, nu sunt distrați. La itemul 6 cadrele didactice au trebuit să nominalizeze copii care vin cu hainele murdare, rupte.Câțiva copii primesc îngrijirile necesare, iar majoritatea sunt mai
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
în ceea ce numește Country Club theory of community. Comunitățile apar astfel pe baza excluderii altora mai degrabă decât pe ideea adăugării. Aceste country clubs se formează după ce indivizii și-au conturat identitatea într-un grup mai cuprinzător, aspect de asemenea perturbator în raport cu comunitatea. Este o inversare a unui raport obișnuit, cel ce intră în "club" fiind mai degrabă perceput ca fiind ieșit de altundeva. De aceea Steeves nici nu le consideră comunități. Noi considerăm însă că sunt comunități, normative ce-i
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prin anume însușiri, calități ale atenției care se manifestă în mod diferit de la o persoană la alta, importante pentru exercitarea anumitor profesiuni, putând fi considerate adevărate aptitudini. a. Capacitatea de concentrare, intensitatea atenției. Se poate măsura prin rezistența la excitanți perturbatorii, în special la zgomot. Zgomotul din ambianță poate stânjeni foarte mult, atunci când trebuie să distingi un aspect mai puțin evident. Totuși, dacă o activitate este monotonă ori dacă suntem obosiți un zgomot slab sau o muzică discretă poate favoriza munca
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în societate etc.). Formulați așteptări adecvate vârstei copiilor. Anticipați eventualele probleme de disciplină în scopul prevenirii lor. Oferiți recompense copiilor care adoptă coportamente dezirabile Utilizați umorul și ironia ăcu moderație) ca măsuri stimulative pentru copii. 3. În cazul unor comportamente perturbatoare care se repetă, trebuie să aveți pedepsele deja pregătite; utilizarea lor trebuie combinată cu o atitudine care: Subliniază consecințele logice ale comportamentului copilului. Oferă posibilitatea recuperării unor privilegii pierdute. Conduce la un angajament viitor al copilului. Copilul nu este proprietatea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de război și de invazie. În general, sistemul internațional acționează ca un factor care facilitează sau "slăbește" tendințele democratice preexistente. Poate constitui un punct de susținere atunci cînd contextul democratic s-a fixat solid sau poate fi un element puternic perturbator, atunci cînd trece printr-o fază de turbulență care diminuează capacitatea diferiților protagoniști politici de a se opune tendințelor anti-democratice în curs de desfășurare. Impactul sistemului internațional asupra proceselor de democratizare și de destrămare a democrațiilor este, așadar, destul de dificil
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fie testat). S) infer)m din ea ipoteze. S) supunem ipotezele la teste experimentale sau observaționale. În efectuarea pașilor doi și trei, s) folosim definițiile termenilor aflate în teoria supus) test)rii. S) elimin)m său s) control)m variabilele perturbatoare neincluse în teoria de testat. S) reținem un num)r de teste distincte și severe. Dac) un test nu este trecut, s) ne întreb)m dac) teoria este complet compromis), dac) are nevoie de ajust)ri și reformul)ri, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
considera c) e greu de crezut c) nici în acest caz, așa cum se întâmpl) atât de des în eforturile de stabilire a unor corelații asumate de cercet)torii politicii intenaționale, nu e acordat) nici o atenție special) posibilei prezente a variabilelor perturbatoare. O excepție nu demonstreaz) o regul) sau o teorie, ins) dac) ceva se poate demonstra a fi excepțional, nici nu constituie o dovad) contrar). Ne-am putea aștepta că variația în rezultatele obținute s) demareze o c)utare a posibilelor
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Horvath 1959). Aceasta este metodă analitic). Ea funcționeaz), si inc) de minune, acolo unde relațiile dintre câțiva factori pot fi rezolvate prin relații între perechi de variabile, în timp ce ,,alte lucruri sunt menținute egale”, și unde se poate afirma c) influențele perturbatoare neincluse în variabile sunt mici. Întrucât procedura analitic) este mai simpl), ea este preferat) unei abord)ri la nivel sistemic. Totuși, analiza nu este întotdeauna suficient). Ea ar fi suficient) doar dac) efectele la nivel sistemic lipsesc, sau sunt îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cât de bine - sunt îndeplinite aceste cerințe. Structura internațional) ↑ ↓ Unit)ți în interacțiune Figură 3.1 I Schematic, pentru Richard Rosecrance, sistemul internațional-politic arăt) că în fig. 3.2 (1963, p. 229). Schița să cuprinde patru elemente: (1) o surs) perturbatoare sau input-ul, (2) un mecanism regulator, (3) un tabel al constrângerilor de mediu, care convertește fenomenele înregistrate de punctele 1 și 2 în (4) rezultate (1963, pp. 220-221). Statele constituie sursele perturbatoare - într-o mai mare m)sur), dac
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
să cuprinde patru elemente: (1) o surs) perturbatoare sau input-ul, (2) un mecanism regulator, (3) un tabel al constrângerilor de mediu, care convertește fenomenele înregistrate de punctele 1 și 2 în (4) rezultate (1963, pp. 220-221). Statele constituie sursele perturbatoare - într-o mai mare m)sur), dac), de exemplu, elitele lor sunt revoluționare și nu posed) un control nesigur asupra unei cantit)ți mari de resurse disponibile; într-o mai mic) m)sur), dac) elitele lor sunt conservatoare și posed
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dezvoltat o teorie; el a conturat o schit). Tot ceea ce pare a reprezenta cei mai importanți factori pentru un interval particular al istoriei corespunde acestei scheme. În consecinț), limbajul sistemelor va fi folosit pentru a descrie interacțiunile și rezultatele. Factor perturbator Factor perturbator Mecanism regulator ↓ ↓ ↓ Pattern al rezultatelor internaționale ↑ Constrângeri de mediu Figură 3.2 Mai mult, el și-a construit schemă într-un mod care s)-l duc) la tipul de concluzie obținut. El face cunoscut) o ,,descoperire” pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
teorie; el a conturat o schit). Tot ceea ce pare a reprezenta cei mai importanți factori pentru un interval particular al istoriei corespunde acestei scheme. În consecinț), limbajul sistemelor va fi folosit pentru a descrie interacțiunile și rezultatele. Factor perturbator Factor perturbator Mecanism regulator ↓ ↓ ↓ Pattern al rezultatelor internaționale ↑ Constrângeri de mediu Figură 3.2 Mai mult, el și-a construit schemă într-un mod care s)-l duc) la tipul de concluzie obținut. El face cunoscut) o ,,descoperire” pe care o consider
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
factorilor care acționează asupra fiecăruia dintre noi. Deci, informația de încredere și avută la timp, în afara faptului că devine, ea însăși, un factor ce "bombardează" neîncetat sistemul bio-psiho-social care este omul, ajută la găsirea reacțiilor celor mai potrivite împotriva factorilor perturbatori. Stress-ul este declanșat, nu atât de existența și impactul problemelor externe cu care se confruntă fiecare dintre noi, cât de modul în care reușim, sau nu, să facem față acestor probleme Spunem că, în cazurile de reușită, am luat decizia
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
indigestie, amețeli. dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mâncare, insomnii și iritabilitate sporită. Privind în timp, printre simptome se pot număra: boli ale sistemului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase și alte îmbolnăviri grave. Deoarece vorbeam de factorii perturbatori, în cazul de față numiți stresori și care produc diferite reacții ale organismului uman, conducând la crearea de trăiri pozitive sau negative, stress-ul mai poate fi definit prin apariția unor dezechilibre endogene vizând posibilități efective și dorințe (deziderate), între cerințele
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
a adoptării unor comportamente de risc pentru sănătate (ex.: consumul de tutun, alcool, supraalimentare, sedentarism). 2.5. Managementul stress-ului De fapt, încercăm să înțelegem de ce este necesar un astfel de management, în sensul necesității apărării organismului uman de presiunile factorilor perturbatori externi ce produc, așa după cum am văzut, tulburări mai mult sau mai puțin grave ale organelor și sistemelor din organismul uman, precum și a modului de reacție, de comportament, față de respectivii stimuli. Managerii sunt cei chemați, în primul rând, să observe
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
să plece către Iași, cu scopul de a contribui la calmarea spiritelor. Deși nu au mai avut loc tulburări la Iași, totuși nu se putea considera că situația a revenit la normal. Au avut loc arestări, dar cei câțiva tineri perturbatori nu se aflau încă în mâna autorităților, scopul lor declarat fiind acela „de a-i răscula pe țărani și de a-i conduce la Iași”. Aflat în Iași, Kotzebue îi reamintea prințului Sturdza că sarcina sa era să vegheze acum
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
dar a continuat să supravegheze de aproape acțiunile revoluționarilor. Aceștia nu s-au oprit la o singură ședință, așa cum prevăzuse consulul rus, „ci au mai făcut și altele, alegând ca loc de întâlnire casa logofătului Constantin Sturdza”. Se pare că perturbatorii, sub pretextul că Tumansky, „înterzicându-le să se întâlnească în loc public, le-a spus că o puteau face într-o casă particulară”, s-au întâlnit din nou în seara zilei de 28 martie, tot în casa logofătului Sturdza, care. „proclamat prinț
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Nesselrode, Kotzebue remarca „prostia fără limite” a domnului Moldovei, precum și numeroasele infracțiuni pe care și le-a permis să le facă, încălcând chiar prevederi ale Regulamentului Organic. Dacă Mihail Sturdza s-ar fi limitat doar la a reprima mișcarea, oprind perturbatorii, ar fi găsit „aprobarea generală”. Dar cei doi fii ai săi „au îmbogățit ordinele care li se dăduseră” și au dat dovadă de foarte multă cruzime, „atrăgând teribile represalii pe capul lor”. Kotzebue a încercat să-l împace pe domn
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
a deprinderilor motrice specifice Pregătirea tehnica (40%) • Perfecționarea elementelor tehnice învățate si consolidarea lor pe postul din echipa; • Creșterea vitezei de execuție in condiții îngreunate de joc si stres; Creșterea îndemânării in execuțiile de mare finețe in condiții de factori perturbatori. Pregătirea tactica (30%) • Perfecționarea tacticii individuale in apărare si atac in funcție de postul din echipa; • Perfecționarea principalelor combinații de 2-3 jucători in funcție de specializare pe postul si sistemele folosite; • Cunoașterea si aplicarea in joc cu eficacitate a tacticii colective de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
timpul de așteptare în rând (Meyer, 1994) sau diferențelor de gen, bărbat-femeie, în acest ultim caz, rândul acționând ca un puternic amplificator al acestora (Dabbs, 1977). O altă categorie de studii este dedicată controlului emoțiilor în cadrul rândului, percepute ca factor perturbator în marile adunări publice (Gibson, 2008). Abordări în cheie economică Criza regimului comunist, dezechilibrul dintre cerere, ofertă și consumul real al populației, a avut ca rezultat direct apariția în peisajul urban a cozilor de așteptare la alimente și bunuri de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai nepoliticoși, prin care îi insultă pe toți. Astfel, Oleg Kostoglotov este numit "bandit", "nețesălat", "mitocan", "bădăran", iar Efrem Podduev este desemnat prin termeni de genul "dracul bandajat", "nesimțit" ș.a. În viața fără cusur a birocratului apare brusc un element perturbator boala incurabilă și, ca urmare, el experimentează spaima, sentiment de care îl protejase poziția lui privilegiată în cadrul nomenclaturii sovietice. Boala este o șansă de trezire a conștiinței, pe care Rusanov nu o valorifică. Spaima vine nu numai dinspre boală, ci
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]