4,268 matches
-
doi, Privind spre cer, la albii nourași. La cea mai mică adiere de zefir Cireșii și caișii cerneau gingașe flori, Petalele lor albe cădeau într-un delir Și-albinele-și făceau căsuțe în culori. Pe banca sub cireș în brațe mă țineai, Petalele cădeau în păru-mi de mătase, Tu le-adunai în palmă, apoi le sărutai, Eram doar noi, când lumea ne uitase. Parfumul magic al florilor de mai, Ne fermeca ducându-ne în altă lume, Ținându-ne de mână, plecam spre
IUBIRE-N SĂRBĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385124_a_386453]
-
de mătase, Tu le-adunai în palmă, apoi le sărutai, Eram doar noi, când lumea ne uitase. Parfumul magic al florilor de mai, Ne fermeca ducându-ne în altă lume, Ținându-ne de mână, plecam spre rai, Lăsând, Covorul de petale, cu ale noastre urme. Referință Bibliografică: Iubire-n sărbătoare / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2284, Anul VII, 02 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Margareta Merlușcă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IUBIRE-N SĂRBĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385124_a_386453]
-
primăvară, În mugurași, în verde crud și-n tinerețe, Te-aș căuta printre bobițele de lăcrămioară, Să-mi mângâi părul rar și-albit de bătrânețe. Te-aș căuta și printre florile de iasomie, Zile și nopți, să împărțim trista singurătate, Petale reci și-nmiresmate, așternuturi să ne fie Și-n zori, să bem nectar din cupe fermecate. Speranța-mi înflorește, printre crenguțele de liliac Și caut floricica norocoasă a iubirii, Dar obosită, mă așez pe un fotolui în cerdac Și-o
TE-AȘ CĂUTA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385108_a_386437]
-
ai vrea, Ai face să-nflorească-n iarnă trandafirii, Iar roua pasiunii s-ar topi în palma mea, Apoi, cu apa vie aș stropi floarea iubirii. Doar un cuvânt să-mi spui de-ai vrea, Ai face să ningă cu petale de cais, Noaptea, ar așterne stelele în calea mea Și înspre tine iubite, m-ar călăuzi în vis. De-ai vrea, doar un cuvânt să-mi spui, Ai face să-nflorească-n iarnă iasomia, Toamna, ar lăsa tot verde frunza
DOAR UN CUVÂNT de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385127_a_386456]
-
suspine Și multe vise ai lăsat deoparte. Te regăseam în serile senine, O filă din a veșniciei carte, Cu litere de-azur brodai aparte Povestea unui dor ce mă-ntreține. Ascultă glasul serii care plânge, E-atâta depărtare între noi, Petale de speranță se vor frânge În toamna ce ne leagă pe-amândoi. De-om învăța că dragostea înfrânge Puterea ei vom împărți la doi. Referință Bibliografică: Depărtare / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie
DEPĂRTARE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385235_a_386564]
-
ningea acut în noi, pe lângă noi era atât de frig în camera goală afară, pe două rămurele ruginite înflorise un trandafir roșul aprins era culoarea lui în albul pur, din jur soarele se risipea pe aici, pe undeva jos cădeau petale una câte una era ploaie și vânt și cețuri plângeau prin crâng se scurgeau agonic pe pământ afară niciun cânt pescărușii plecaseră demult m-am înțepat într-un spin și am țipat nu am știut și l-am certat dimineata
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
cuvântuitat, nespusmă smulg din tăcereplâng de durereaunui vis înăbușit... XIV. PAȘI, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017. PAȘI ieri mă plimbam pe alei și frunzele foșneau sub pașii mei mereu osteniți și grei petale în jur se scuturau covor de frunze tot făceau mi-e dor de adierea unui cuvânt nespus știu, o literă a mai rămas de pus uite sus, acolo sus atâtea aș fi vrut să mai fi spus dar am plecat
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
copaci în lung de cale, Ce-și lasă, plânși, din ramuri triste, Sub pas domol, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Rondelul toamnei În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare, Din largul șes spre culmi amețitoare Urcând în dulce vals șopotitor. Tu, frunzei, dai aspect seducător Prin noi nuanțe zilnic schimbătoare Și-n
A VENIT TOAMNA... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384388_a_385717]
-
decât ele ? Când ticăitul ceasului vechi, îmi aduce aminte că sunt pe pământ, îmi fac mustrare în gând că nu am putere să închid cugetul trist asupra nemilosului timp. -Lasă timpul și uite-te la crinii imperiali cum își scutură petalele de parfum, trezind ființele la bucurie! -Mă uit și vreau să -mi arunc amintirile în colțul nevăzut al poveștii, dar fără voie îmi apar lacrimi, or fi de la polen ? -Vezi bine, că da ! -Mă întristez când mă gândesc la destinul
IUBIREA CRINILOR IMPERIALI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384420_a_385749]
-
dar fără voie îmi apar lacrimi, or fi de la polen ? -Vezi bine, că da ! -Mă întristez când mă gândesc la destinul florilor! -Asta este viața lor exact ca a noastră și atunci stai și tu ca și mine pe o petală și oprește timpul. Aruncă spre ceas cu pulbere de ignorare, măcar să-l încurci de câteva clipe, da? -Gata, sunt pregătită! -Petalele minunaților crini, sunt ca de cea mai fină catifea și grăunții de aur stau împrăștiați ca și cum strălucirea ne-o
IUBIREA CRINILOR IMPERIALI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384420_a_385749]
-
cinstit, îngăduitor. Valorile cultivate - bunătate, milă, compasiune, respect, responsabilitate etc. urmăresc să atingă și să influențeze sufletul celor mici, dirijându-i astfel în mersul lor ascendent spre lumina cunoașterii. Cărțile Olimpiei Sava , Curcubeie de vânzare (2009), Numai faptele vorbesc(2013), Petale de suflet, Învârtind cuvintele, Simfonia naturii, apărute în 2014, îi adună frumusețea și generozitatea sufletului, predispozițiile spre armonie și echilibru și le transpun într-o lume minunată în care accesul este posibil cu un suflet la fel de curat, cu înțelegere pentru
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
sorginte latină, Vor imperiul de gânduri să-mi țină. Amorțire cu fața spre viață, De un gând rătăcit se agață. Ca un nor necreat să răsfire Adieri din fioruri de mire. Dimineața Turturea de la fereastră, Rupi lumina mea măiastră În petale evantai, Dimineții îi dai grai. Nopțile de-argint stropite Le sfărâmi, le culci topite De o boare de salcâm, Ce venea din alt tărâm. Zorii bucuroși ridică Glasuri pure, ce despică Oxigenul cristalin Din văzduhul cu voal fin. Ploaie tristă
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
te caut în stele, Printre astre o mie, Tot sperând c-o să fie Chipul tău printre ele. Eu te caut în vântul De pe culmile-nalte, Tot sperând nu departe Să îți aflu cuvântul. Eu te caut în stropii Picurați pe petale, Tot sperând că pe floare O să pot să-ți văd ochii. Eu te caut în versul Scris de-atâția poeți, Tot sperând unei vieți C-ai să vii să-i dai sensul. Chiar iubesc o himeră, Sau să sper că
EU TE CAUT de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384497_a_385826]
-
pe toate, Doar argumente seci, nevinovate Presari necontenit în drumul tău. Impasul pare chiar un Everest Cu vârfurile toate în arest, În mai cireșul ninge împăcat Doar cu lumina el s-a vindecat. Iar crinul s-a pornit să cearnă Petale ca în iureșul din iarnă, Colindul magilor înaltă brazi, În verde crud mai poți să arzi... 2 mai 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Colindul magilor / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1585, Anul V, 04
COLINDUL MAGILOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384533_a_385862]
-
nevoie de ajutor pentru a trăi . Țara mea, care acum este împărțită în cioburi , în ea nu se poate trăi în liniște. mai ales pentru un copil. Am început să desenez în culori închise, doar negru și roșu , flori cu petale mici. pentru că așa este acum lumea mea . În Siria, în țara mea ce demult credeam că este o poveste , acum este un război ce nu îl voi putea înțelege niciodată pentru că sunt doar un copil ce a plecat de acolo
COMPUNERI ALE ELEVILOR COLEGIULUI NATIONAL DE ARTE ,,REGINA MARIA CONSTANTA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384628_a_385957]
-
Și începutul cel mult așteptat. Poem de vis e primăvara-n sine Scris chiar de Bunul Dumnezeu Florile sunt lacrimi de iubire, Ce picură candid din Ochii Săi. Cluj Napoca, 25 martie 2016 Minune Soare în noi și clipe în vreme Petale în zori de iubiri fluturând Suave veșminte îmbracă devreme Natura întreaga din nou fremătând. Cuprinde în brațe de viață orizontul Albaștri sunt ochii tăcuți din zenit Cu pleoapele lor au atins infinitul Și duios primăvara la noi a venit. Cu
LACRIMI DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384663_a_385992]
-
înflorind... Și să surâdă viața într-un cânt. Primit-am vers de cer ca un izvor, Înveșmântat în zorii primăverii... Să cânt mereu de-al veșniciei dor, Scriind cu lacrimi ploile trezirii. Să fie poezia ca o floare-n lume Petalele-i țesute cu miresme alese Ca primăvara ce-a sosit în vreme, Să-mpartă rochii albe de mirese. Cluj Napoca, 27 martie, 2016 Mister Un mister se ascunde în ființa ta... Sunt bucuroasă că am găsit Ceva ce căutam... Mângâiere, Un
LACRIMI DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384663_a_385992]
-
li se scurge lin destinul, fecioarele se-nchină-n pragul serii, prin mănăstiri de lut și-ngroapă chinul! Zadarnic dor ascund în brațe merii, buchete mari de flori se scurg tăcute, un clopot odihnește-n buza serii, tacit acord plângând petale mute! Referință Bibliografică: TĂCEREA MERILOR / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TĂCEREA MERILOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384674_a_386003]
-
și atunci, îl strângea pe Florin de mână și își întorcea sărutul spre buzele lui. Întotdeauna a visat la o aniversare de proporțiile unei iubiri fantastice, derulate într-un cadru intim, într-o camera castelană, cu baldachin și lumânări, cu petale de trandafir roșu presărate pe așternutul rece, lucios... Îmbrățișări tandre și săruturi ușoare ca o mireasmă de violete pe pielea dezmierdată de dorință. Prințul, pe cal negru, frizian, se lăsa așteptat pe aripile unor vise adolescentine... Anul acesta, Mira se
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
Multumesc. Asistenta: Multă sănătate. (Pleacă.) Bolnavul X: Frumoasă fată! Florian: Ca o floare de mac. Astăzi strălucește și îmbujorează câmpul, iar mâine se risipește pătând solul cu sângele făpturii ei. Bolnavul X: (privește hortensile) Se întâmplă ceva cu florile. Vârfurile petalelor au încept să se ofilească. Florian: Este doar începutul. Bolnavul X: Cred că nu sunt așezate bine. Locul lor preferat este nord-est. Nici pământul nu mai este umed. Florian: Nu mai au mult. Bolnavul X: Ia o cana dintr-un
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
este nord-est. Nici pământul nu mai este umed. Florian: Nu mai au mult. Bolnavul X: Ia o cana dintr-un dulăpior și părăsește o clipă salonul. Florian: Încă nu au observat mușcatele. De zece minute au început să-și scuture petalele. Nimeni nu mă crede. Toți îmi întorc spatele când le vorbesc de problema vieții mele considerându-mă nebun. (Bolnavul X se întoarce în salon și udă floarea.) Bolnavul X: Cred că nu are suficientă umbră. Soarele a pătruns pe fereastră
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
de el? Florian: Cred că sunt un om rău, pentru că nu am noroc de frumusețe. Bolnavul X: Ești un neînțeles. Florian: Și totuși, florile se ofilesc când le ating eu. Se face liniște, pe urmă întuneric. În întuneric se văd petale de mușcate roșii căzând.) Actul II Personajele: Bolnavul X Soția Bolnavului X Bujor Florian Prietena Soției Bolnavului X Decorul: O livadă cu pruni, o căruță cu saci, găleți, o prăjină, o cotăriță cu mâncare. (Bolnavul X și Soția Bolnavului X
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
se ascundă sub un copac când au observat că picăturile de apă ce le atingea mâna cădeau peste un mugur ce strălucea lipit de pământ.) Luminița: Ce se va alege de el? Florian: Privește! (Mugurul a început să pleznească și petalele își scoteau dințișorii.) Luminița: Înflorește! Florian: Acum înțeleg taina florilor. E dragostea. Atunci când le îngrijești cu dragoste nu se ofilesc niciodată. Eu nu am cunoscut dragostea maternă, dar te-am cunoscut pe tine. Luminița: Ai dreptate. Trebuia să ne întâlnim
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
în hohote și o batjocoreau. O, în ce mocirlă înjositoare fusese aruncată! Necugetat părinte care, în ambiția ta prostească, ai săvârșit o faptă blestemată! Biata prințesă plângea cu lacrimi șiroaie, dar lacrimile ei se transformau în delicate flori albe, cu petale în formă de clopoțel. Indignat, căpitanul începu să tragă furios cu jeturi de raze fierbinți în obraznicii jegoși, care începură să scherlăie speriați și să o lase în pace pe prințesă. Apoi, căpitanul trase câteva jeturi de raze în cercurile
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
MONUMENT ÎN PRIMĂVARĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MONUMENT ÎN PRIMĂVARĂ La o margine de glie A-nflorit o păpădie, Singura din deal în vale Și-a pus aur în petale. Rușinoasă și stingheră, Se înalță-n vânt și speră Zi de zi să facă baie Când în raze, când în ploaie. Dintr-o dată, cu plăcere, A simțit o adiere, Iar apoi o sărutare! Cin’ să fie, cine, oare? Fluturele, cin
MONUMENT ÎN PRIMĂVARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382425_a_383754]