777 matches
-
de băiețel, cu capul cam mare, poate și din cauza globului de sticlă care-i acoperea scăfârlia în întregime, cu corpul slăbuț, îmbrăcat numai într-o flaneluță de platină argintie și cu niște pantalonași scurți de aluminiu, din care ieșeau două piciorușe ce se căzneau amarnic să învârtă pedalele tricicletei. Cu tot efortul vădit, datorită condițiilor specifice vieții în imponderabilitate, băiețelul mai mult sta decât înainta, așa că „Bourul” îl ajunse curând și se înscrise frânând pe o orbită paralelă cu tricicleta. Comandantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pelerin din acea zi a fost o mamă care purta un copil destul de mare ca să meargă singur - de trei, poate chiar patru ani. Dar când l-a dezbrăcat, ne-am dat cu toții seama de ce încă îl mai purta în brațe. Piciorușele îi erau uscate și acoperite cu răni, deschise și supurânde, la care era greu să te uiți. După privirea din ochii lui, era limpede că era aproape mort de durere. Bunica a luat copilul din brațele femeii. L-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o poiană, zări așezate în cerc o mulțime de colibe rotunde cu acoperișul ascuțit. În mijlocul lor era altă colibă, mai mare. Într-o parte se întindeau câteva țarcuri în care mugeau vite. Copii goi și slăbănogi, cu burțile mari și piciorușele ca niște bețe, stăteau rezemați de copaci privind pe războinicii care veneau spre sat. Și deodată Iahuben auzi în apropiere un sunet puternic de tobe de aramă. Recunoscu tobele numaidecît: era armata lui Puarem. Oamenii negri se opriră și arcașii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
chibiți, mironosițe, cuconet literar, securiști cu frunți și frizuri minuscule continuă să-și vadă netulburați de îndeletnicirile lor. Ascultând. Citind. Săgetîndu-și ocheadele. Copiindu-și crâmpeie de vers pentru viitoarele notițe informative. Scobindu-și mucoasele nazale. Agitând brațe mai subțiri decât piciorușele de bondar. Doi dintre ei, mai slabi de rinichi, ridicându- se pentru a căuta toaleta, părăsesc fotoliile și se trezesc blocați 40 DANIEL BĂNULESCU de obstacolul zidurilor transparente. Îi văd cum își presează nasurile de suprafața lor răcoroasă, aruncîndu-și în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
indiferenții. Din care trebuie să aduni un castron, doar să te lase vreo ucenică să miroși dopul de la o sticloanță... Mi-e și indiferent să-ți povestesc despre ei. O sută de mii de indiferenți fac de-abia cât un picioruș de la ăia cu nestemată. Cărăbușii cu nestemată sânt tot ce-a fătat natura mai doxat, ca să poți să-ți produci băutură pe ei. Balii, aproape cât degetul mare, țipluiți (adică parcă vârâți întregi într-o țiplă), au pe burtă o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aia, ele îmi cardesc frecția... - Încă nu. Că întîi îți înnumără încărcăturile. Ți le gâdilă. Ți le măsoară... Le ridică în lumină să privească dacă nu cumva le-ai adus cu părul în ochi... Adică dacă nu le-ai montat piciorușe, antene, cleștișori de la alte mortăciuni. Iar când constată că le stă elegant cu zoologia... ție-ți răstoarnă salariul într-o sticloanță pentru acasă (nici nu te cunosc, cum să se apuce, bă, să se drojdească cu tine?!), iar pe coropișnițele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din cele două jumătăți ale geamantanului Gabi cel Norocos, desfăcut și sprijinit pe genunchi. În curte, după ce se dezlegaseră de accesoriile taximetrului, terorizaseră câinii și suciseră gâtul unei duzini de cotcodăcitoare, Fiorosul Marcel, Relu Înmiresmatul și Dulcele Doru, înălțîndu-se pe piciorușele lor parantezate, căzuseră în admirația celor ce se petreceau îndărătul geamlâcurilor făbricuței de conserve. Unde, scăpate din mână și turmentate de vaporii unei fierturi de tartaca, ucenicele se despuiaseră, chicotind. Își frecau, unele altora, lăcrițele pântecelor, c-un unguent obținut
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fermecătoare, vecinilor ei. Moși, babe, slăbănogi, năpăstuiți, legați, cangrenați de neputințe. 131 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI îndeaproape și cu viteză mică, lăsând în urmă, cu cele patru cauciucuri, arcuri constante de apă, semănând, de la oarecare distanță, cu patru piciorușe de păianjen. Băiatul urmărit, Celestin, era profund supărat pe câte șuturi în fund primise de la mama ei de viață. Deși primăvară, frunzele se-ngălbeneau și picau. Valurile se destrămau. Chinurile și năpasta își cunoșteau și ele sfârșitul. În basmele amerindienilor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
standardizate, la materialitatea și dimensiunile normale. Săltîndu-se cu măiestrie într-un braț, peste buza copăii de faianță, Ho diábolos, părăsind pe taximetrul, se repezi glonț în cămăruța lui, acolo unde, după ce îl convocă șuierând pe Dulcele Doru, îi imobiliză întîi piciorușele agile, de crocodil. Îi descusu acestuia gulerul de marchiz. Îi slăbi din strânsoare nervurile gâtului și, scotocindu-i prin măruntaie, îi extrase, dintre zăcămintele fișelor statistice, un dosărel, concis și nutritiv, ca de serviciu secret, al numitului Victor Rugnis, domiciliat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
erau împrăștiați peste tot. Încercaseră de mai multe ori. 233 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Pinky și le zări pe ale lui. Nu erau toate. "The Piper at the Gates of Dawn", sigilat, strălucea însă impecabil, fără amprente de picioruș de văduvioară pe folia sa. "The Dark Side of the Moon" ponosit, și încă vreo trei din comandoul acela excepțional de albume, ce-și vârâseră cu încăpățînare piciorul între ușa și pragul aproape fiecărei case britanice sau de pe continent. Era
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era un plânset isteric în toată regula. Iar sunetul părea să vină dinspre baie. Urcând câte trei trepte deodată, Fiona a ajuns la Jessica în doar câteva secunde. Copilul stătea parțial în scăunelul de baie: reușise să-și scoată un picioruș, iar bustul era sucit într-o parte. În partea de sus a uneia dintre coapse, fetița avea o echimoză roșietică, cu care se căptușise în timpul încercărilor de a se elibera din scaun. Fața copilei era roșie ca focul. Fiona și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ceea ce însemna că nu mai avea la dispoziție decât trei ore de calm relativ înainte ca inevitabila furtună să-i lovească. —Buni! Milly a alergat în lungul holului și s-a aruncat în brațele întinse ale lui Jenny, înfășurându-și piciorușele în jurul taliei femeii. —Draga mea! Jenny a îmbrățișat-o strâns, după care a ridicat-o ușor, făcând un pas înapoi ca s-o privească din cap până-n picioare. — Ce mare ai crescut! — Da, a răspuns Milly plină de mândrie. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că asta era încă una din anomaliile vieții de cuplu căsătorit. Și tu nu vrei un copil? Fiona a luat o bucățică de pâine și-a uns-o cu unt. Draga mea, dacă aș fi vrut s-aud lipăit de piciorușe prin casă, atunci mi-aș fi încălțat pisica... dacă aveam pisică, a replicat Julia și-a luat o gură de vin. I-am spus c-o să mă mai gândesc în speranța că n-o să mai deschidă subiectul. Normal c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
pizza. Toți ceilalți au gemut. Tati prostovanultc "Tati prostovanul" În timp ce frunzărea revista OK!, Julia s-a oprit brusc să se holbeze la imaginea unei femei îmbrăcate în ceea ce părea a fi un abajur cu franjuri întors cu susul în jos. Piciorușele viguroase i se ițeau din fund ca două trunchiuri de copac, iar labele erau îndesate într-o pereche de sandale ortopedice, cu talpă de plută, care arătau cu cel puțin un număr mai mici decât ar fi trebuit. Julia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ciripind ca o vrăbiuță hoinară. Sărea de pe un picior pe altul, mă căuta cu privirea și se Înființa În grupul de băieți unde mă aflam, sorbindu-mă lung, cu niște ochi imenși. Se bâțâia pe lângă mine mereu, legănându-se pe piciorușele ei nefiresc de subțiri, ca și cum ar fi mers pe sârmă. Băieții Încercau să o Îndepărteze din preajma mea răstindu-se la ea, Împingând-o cu piciorul ori trimițând-o să se joace cu fetițele de vârsta ei. Poate că-i nebună
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
moare" prima. Groapa am săpat-o foarte adâncă (m-am chinuit mult), dar Neli a intrat surâzătoare, În felul ei, fără nici o umbră de neliniște. În pumn ținea cu tărie pietricica ei misterioasă, de un rubiniu incandescent. Și-a Întins piciorușele subțiri (pline de julituri și de sânge uscat), palmele peste corp și, cu o expresie dulceagă a feței, a strâns pleoapele cu putere. Trebuia să-i acopăr doar trupul și o parte din cap, dar Neli mi-a făcut un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
privesc Îndelung, ca un câine care veghează somnul stăpânului său. E o creatură perfectă, trimisă de Dumnezeu să-mi lumineze mie singurătatea, desprinsă parcă dintr-o pânză renascentistă, lucrată Într-un moment de maximă inspirație. De sub pătură Îi iese un picioruș dezvelit până la gleznă, pe care are o brățară aurită. Unghia degetului mic este vopsită cu ojă roșie, puțin neregulat. Zâmbesc și-mi apropii emoționat buzele de luciul sidefiu. Închid ochii și sărut ușor apăsat. Ea Își trage piciorul sub așternut
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
trupșorul ei fragil; o aruncă În spate, pe pat, și-i cade un pantof, aterizând pe podea. (Să nu uit să fac ceva În legătură cu pantofii ei: pantofi joși, albastru Închis, care nu-i avantajează deloc laba piciorului, ea având niște piciorușe de balerină.) Cum stă Întinsă acolo pe cuvertura portocalie cu model cu spirale, se uită În sus la mine și oftează: —Nu te Înțeleg, Kate. Uneori am impresia că totul ți se pare o gogoașă umflată, iar În momentul următor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Traversă pentru scări??? Rezervat o zi la salonul de frumusețe pentru a scăpa de stres, plus tratament facial cu proteine recomandat de specialista cosmeticiană a revistei Vogue. Aniversarea căsătoriei. Când e aniversarea căsătoriei? 30tc "30" Tropăit de piciorușetc "Tropăit de piciorușe" 23.29: Vizita iminentă a socrilor Încarcă atmosfera cu neliniște precum tunetul Îndepărtat produs de o turmă de antilope gnu. Nu te deranja, draga mea, Îmi spune soțul meu. Ce ai pregătit pentru duminică la prânz? — Nu te deranja, Katharine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
putem instala În al tău castel Unde tu vei putea să-mi gătești, Să-mi speli hainele, să-mi porți urmașii În pântece, Și pe veci să fii recunoscătoare și fericită făcând acestea. În acea seară, luând cina constând În piciorușe de broască făcute soté, Prințesa râse În sinea ei și se gândi: Nu, mulțumesc, lua-te-ar dracu’. Bărbații din ziua de azi nu pot decât să fie tați mai buni decât au fost tații lor. Simplul fapt că știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Cu rime și cu strofe nu se-ncălzește soba. Chiar inima-mi de-aș da-o să bei dintr-însa sînge: Nevoia este ghiața ce-amoru-n grabă-l stinge. Visând astfel ia sama cu mine că petreci, Copil cu gură caldă, cu piciorușe reci. {EminescuOpIV 291} Te-apropii, mă-ntrebi dulce: cum nu te curtenesc? O vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc... De-un ceas tu caști în fața-mi - acuma-nsă dorești Drept preț, să-ți spun amoru-mi în-versuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Un cuvânt. Cămăruța ta Sara să-mi deschizi, Că te-oiu desmierda Ca să râzi. Să ți închid îndat- Pe când tu te culci, Cu un sărutat Ochii dulci. {EminescuOpIV 441} Să măsor mereu Cât de mult crescuși, Să sărut al tău Picioruș. Sânul rotunjor Când pe braț îl porți, Li s-ar face dor Și la morți. De te-i potrivi Astei rugăminți, Fericiți om fi Și cuminți. Zână din păduri, Umbră din povești, Glas al dulcei guri, Unde ești? {EminescuOpIV 442
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dulce, Nemărginit de dulce-a mea iubită, - Ca s-o compar cu tine? nu - dar numai C-o privire-a ta, cu o mișcare Ce se reflectă, -n ochii tăi cei dulci, Cu tremurul mânuței tale albe Și cu mișcarea piciorușului - Nimic, nimic ție nu-ți seamănă. Nu știu ce să mai fac - doar te iubesc: Deși aceasta nu e un omagiu. 38. BISMARQUEURI DE FALSĂ MARCĂ (cca 1875) Bismarqueuri de falsă marcă, Mie-mi pare cumcă, parcă, De iubirea nemțărimei Nici un rău
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fără șir Icoanele pierdute ca-ntr-un adânc delir. Deodat-am deschis ochii și te-am văzut pe tine Cum știi tu, turturică, să lingușești de bine. {EminescuOpIV 497} 4O. MEDICUL SĂRACILOR (cca 1875 ) Prin murii ulicioare-ntunecate Calci pospăind cu piciorușul tău. Cu fruntea-n cozi de aur adunate, De jur în jur - cu grijă te-uiți mereu În toate părțile - a tale buze Murmură lin ce tu socoți a vrea Și-apoi dispari în porțile ursuze - În vechea casă hrentuită-rea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trebuia să se urce pe una din cele două ridicături semicirculare de la nivelul cărora Începea bunicul să „punî oalili la ars”. Ajuns acolo, Va se folosea de toată abilitatea acumulată de a vedea fără să fie văzut, stătea pe vârful piciorușelor sale de aproape patru anișori, Încera să tragă ușor oblonul greu de deasupra cuptorului, icnea și prin mica deschidere Îl zărea pe Vizanti care stătea În picioare, foarte atent și foarte gata de atac dacă ar fi observat prima șuviță
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]