701 matches
-
următoarele definiții: 1. Defecte ușoare (a) Crăpături sau fisuri terminale Fisurile ale pieliței cu lungimea mai mare de 10 mm, dar nu mai mare de 15 mm, la capătul opus cavității de prindere a pedunculului. (b) Mici perforații ale pieliței Pielița ruptă, deteriorată sau lipsă, pe o suprafață cu lungimea de maximum 7 mm, dar cu o lățime mai mare de 3 mm, fără ca pulpa fructului să iasă prin leziune, sau pe o suprafață cu lungimea mai mare de 7 mm
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
cicatricelor rezultate în urma impactului cu grindina, cu o suprafață totală al cărei diametru nu depășește 10 mm. (c) Pete gri, roșu-cafenii sau cruste, cu o suprafață totală al cărei diametru depășește 6 mm Acest defect constă în formarea pe suprafața pieliței a unor petice de diverse forme, cu o suprafață totală al cărei diametru nu depășește 20 mm. 2. Defecte grave a) Defecte de consistență Acest defect se datorează, de regulă, coacerii insuficiente care are ca rezultat un colorit defectuos și
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
de diverse forme, cu o suprafață totală al cărei diametru nu depășește 20 mm. 2. Defecte grave a) Defecte de consistență Acest defect se datorează, de regulă, coacerii insuficiente care are ca rezultat un colorit defectuos și o pulpă moale, pielița având numeroase riduri superficiale. (b) Crăpături datorate plesnirii Sunt crăpăturile neterminale care se produc din cauza plesnirii fructului, acestea vindecându-se ulterior sub forma unor excrescențe dure pe o lungime care depășește 10 mm. (c) Crăpături terminale Sunt crăpăturile care apar
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
neterminale care se produc din cauza plesnirii fructului, acestea vindecându-se ulterior sub forma unor excrescențe dure pe o lungime care depășește 10 mm. (c) Crăpături terminale Sunt crăpăturile care apar la apex și care depășesc 15 mm lungime. (d) Perforații Pieliță ruptă, deteriorată sau lipsă pe o suprafață mai mare decât cea identificată pentru clasificarea ca defect ușor. (e) Fruct parțial strivit Fructe sau porțiuni de fructe parțial strivite sau fructe puternic deformate, cu pulpa descoperită. (f) Calozități cauzate de grindină
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
cauzate de grindină, cu cicatrice pe o suprafață totală cu un diametru care depășește 10 mm. (g) Pete gri, roșu-cafenii sau cruste Petice groase și dure pe o suprafață totală al cărei diametru depășește 20 mm. (h) Fisuri Fisuri ale pieliței mai lungi de 15 mm în partea opusă cavității pedunculului sau fisuri care descoperă sâmburele. (i) Deformări datorate arsurilor de soare Deformări grave din cauza arsurilor de soare, care au ca rezultat lipsa efectivă a pulpei pe o parte a fructului
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
de căldură, cu o colorație foarte închisă a pulpei sau cu spații între sâmbure și pulpă. (b) Fructe atacate de Monilia Fructe cu pete deschise la culoare datorate atacului de Monilia, a căror creștere a fost oprită prin uscare, cu pielița deteriorată. (c) Fructe murdare Fructe murdare din cauza prezenței materiilor străine (mai ales pământ), care ar putea fi îndepărtate. (d) Fructe complet zdrobite Fructe sau porțiuni de fructe complet zdrobite. 4. Deșeuri Termenul "deșeuri" se utilizează pentru a desemna orice material
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
ai solului (f) Fructe carbonizate Fructe carbonizate din cauza căldurii excesive, cu spații între pulpă și sâmbure sau cu umflături caracteristice conferind aspect de prune proaspete. (g) Materii străine Părți necomestibile ale fructului, cum ar fi tulpini, sâmburi și fragmente de pieliță și corpuri sau materii străine, cum ar fi frunzele, crenguțele și alte părți de plante, constituenți ai solului, cum ar fi pământul sau pietrele. Partea B. Cerințe minime de calitate pentru prunele uscate I. CARACTERISTICI MINIME 1. Prunele uscate trebuie
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
de struguri oscilează foarte mult, de la 10 t/ha la 20 t/ha în funcție de condițiile anului respectiv. Strugurii sunt de mărime mijlocie spre mare, conici, aripați, cu o greutate de 0,2-0,4 kg. Boabele pe ciorchine sunt rare, au pielița groasă, motiv pentru care pot rămâne pe butuc mult timp până la supracoacere concentrația de zahăr ajungând uneori până la 200 mg/l. Pielița groasă face strugurii rezistenți la atacul de mucegai sau al insectelor. Vinurile obținute din acest soi au multă
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
spre mare, conici, aripați, cu o greutate de 0,2-0,4 kg. Boabele pe ciorchine sunt rare, au pielița groasă, motiv pentru care pot rămâne pe butuc mult timp până la supracoacere concentrația de zahăr ajungând uneori până la 200 mg/l. Pielița groasă face strugurii rezistenți la atacul de mucegai sau al insectelor. Vinurile obținute din acest soi au multă prospețime și fructuozitate specifice soiului din care provin. Conținutul de alcool este moderat oscilând între 9-12 grade. În schimb, aciditatea este destul de
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
în pauza dintre mese. Soiul Crâmpoșie este folosit atât pentru producerea vinurilor, cât și pentru consum ca struguri de masă. Se remarcă prin mărimea și aspectul frumos al strugurilor, având boabe crocante, cu un nivel potrivit de zaharuri și aciditate. Pielița fiind foarte tare și rezistentă asigură conservarea strugurilor chiar până la sărbătoarea de Paști. În anul 1972, un grup de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez de la
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
Hymen (grecește ὑμήν "piele, pieliță", latină "hymen vaginae") denumește o membrană subțire care acoperă parțial deschiderea vaginală umană. În stadiile incipiente ale genezei fetale, vaginul nu prezintă deschidere. ul se dezvoltă dintr-un strat subțire de țesut, care separă vaginul de sinus urogenitalis și se
Himen () [Corola-website/Science/315020_a_316349]
-
au auz puternic, părându-i-se că aude uneori „multe din câte se petrec în iad”. Bătrânul cu care locuiește (probabil proprietarul casei) avea un ochi ce semăna cu „un ochi de vultur, un ochi de un albastru-spălăcit, cu o pieliță pe deasupra” care-l deranjează pe narator care plănuiește din acest motiv să-l omoare pe bătrân, deși naratorul afirmă că bătrânul îi era drag și nu râvnea să intre în posesia averii sale, ci se temea doar de ochiul său
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
România, varianta cu icre de heringi, adesea deja amestecată cu ceapă tocată găsește prieteni. Dar această rețetă nu are nimic de afacere cu cea originară, fiind foarte dezgustătoare. Icrele proaspete se spală, se scurg de apă și se curăță de pielițe. Ele se sărează și sunt apoi puse într-o pânză rară și lăsate câteva ore la frigider înainte de a le pregăti (sau se cumpără în borcan). După ce s-au scurs, icrele se pun întru-un castron împreuna cu o linguriță
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliță destul de groasă, acoperită cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos-crocant, cu gust plăcut. Augusta este un soi cu vigoare mijlocie, dezmugurește târziu, în a doua parte a lunii aprilie, pârga strugurilor are loc devreme pe la mijlocul lunii iunie, iar
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, cele inferioare sunt în formă de U. Sinusul pețiolar este deschis sub formă de V sau liră. Strugurele este de formă cilindro-conică, de mărime mijlocie-mare, semicompact. Bobul este mijlociu ca mărime, oval, cu pielița groasă, colorată negru-deschis, acoperit cu un strat fin de pruină și miez semicărnos. Soi de epoca a III- a, prezintă vigoare mare, fertilitate mijlocie spre mare, manifestată printr-un procent de lăstari fertili cuprins între 60-75% lăstari fertili, iar valorile
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
roșietic. Strugurele este de mărime mijlocie, de formă cilindrică sau cilindro-conică, cu o așezare deasă a boabelor, ajungând până la 20 cm lungime. Pedunculul este scurt către mijlociu, și lemnificat. Bobul este ovoidal-alungit, cu vârf teșit, de mărime mijlocie spre mare. Pielița este de culoare neagră-roșietică, potrivit de subțire, acoperită cu pruină. Miezul este cărnos, crocant, cu gust specific de coarnă. Sămânța este mare, oval-alungită, colorată cafeniu închis, cu șalaza ovală și rostru scurt și subțire. Este un soi rustic, viguros, cu
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, iar sinusul pețiolar este deschis sub formă de liră, având la bază un pinten. Strugurele este de mărime mare, iar bobul este de formă ovoidală, cu pielița colorată albastru-azuriu cu miez crocant-cărnos. Soiul Azur se caracterizează printr-o vigoare mijlocie-mare, strugurii se maturează în epoca a IV-a. Prezintă o fertilitate bună, formează 60-70% lăstari fertili, cu valori ale coeficienților de fertilitate situați între limitele 0,5-0
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
lui Nicoleanu Gheorghe. În prezent, acest soi este aproape dispărut. Soiul mai era cunoscut sub numele de "Alb", " albă", "Bășicată acră", "Bășicată verde" sau "Bășicată de Dealu Mare". Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători cu Ardeleanca. Se presupune că este un soi înrudit cu Crâmpoșia. Este un soi atât de masă, cât și
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
culoare brun închis. Florile sunt hermafrodite normale, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii ca mărime (275-304 g), cilindro-conici, uniaxiali, bi sau triaripați, semicompacți (fig. 5.3). Bobul este de mărime mijlocie spre mare (4 g), eliptic, cu pielița de culoare albastru-violet, acoperită de pruină. Pulpa este necolorată, semicrocantă cu gust franc, plăcut armonios. Soiul Gelu are vigoare de creștere mijlocie spre mare, lăstarii fertili reprezintă 60-65%. Perioada de vegetație este mijlocie 165-176 zile, timp în care necesită 2850-3200
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
pătrunjel verde 10 grame piper negru măcinat (Piper nigrum) 10 grame sare de mare Verdeața se toacă bine și, împreună cu limba, se fierb într-o oală mare. După câteva ore, după înmuierea cărnii, se trece la curățatul limbii - se scoate pielița acoperitoare, simplu, precum blana cârlanului. În untdelemnul încins se pun felii de limbă. Se prăjesc pe ambele fețe, se adaugă ceapa felii, morcovii rondele, usturoiul mărunțit, foile dafinului și totul se stinge cu vinul de alături. Se lasă totul la
Jupâneasa de la Jariștea, Laura Nicolau, vă oferă rețete boierești pentru Revelion și vă urează ”La mulți ani!” () [Corola-website/Journalistic/104698_a_105990]
-
femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele care iau anumite medicamente și pacienții cu boli hepatice, spune medicul Javier Graus de la "Hospital Universitario Ramón y Cajal" din Madrid. De ce se recomandă mai mult vinul roșu decât cel alb Secretul este în pielița boabelor de struguri din care se face vinul, pentru că în ea se află acele substanțe benefice. "Principala diferență în ceea ce privește elaborarea vinurilor roșii și albe constă în faptul că vinul alb se face pur și simplu prin strivirea strugurilor albi pentru
VIN ALB sau VIN ROȘU. Vezi efectele vinului asupra sănătății by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105036_a_106328]
-
strugurilor albi pentru a se obține un lichid (mustul alb) care apoi fermentează singur până se transformă în vin", explică Rafael Somonte, enolog și director tehnic la cramele "Dominio de Tares" din provincia León (nord-vestul Spaniei). "La elaborarea vinului roșu, pielița strugurilor roșii, cu înaltul ei conținut de polifenoli (cu proprietăți antioxidante), se macerează împreună cu mustul timp de circa 20 de zile". Vinul roșu fermentează în contact cu tescovina (ceea ce rămâne după stoarcerea strugurilor) și, astfel, pigmenții și diferitele elemente benefice
VIN ALB sau VIN ROȘU. Vezi efectele vinului asupra sănătății by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105036_a_106328]
-
roșii, cu înaltul ei conținut de polifenoli (cu proprietăți antioxidante), se macerează împreună cu mustul timp de circa 20 de zile". Vinul roșu fermentează în contact cu tescovina (ceea ce rămâne după stoarcerea strugurilor) și, astfel, pigmenții și diferitele elemente benefice din pieliță trec în vin. Cantitatea substanțelor antioxidante este mai mare în vinul roșu decât în vinul alb, subliniază Vanesa León, nutriționist în cadrul Asociației de dieteticieni nutriționiști din Madrid ('Asociación de Dietistas Nutricionistas de Madrid', ADDINMA). În cazul vinului roșu, se menține
VIN ALB sau VIN ROȘU. Vezi efectele vinului asupra sănătății by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105036_a_106328]
-
trec în vin. Cantitatea substanțelor antioxidante este mai mare în vinul roșu decât în vinul alb, subliniază Vanesa León, nutriționist în cadrul Asociației de dieteticieni nutriționiști din Madrid ('Asociación de Dietistas Nutricionistas de Madrid', ADDINMA). În cazul vinului roșu, se menține pielița strugurilor, unde se află cea mai mare cantitate de antioxidanți, precum celebrul resveratrol, care a trezit un mare interes științific. Aceste substanțe au capacitatea de a reduce oxidarea unor grăsimi care circulă în sânge, precum colesterolul LDL (colesterolul rău), și
VIN ALB sau VIN ROȘU. Vezi efectele vinului asupra sănătății by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105036_a_106328]
-
franțuzești autentice/ în ceafă îi simt răsuflarea grețoasă/ (mănâncă slănină cu usturoi când prinde vulpi)/ sexul de zeu incaș îl simt plin de sudoare/ se-apucă să hămăie pe limba vulpilor/ nu-mi rămâne decât să-mi tai/ cu dinții pielițele din jurul unghiilor/ țac-țac-țac" (Fals tratat de netezire a nervilor, 6). Într-o parte avem naturalism și naturalețe, o sintaxă a simplității, imagini mai puțin elaborate dar mai vii, cu impact puternic; în cealaltă, eforturi ale autoarei de a poetiza în
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]