784 matches
-
lor la metru, ca pietre de pus la căpătâi oblic sau pe lat. Cel care, rămas în viață, voia să cumpere, era confruntat, nu numai la Göbel, cu o ofertă frumos aranjată; cu Bittstraße se învecinau mai multe ateliere de pietrari cu monumente funerare de asemenea expuse la vedere. Afacerea cu efemeritatea omului, ca să nu vorbim fără perdea de moarte, se bucura chiar și în vremuri de mizerie de o cerere vie. Göbel a înșirat diferitele soiuri de marmură și granit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
au legat minunat, fără nici cel mai mic amestec din partea mea. Din proprie inițiativă și pe gratis, amintirea face acum oferte cu duzina - atâtea lucruri s-au întâmplat simultan - și lasă alegerea în seama povestitorului: să rămân mai departe la pietrari sau să verific dacă starea mea interioară nu prezintă fisuri? Ar fi oare la rând acum o privire retrospectivă asupra cimitirelor din Danzig, ca atare anticiparea povestirii târzii Unkenrufe, sau ar trebui să mă cazez imediat? Căminul Caritas din Düsseldorf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să-i arăt acelei profesoare suplinitoare, care fusese până nu demult angajată la Stalingrad, iar odată cu începutul războiului total a devenit instructor artistic, unele dintre acele desene în creion pe hârtie cu așchii de lemn în ea, despre care ucenicul pietrar credea că ar fi fost parțial reușite. Când aveam eu vreo paisprezece ani, ea își ținea orele la școala Petri. În serile de sâmbătă îi era vârâtă pe gât o ceată de mitocani rudimentari care se dădeau plictisiți, dintre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu gropițe peste tot și cu păr bogat și buclat erau comandate la firma Moog. Cu un bun simț care anticipa cererea, șeful firmei reușea să fie pe placul autorităților municipale. Cu ajutorul ucenicilor, care se trăgeau cu toții din familii de pietrari din partea locului, am învățat că în piatră loviturile greșite rămân așa pe veci, dacă nu sunt ascunse prin alte trucuri dibace. Astfel, ne petreceam ziua cu îndreptarea unor daune provocate de război, așadar cu cârpeli. Rețeta pentru chitul de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
suprafața modelului de ghips pe blocul de piatră. La asta ne-a ajutat tradiționala mașină de punctat cu trei picioare și cu acul ei mobil. Munca noastră era urmărită de bătrânul meșter Moog în persoană. Ucenicilor din vechile familii de pietrari le erau familiare, e drept, o mulțime de trucuri, dar de îndată ce Moog își făcea apariția, cu silueta lui masivă, nu mai ajuta nici o șmecherie. Cu două degete își ridica pleoapele lui suprapuse, verifica fiecare detaliu, apoi le lăsa să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Ea promitea o piață liberă și le-a asigurat atât bogăției, cât și sărăciei o ședere durabilă. Ea a sfințit banul și ne-a transformat pe toți în consumatori. Și, în general, ea a înviorat afacerile, printre care întreprinderile de pietrari de pe Bittweg, unde până nu demult prețurile fuseseră determinate prin troc și prin schimburi în natură. Cu puțin timp înainte de data care avea să schimbe totul, firma Moog a primit o comandă pentru reabilitarea fațadei unei bănci urâțită de bombardamentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dalta lasă să se vadă cât era de masivă fațada din piatră naturală care îmbrăca Dresdner Bank. Mistuită de flăcări pe dinăuntru, ea a rezistat grindinei de bombe, iar acum e lacomă de capital proaspăt și de profituri reînnoite. Tânărul pietrar stă acolo de unul singur, fiindcă mai-marii bastionului monetar care slujise orice sistem, inclusiv pe acela al crimei organizate, nu voiau apară în fotografie și s-au mulțumit să pună să fie înlăturate toate pagubele suferite de fațada băncii. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mine, dar totuși recognoscibil, nu erau încă pregătite să-și primească salariații, fiind marcate de urme de incendiu, dar hala cu ghișee de la parter urma să fie în curând deschisă pentru clienți. La etajul de deasupra, la prânz, ședeam noi, pietrarii, și dădeam din linguri până ne goleam sufertașele. Deoarece într-un loc tavanul dintre parter și primul etaj era spart și acoperit doar provizoriu cu niște dulapi, prin spațiile de grosimea unui deget dintre aceștia se putea privi în sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
trebuit să mă ocup de mulajul de ghips cu un început de bărbie dublă. Mânat de curiozitate, i-am căutat și i-am găsit frumusețea ascunsă în detalii, de pildă în arcuirea pleoapelor și în lobii urechilor atârnând liberi. Ucenicul pietrar și sculptor în piatră fusese nevoit să înlăture cu dalta material dur; acum el învăța, în primul semestru, să fixeze o masă moale, să modeleze lutul verde-cenușiu și, asemenea lui Dumnezeu-Tatăl, să-și frământe din el, dacă nu un Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
e cea care le-a făcut posibile. Din 1951 încolo, fiecare cetățean federal putea să solicite pașaport. Cererile de viză erau aprobate după o perioadă de așteptare nu prea lungă. Strictul necesar ca bani de călătorie mi-l câștigasem ca pietrar pe șantier și, prevăzător, lucrând în ultima iarnă la dotarea cu personaje a carelor pentru carnaval: șpăcluiți cu ghips pe plasă de sârmă și pânză de sac, pe carul nostru se legănau braț la braț Adenauer și Ulbricht, o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
al vacii care, bine răzuit și spălat temeinic, seamănă cu o bucată de frotir. Această mâncare am servit-o mai târziu tot mereu, cu roșii, usturoi și fasole, ca antreu pentru oaspeții pe care-i prețuiam: de pildă pentru meșterul pietrar al domului din Naumburg și modelele lui, cu toții din familii burgheze sau de țărani, care, după cuceriri războinice, se statoriniciseră, la începutul secolului XIII, pe malul râului Saale. Ei i-au fost de ajutor maestrului când acesta i-a întruchipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe gânduri da, fata l-a crezut pe cuvânt, a făcut o reverență și i-a adus, odată cu ceașca cu cafea, o felie de chec care avea același gust ca și checul pe care știa să-l coacă nevasta meșterului pietrar Göbel. Aceea ținea o capră pe nume Genoveva, pe care în primăvara lui ‘47 fusesem nevoit s-o duc de funie la păscut, prilej cu care făcusem o figură tristă. Povestea cu capra îmi apărea în amintire, ca un basm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
tău moșit Îndelung de lefegii mașinilor de război i-a lepădat as-noapte! Ridică-te și poartă-ți iarmarocul cărnii tale printre cei care și-au tatuat delirul pe crupa călușeilor mecanici cu acul mașinii de cusut! Numai lîngă tine, femeie, pietrarii asudați sparg cu barosul chipul de tîrfă al lunii. Ridică-te, femeie, și ridică-ți fusta de brocart, ca și cum ai smulge de pe trupul tău placenta unui vițel abia născut, și depărtează-ți picioarele, femeie, ca și cum ai deschide o carte din
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
se aștern În fața ochilor săi până la marginile orașului și ale țării În care să nu se fi aflat vreodată, până și În acea construcție aflată În reparații va trebui să intre peste două săptămâni ca să Împingă de pe o schelă un pietrar distrat care nu va observa unde pune piciorul. În cazuri ca acesta avem obiceiul să spunem că așa e viața, când am fi mult mai exacți dacă am spune că așa e moartea. Nu i-am da noi asemenea nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
lucrare găsim explicații despre dezvoltarea artei picturale și a unor elemente de arhitectură, precum și câteva obiecte de cult din metale prețioase și broderii migălos realizate, cu înțelesul lor religios. Constatăm, că, în secolul al XVII-lea a sporit numărul meșterilor pietrari, zugravi, iconari, argintari, lemnari și că, ei se grupează în bresle puternice și răspândesc meșteșugul lor în multe părți ale țării și ale lumii. Dacă facem o ierarhie a țărilor române unde sa dezoltat cel mai mult viața artistică, constatăm
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o bancă exact la fel ca cea a meditațiilor, și din care Cipriano Algor nu poate vedea decât dosul spătarului, odată ce banca este în mod insolit întoarsă spre peretele din fund, la nu mai mult de cinci palme de el. Pietrarii trebuie s-o fi pus aici ca să se odihnească la ora prânzului, apoi au uitat s-o ia, își spuse Cipriano Algor, dar știa că nu putea fi adevărat, pietrarilor, și faptul e riguros istoric, le-a plăcut întotdeauna să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
fund, la nu mai mult de cinci palme de el. Pietrarii trebuie s-o fi pus aici ca să se odihnească la ora prânzului, apoi au uitat s-o ia, își spuse Cipriano Algor, dar știa că nu putea fi adevărat, pietrarilor, și faptul e riguros istoric, le-a plăcut întotdeauna să mănânce în aer liber, chiar când au lucrat în deșert, cu atât mai mult într-un loc atât de agreabil de campestru ca acesta, cu planșele de uscat sub dudul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lumină care nu se grăbea să apară, dar care venea să arate adevărul lucrurilor până în ascunzișurile lor cele mai dosnice și întunecate, Cipriano Algor se văzu din nou intrând în cuptorul olăriei, văzu banca de piatră pe care o uitaseră pietrarii și se așeză pe ea, și din nou auzi glasul lui Marçal, totuși cuvintele de acum sunt diferite, cheamă iar și iar, neliniștite, de departe, Tată, mă auzi, răspunde-mi. Vocea răsună înăuntrul peșterii, ecourile trec de la un perete la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
au primit de la popor cei ce păzesc pragul. 5. Să se dea argintul acesta în mîinile meșterilor însărcinați cu lucrarea în Casa Domnului. Și să-l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, 6. anume: dulgherilor, zidarilor și pietrarilor, pentru cumpărăturile de lemn și de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei. 7. Dar să nu li se ceară socoteală de argintul dat în mîinile lor, căci ei lucrează cinstit." 8. Atunci, marele Preot Hilchia a zis lui Șafan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
dispoziția împăratului Napoleon III, Parisul a fost sistematizat de către Baronul Hausmann. Arhitectura este una de-a dreptul impresionantă. Bulevarde imense, cu trotuare largi, sunt împânzite de la un capăt la altul de clădiri uriașe în care măiestria arhitecților și a meșterilor pietrari oferă privirii un spectacol încântător”... Deși, încerc să fac un exercițiu un pic mai complicat de imaginație, tot nu pot să percep cum de s au putut face asemenea bulevarde largi, clădiri enorme și parcuri pe locul unde exista un
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de manevră. Era absurd. O glumă. Dar pentru ce să se slujească de un material atât de prețios ca pergamentul? Și apoi, nu auzise niciodată că cetățenii orașului Como ar fi fost interesați de construcțiile navale. Erau arhitecți și meșteri pietrari de renume. Și Arnolfo di Cambio se folosise de ei, pentru toate construcțiile sale din Florența. Mai exista un amănunt, observă el, În timp ce le poruncea polițailor să adune materialul și să Îl transporte la San Piero. Pe cer, deasupra prorei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a uitat la mine și a țipat când le-a văzut, a zis Benia. Erau mult prea mari față de corp, chiar de atunci. Sculptor, i-a spus ea tatălui meu, care m-a dat apoi ucenic la cel mai bun pietrar. Dar nu aveam nici un talent la piatră. Alabastrul crăpa numai când mă uitam la el, iar granitul nici nu mă lăsa să mă apropii de el. Doar lemnul mi-a înțeles mâinile. Elastic, cald și viu, lemnul îmi vorbește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
continui, recunoscător că-mi pierdeam timpul cu el, să-i povestesc. A fost primul din azil pe care am experimentat plăcerea de a fi ascultat cu admirație. Singur Mopsul mai bombănea, închipuindu-și că răutățile lui nu ajungeau la mine: „Pietrarul ăsta nu valorează cât un cartof degerat din moment ce Bătrânul nu l-a chemat la el de când a sosit, și a trecut ceva timp, dar face pe nebunul și se plimbă prin azil de parcă ar fi...” Și scuipa pe alții, denigrându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
se miră totuși de ce nu le răsare gazonul. — Poate nu l-ai udat? Dar Omar făcea pe misteriosul. În septembrie, când căldura se mai stinsese, peste locul în care nu crescuse nimic așezase lespezi de râu și pusese nisip. Comandase pietrarilor care ciopleau cruci în sate din preajmă o masă cu două bănci, apoi o scăriță de calcar, răsucită și cizelată, care arăta ca un obiect prețios în lumina după- amiezii. — Tu de-a ce te joci? întrebase Mémé, pentru care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
aer patriarhal. Lavasanul creștea încet: era scump să trăiești acolo, între familii ale vechilor dailamiți, precum clanul lui Seyed Hamed Miri sau Ali Parvin, care erau școliți și cu stare. Ei îi aduseseră și pe alții, ca și breslele de pietrari care împodobiseră împrejurul cioplind în versantul de rocă. Nu era nimic mai stupid decât să sfârșească acolo unde își doriseră cândva să se bucure: și ea, și Omar plănuiau la începuturi, pe când ea abia absolvise, să aibă o casă pe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]