1,558 matches
-
reședința), Plaiu Șarului, Sărișor, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei și Șaru Dornei. La limita de vest a Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor - subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă în Pietrosul Călimanilor, respectiv - 2102 m. Rețeau hidrografica este formată de râurile Neagră Șarului și Sărișorul Mare
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă în Pietrosul Călimanilor, respectiv - 2102 m. Rețeau hidrografica este formată de râurile Neagră Șarului și Sărișorul Mare cu afluenții acestora. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șaru Dornei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
stabilit prin aceste părți cu oile, dar în lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „ și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special dupa ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pamântul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - „Rugină” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Stefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri. Primele așezări s-au construit în partea de
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
în zona țin de trei formațiuni muntoase: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Țibău. Acești munți înconjoară o depresiune și sunt așezați că adevărate ziduri naturale de cetate. La sud, hotarul orașului este mărginit de culmile Munților Rodnei, cu Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m altitudine, cel mai înalt din Carpații Orientali și, care desparte Borșa de județul Bistrița Năsăud), vârfurile Negoiescul Mare și Repezii. La poalele vârfului Toroiaga (1929,9 m altitudine - cel mai înalt vârf din din Munții Maramureșului) este
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
locuri. Există încă din perioada interbelică o trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri internaționale. În perioada de vară drumețiile au că puncte de interes: Cascadă căilor, cariera de piatră - în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabană meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga și Căldarea Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
tătare din Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântână Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina. Obiectivele turistice din Borșa sunt: -Lacul Iezer (lac glaciar având formă României) -Vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpații Orientali) -Lacurile Buhăiescu ( o salba de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri) -zăpeziile permanente (sunt pete de zăpadă care nu se topesc niciodată indiferent de cât de caldă este vară
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
cel mai înalt vârf din Carpații Orientali) -Lacurile Buhăiescu ( o salba de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri) -zăpeziile permanente (sunt pete de zăpadă care nu se topesc niciodată indiferent de cât de caldă este vară) -Mănăstirea Pietroasa Gârle ( este un ansamblu monahal construit în mare parte din lemn, păstrând specificul construcțiilor din Maramureș unde slujesc cele 13 măicuțe și preotul mănăstirii) -Monumentul Eroilor ( este un ansamblu de 3 obeliscuri amplasate lângă vechiul spital militar din zona gării
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
hoteluri care au aparținut OJT Maramureș și care sunt lăsate în paragină. Acestea sunt Hotel Cascadă (proprietar în prezent CAS Maramureș, Hotel Brădet(proprietar privat) și Hotel Stibina(proprietar Ministerul Sănătății). Dintre pensiuni, amintim: Royal, Dorin, Valcinet, Rustic, Carmen, Vaduri, Pietrosul, Vânătorul, Vaduri, Titi, Borsa, Poiana, Paul, Raluca, Alexis, Fântână, Hantig, Ancuța, Anca, etc. Activitatea culturală se desfășoară în cadrul a două instituții de profil și anume Casă de Cultură Borșa și Bibliotecă Orășeneasca. Sub egida Casei de Cultură își desfășoară activitatea
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Biserica Poiana Sus, Biserica Poiana Jos, Buserica Repedea, Mănăstirea Poposala, Biserica de lemn Centru Parc, Biserica de piatră Centru Monument Istoric, Biserica Centru 1, Biserica de lemn Centru Monument Istoric, Biserica Centru Izvor, Biserica Veche Valcinet, Biserica Nouă Valcinet, Biserica Pietroasa, Mănăstirea Pietroasa, Biserica Rotundu, Mănăstirea Baia Borsa, Biserica Baia Borsa, Schitul Vinișorul), Capelă Spital, 6 catolice (Biserică Birt, Biserica Râturi, Biserica Centru și Biserica Baia Borsa), o Biserică Adventista și o Biserică de ziua a 7-a. De cum începe postul
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Sus, Biserica Poiana Jos, Buserica Repedea, Mănăstirea Poposala, Biserica de lemn Centru Parc, Biserica de piatră Centru Monument Istoric, Biserica Centru 1, Biserica de lemn Centru Monument Istoric, Biserica Centru Izvor, Biserica Veche Valcinet, Biserica Nouă Valcinet, Biserica Pietroasa, Mănăstirea Pietroasa, Biserica Rotundu, Mănăstirea Baia Borsa, Biserica Baia Borsa, Schitul Vinișorul), Capelă Spital, 6 catolice (Biserică Birt, Biserica Râturi, Biserica Centru și Biserica Baia Borsa), o Biserică Adventista și o Biserică de ziua a 7-a. De cum începe postul Crăciunului, copiii
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
punctele cardinale sub forma de față și dosul muntelui. Poziția locului este subliniată de denumiri ca: Vîrful între Văi (sens de interfluviu), Dealul la Cărări, Sub Piatră etc. Constituția litologică este amintită de unele denumiri: Vf. Glodu, Dl. Pietrei, La Pietroasa etc. Aspectul exterior al formelor de relief este oglindit de unele topice ca: Munții (munceii) Inșirați, Vf. Măgura, Oala sau Gogoașa. Denumirile care scot în evidență dimensiunile formelor de relief sînt destul de semnificative: Dl. Mare, Vf. Piatra Mare, Măgura Mare
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Caracterele fizice și chimice ale apelor sînt oglindite de numele a numeroase rîuri (Sărata, Borcutului, Secu, Slatinii, Izvorul Alb etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat (Rodna, Coșnița, Coșna, Tureacul). Rîurile care drenează Munții Bîrgău sînt tributare Someșului Mare și mai puțin Bistriței Moldovene, care, prin intermediul Dornei, culege apele
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
existau 664 de știutori de carte, ceea ce constituie un record pentru acele vremuri. Nicolae Iorga, după preumblările sale în lungul și în latul țării, consemna în notele de călătorie că un scurt drum pe șoseaua ce se întinde dincolo de pustietatea pietroasă a Cricovului face să se vadă pe dealul din stânga ciudata culă cu clopotniță de biserică și livezi întinse a "familiei Belu", grecește "Bellios", cu titlul austriac de baronie, căpătat după ce vistierul cu acest nume al lui vodă Caradja întemeiase, pe
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
România și Bulgaria. Arealul de răspândire al hamsterului românesc nu este cunoscut cu exactitate dar se presupune că nu depășește 50.000 km pătrați în Dobrogea și nord-estul Bulgariei. Hamsterul românesc trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină dar și în culturi de legume, livezi sau vii. S-a estimat că ar exista în jur de 3.000 de exemplare de hamsteri românești în libertate ceea ce îl clasifică drept "aproape amenințat". Capul + trunchiul 100-150 (340
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
toate acestea, cel mai important factor a fost "întrepătrunderea de pământ și mare", ceea ce face porturile excepționale, cum ar fi cele de la Chesapeake Bay, portul din New York și New Jersey, portul de Providence, și portul Boston. Coasta de nord este pietroasă și mai puțin protejată, iar la sud este netedă și nu figurează ca multe golfuri și prize care funcționează ca porturi naturale. De asemenea, există un număr mare de râuri navigabile care duc mai adânc în Heartlands, cum ar fi
BosWash () [Corola-website/Science/329339_a_330668]
-
care aveau să flancheze Canalul. Norma unui deținut era de 3m de pământ pe zi, care trebuia: săpat, încărcat în vagonet, transportat, basculat și nivelat pe taluz. Deținuții transferați de la Pitești în mai 1950 lucrau la săpatul și transportul pământului pietros în vagoneți de 150Kg, pe o distanță de 100 de metri. Norma era de 3.5m pe zi - pentru a fi îndeplinită erau necesare până la 40 de roabe - de 3-4 ori mai mare decât cea pentru muncitorii liberi. Cei care
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
întrucât cultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni sunt brâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi. Creșterea substanțială a numărului unitarienilor a făcut posibilă construirea Bisericii din Piața Dávid Ferenc, în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate. Conform recensământului din 1992, după etnie locuitorii se împart în: "84 492" maghiari, "76742" români, "558" germani, "3 259" țigani, "156" evrei
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Pietroasele este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Buzău, Muntenia, România. Se află într-o zonă viticolă cunoscută. În localitate și în apropierea ei s-au efectuat mai multe descoperiri arheologice, fiind găsit un castru roman cu
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
fiind găsit un castru roman cu terme datând din secolul al IV-lea e.n. și un tezaur gotic datând din aceeași perioadă. Satul există în forma actuală din secolul al XX-lea, fiind format prin unirea a două sate, denumite Pietroasa de Sus și Pietroasa de Jos. Ambele erau reședințe de comună la 1892; ele s-au format prin extinderea satului Bădeni, după ce câțiva boieri și moșneni au fost împroprietăriți în zonă; până în 1829 ele au făcut parte din fostul județ
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
roman cu terme datând din secolul al IV-lea e.n. și un tezaur gotic datând din aceeași perioadă. Satul există în forma actuală din secolul al XX-lea, fiind format prin unirea a două sate, denumite Pietroasa de Sus și Pietroasa de Jos. Ambele erau reședințe de comună la 1892; ele s-au format prin extinderea satului Bădeni, după ce câțiva boieri și moșneni au fost împroprietăriți în zonă; până în 1829 ele au făcut parte din fostul județ Săcuieni. În 1837, pe
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
împroprietăriți în zonă; până în 1829 ele au făcut parte din fostul județ Săcuieni. În 1837, pe un deal din aproperea acestei localități a fost descoperit un tezaur gotic format din 22 piese, datând din secolul al IV-lea (Tezaurul de la Pietroasele). De asemenea, în anii 1980 au fost descoperite ruinele unui castru roman și al unor terme.
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
Pietroasa () este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Crivina de Sus, Fărășești, Pietroasa (reședința) și Poieni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Pietroasa, Timiș () [Corola-website/Science/310824_a_312153]
-
Pietroasa () este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Crivina de Sus, Fărășești, Pietroasa (reședința) și Poieni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,59%). Pentru 2,41% din populație, apartenența
Comuna Pietroasa, Timiș () [Corola-website/Science/310824_a_312153]