4,289 matches
-
jumătate de oră, 150 de grame de eucalipt ușor zdrobit în 5 litri de apă clocotită. Strecurați, lăsați să se răcească și pulverizați plantele. Piperul în infuzie Puneți la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de piper ușor zdrobit în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați plantele. Contra tuturor insectelor Ardeiul iute macerat Puneți la macerat 250 mg de ardei iute în jumătate de litru de apă, timp de 24 de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
vor fi totdeauna când își va aprinde o havană. Ăsta-i era felul și asta îl făcea periculos. Nu tot atât de periculos ca un tip sclipitor, dar mult mai periculos decât un coleric precum Spangler. Astfel de secvențe dau sarea și piperul unei scrieri în care spectacolul enigmistic pare a fi doar pretextul adăugării unor noi tușe la biografia metamorfică a marelui său erou. Hipertrofierea realului, atenția maniacală la înregistrarea detaliilor, pedanteria dusă până la viciu în căutarea legăturilor între planuri provin din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unanim recunoscut, o lucrare cum este cea a lui Kuhlman intitulată Umor și psihoterapie (1984) a stimulat totuși reflecția și cercetarea asupra acestei chestiuni. Interesul pentru studierea apărărilor în relație cu psihoterapia a generat mai multe evoluții metodologice importante. Astfel, Piper et al. (1985) au examinat valoarea pe care Chestionarul stilului defensiv (Bond et al., 1983) o are în pronosticarea rezultatelor unei psihoterapii. Bazat pe modelul cu opt apărări elaborat de Plutchik (vezi Plutchik, 1995), care permite întocmirea unui profil individual
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
comportamentelor legate de apărări, destinat măsurării evoluției înregistrate de mecanismele de apărare în cursul unei psihoterapii. Acest inventar consemnează 60 de comportamente asociate unui număr de 20 de apărări. Rezultatele obținute până acum de cercetările în domeniu sunt încurajatoare. Astfel, Piper et al. (1985), care au urmărit 21 de pacienți externi supuși unei scurte terapii individuale de tip psihanalitic, au constatat că mecanismele de apărare descoperite înaintea terapiei sunt un excelent predictor al rezultatelor acesteia. Într-un studiu în curs, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
délirogène tardive”, in M. Péruchon și A. Thomé-Renault, Destins ultimes de la pulsion de mort, Dunod, Paris, 145-167. Petit Larousse (1972), Librairie Larousse, Paris. Petot J.-M. (1991), „Surcompensation”, in R. Doron și F. Parot (eds), Dictionnaire de psychologie, PUF, Paris. Piper E.W., De Carufel F.L. și Szkrumelak N. (1985), „Patient predictors of process and outcome in short-term individual psychotherapy”, Journal of Nervous and Mental Disease, 173, 726-733. Plumpian-Midlin E. (1967), „Defense organization of the ego and psychoanalytic technique, Panel report
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Gh. Grigurcu); s-a remarcat afinitatea dintre o Elegie din volumul de debut („O, vechi și dragi bucătării de vară, / Simt iar în gură gust suav de-amiază / Și în tristețea care mă-nconjoară / Din nou copilăria mea visează: / Ienibahar, piper prăjit pe plită, /Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte, / Curcani păstrați în zeama lor o noapte / Spre o delicatețe infinită, / Ciuperci cât canapeaua, în dantele, / Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască / Aluaturi tapisate crescând grele” etc.
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
s-a raliat. Predomină însă originalitatea, imediat sesizabilă la parcurgerea oricărui poem. Iată, de pildă, un eșantion de glorificare a obiectului gospodăresc banal (în speță, un dulap): „Dulap obscur, în tine arde-un înger / Îmbobocit pe râșniți de cafea, / Visând piper rotund și zahăr cubic, / Fără să-ți știe taina nimenea. Ouă adânci cu-amiezi sub coaja fină / Tu-ascunzi tăcut, miresme ce le ierți, / Dulci farfurii cu sufletul ca roza / De parfumat lângă mari pești inerți.” Altundeva, poetul adresează patetice invocații
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
cu sufletul ca roza / De parfumat lângă mari pești inerți.” Altundeva, poetul adresează patetice invocații unor entități reputat prozaice: „O, magazii de mărfuri ! / O, sfecle vechi de zahăr !” Consemnarea unui acces de jubilatorie frenezie olfactivă sună astfel: „Subțire și isteric piperul mă înțeapă, / Un miros greu de pâine mă mângâie pe mână, / Parfumuri moi și albe din maldăre de lână / Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită. / E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
dorul de casă, s-a întors în România. Acum, urmașilor bătrânului le pare rău. Ar fi fost mai bine pentru toată familia ca moșul să fi rămas în America. Elementul anecdotic. Plasată corect și cu măsură, anecdota constituie sarea și piperul oricărui reportaj: Despre Cuviosul Agafton, ctitorul mănăstirii, se spune că, sihăstrind prin pădurea Baisa, s-a rezemat de un stejar falnic și în interiorul lui a auzit troparul Arhanghelilor Mihail și Gavril, deopotrivă cu îndemnul de a face o biserică din
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în Marea Exterioară, iar Golful Arabic e ca o pâlnie prin care se scurg bunurile aduse din Est spre imperiu. Interesul lui Asinius Gallus ajunge la paroxism: — Afacerea este deci rentabilă? întreabă entuziasmat. — Foarte! Punctează, ritmându-și cuvintele cu palma: — Piperul și ghimbirul cresc acolo în sălbăticie, pe când aici dai pe ele greutatea lor în aur și argint. Gallus ascultă cu atenție. — Corăbiile noastre pleacă spre est ducând metale, vin și tot felul de flecuștețe egiptene, și se întorc încărcate cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Libo. Începe imediat să se smiorcăie: — Fără banii care-mi revin din tranzacții sunt ca și mort. — Chiar așa? surâde Asinius Gallus. Este din nou batjocoritor. Gluma lui reușește să-l înfurie pe Libo. Vede roșu în fața ochilor. — Păi numai piperul! urlă răgușit. În India îl găsești pe toate drumurile, iar aici costă de 32 de ori mai mult decât cantitatea echivalentă de pâine. Asinius Gallus se adună. Întreabă repede: Nu prea văd legătura între tuciuriul ăsta de Ofelus și Flaccus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
E șireată ca o vulpe. Nu degeaba i se spune Ulise în fustă. — Se ocupă amândoi cu fel de fel de matrapazlâcuri și le e teamă că o să-i dau în gât... 252 Gallus devine atent: — Ce fel de matrapazlâcuri? — Piperul lung este ușor de contrafăcut cu ajutorul mușta rului de Alexandria, spune răspicat Libo. Iar aici se vinde cu 15 denari livra. Asinius Gallus se încruntă. Bine că știe. O să i spună bucătarului să caște bine ochii de acum înainte când
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
este ușor de contrafăcut cu ajutorul mușta rului de Alexandria, spune răspicat Libo. Iar aici se vinde cu 15 denari livra. Asinius Gallus se încruntă. Bine că știe. O să i spună bucătarului să caște bine ochii de acum înainte când cumpără piper. Pliul dintre sprâncene i se adâncește. Ce caută Trio Fulcinius în târboseala asta? Că doar el e denunțătorul. Din prudență sau de frică, Flaccus doar a contrasemnat depoziția. — Și Trio? întreabă cu voce tare. — Ah, Trio! tresare Scribonius. Ricanează: — Asta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
DE COTNAR D-lui acad.Valeriu D. Cotea Am ajuns printre elite Invitat pentru un ceas (Frunți boltite și călite, Toate-n drumul spre Parnas). Eu? Un punct mărunt pe filă După splendide idei, De nevoie, nu de silă, Ca piperul în mujdei, Ori o virgulă ce-i pusă, Să separe opt titani, Când gândirea lor e spusă După ani de trudă, ani, Sau un semn de întrebare La trei ipoteze șoc, Gata de înșurubare Cu parfum de busuioc, Ori în
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
înfrățite. În viață omul e dator Cu plânsetul la vreme, Atunci când purul său fior E plin de diademe. 24 iulie 2004 IERTAȚI-MĂ! Am strâns și bani de-nmormântare; Scuzați că n-am putut mai mult, Dar nici nu vreau „piper și sare”, Ci cât mai simplă, făr’ tumult. Am strâns, vă rog, fără de chetă, Pentru sicriu, transport, gropari, Să nu se pună etichetă, Doar cruce simplă din doi pari. 25 iulie 2004 ORAȚIE LA ANIVERSARE Venit din zări de peruzea
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
ne roade și pe noi. Nu e de mirare că am degenerat. Spunând aceasta, Extraterestrul mușcă din scrumbia extrem de delicioasă. - Hm, mormăi el mestecând carnea albă, marinată, acoperită de o pojghiță sidefie, unsuroasă, presărată cu bobițe de muștar și de piper. Asemenea marfă la noi nu prea găsești... Și adăugă: Am auzit că În Rusia aceasta a voastră se fabrică spirt și din cauciuc... - De ce spuneți Rusia a voastră, că doar trăim În România, nu În URSS? se ofuscă Mașa. - Trăiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
capacele de pe cratițele ce fierbeau pe aragaz și degustând mâncarea. Nu era de mirare că uneori bucatele ieșeau atât de pipărate și atât de sărate, Încât dacă le gustai, Îți lua pur și simplu gura foc. Bătrâna arunca În oale piper și coliandru și sare cu nemiluita. Uneori, În loc de sare, ca și Înainte de a-și da obștescul sfârșit, punea zahăr În mâncare sau bicarbonat sau chiar cenușă adunată din vatră. Continua să confunde lucrurile Între ele, creând În jurul său o Învălmășeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
trăiește-n Uniunea lor: „Nu zic, spunea, ștergându-și mereu cu batista ochii Înlăcrimați, că la voi nu e bine. Dar la noi e mult mai bine. Și o să fie și mai bine...“. Nici zece păhărele de rachiu fiert cu piper și scorțișoară nu-l scoteau dintr-ale lui. Privea cu ochii Înlăcrimați pe geam și repeta: „La noi e foarte bine, să tot trăiești“, În timp ce nevastă-sa Îi tot ținea isonul, tot dând din gură printre Îmbucături: „E bine, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu buretele murdar, găsit aruncat într-o clasă fără elevi. Ei au plecat să urmărească sceneta în care tu, erou principal te bâlbâi pentru că nu ți-ai pregătit temele. Dar elevii sunt iertători, aplaudă plângându-le din ochi boabe de piper, rămase printre gene. De atâta plâns, somnul vieții se apropie de ziua eternității. Mamă! În curând cui o să-i mai spun: MAMĂ! Fără provocări Plânsul estompează urletul care se zbate să rupă zăgazurile sufletului încorsetat de nemulțumirile unei existențe citită
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
să dau de gustul afacerilor, așa cum credeam. Știi că există legi de circulație... legea circulației pe drumurile publice, sau cam așa cevaă Oricum, chiar dacă ai mașină, nu te poți oprii oriunde ai vrea să faci afaceri. — Dă-mi, te rog, piperul. La urma urmei, terenuri ca astea sînt puține, albia unui rîu sau malul mării sînt locuri unde nu ne mai batem capul cu regulile de circulație. Și-apoi sînt În căutarea unui loc bun pentru afaceri. Dacă nu-mi plătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
-i ajut, inclusiv la înfipt cuțitul în gât. Reușim să prăvălim animalul și să-l înjunghiem. Moș Emil aduce paie proaspete și o lampă cu gaz. Începe să miroase a șorici. Bem adălmașul din cănițe de lut: țuică fiartă cu piper. Ne tăiem câte o ureche proaspăt pârlită și o împărțim între noi, „bărbații”. Universul miroase a șorici și vinars. Și a bucurie simplă. Ne încălzim mâinile la focul sub care arde porcul. În ziua de Ignat dispărea totul, dar totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cădem, ne treceam cărțile de la unul la altul. Nu ne lăsam nici flămânzi, nici cronic triști, nici pradă nepăsării. Ne stăteau în gât bucuriile neîmpărtășite, soba la care se încălzeau doar unii, caltaboșii netransformați în festin comun, țuica fiartă cu piper din Transilvania părinților mei. Ne iubeam unii pe alții. Într-un fel, ne concuram unii pe alții într-o lume fără competiție de valori „extraterestre”. Inserție 2004. Dacă privesc în urmă, descopăr cu seninătate fericită că nici unul dintre noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Dă la Ciohorani... mormăi omul, ghemuit. Carul porni. Băieșu pășea pe lângă boi. Hazu se așezase iar pe draghină. Din când în când țiganul gemea, și el întorcea capul și cobora ochii spre el. — La Tupilați să bei niște rachiu cu piper, zise el; poate te-a mai slăbi... Țiganul deschise ochii mari, negri, și-și întinse gâtul o clipă afară din car, apoi iar se ghemui la locul lui. La fântână, Ion Băieșu opri boii: —Aho, aho, băieți, zise el domol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spre gelul de duș și o amintire m-a izbit în plin; era No Rough Stuff, noul exfoliant de la Candy Grrrl. În ultima zi, acum atâtea săptămâni, îl încercasem. Mă frecasem zdravăn cu granulele cu aromă de lămâie verde și piper și, când am ieșit de la duș, l-am întrebat pe Aidan: —Miros frumos? S-a conformat și m-a mirosit. —Minunat. Deși miroseai și mai frumos acum zece minute. Dar acum zece minute miroseam cum miros de obicei. — Exact. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Vitellius clătină din cap. — Un gal care vrea să muncească în bucătăria mea! Râse ca și cum ar fi auzit o enormitate. Bătu din palme, și sclavul îi puse dinainte un platou cu pești mici, cruzi. — Ăștia se condimentează cu coriandru și piper - băiatul arătă spre platou. Și multă lămâie. M-a învățat tata. Noi suntem din Lugdunum, iar tata a fost cel mai mare bucătar în slujba guvernatorului Galliei. — Crezi că nu mi s-a spus asta? Crezi oare că aș îngădui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]