1,380 matches
-
știi, puști care tocmai absolviseră școli cu pretenții. Mi-am făcut un scop personal în a-i educa la Școala Greutăților Vieții, «școala» prin care am trecut eu însumi. Nu le-am trecut ușor cu vederea greșelile, dimpotrivă, i-am pisat la fiecare abatere.” 6. „Nu făceam altceva decât să joc așa cum îmi cântau superiorii care stăteau cu ochii pe mine. Șeful îmi încredințase această secție și îmi spusese că trebuie s-o aduc pe drumul cel bun. Mi-am ținut
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
despre plecarea noastră. Dar asta n-are importanță. Noi o să plecăm. Mihai: Uite, domnule, că scrie! Cum nu scrie? (citește)...consideră necesar a se lua toate măsurile corespunzătoare... (neconvins de elocvența acestui citat...) Așa că... plecați! Vecin 1: (iritat) Ne tot pisezi cu plecarea asta! Sigur că o să plecăm. Ce, îți închipui că noi nu vrem să plecăm? Vecin 2: Ba încă cum. Vecin 3: Eu, ca să fiu sincer, aș fi plecat demult dacă... Mi-e dor de-acasă... mi-e dor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu o țeavă de soc ori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în luna a cincea, treisprezece perechi.... Secvența I: 20 de minute În acest moment începe prezentarea grupa a treia. În momentul de început a fost prezentată legea de înmulțire a unei perechi de iepuri de casă stabilită de Leonardo din Pisa, fiul lui Bonacci poreclit Fibonacci, care a reușit să dea o expresie matematică corespunzătoare unei creșteri organice expresie cu aplicații largi în foarte multe domenii. Șirul stabilit este 1,1,2,3,5,8,13,.... cu proprietatea că fiecare termen
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
rămas un drept unitar; mai mult considerau activitatea comercială dezonorantă. b. Perioada evului mediu Prăbușirea Imperiului Roman a fost însoțită și de dezmembrarea sistemului de drept, dreptul unitar roman fiind înlocuit cu reguli de drept proprii fiecărui stat-cetate: Veneție, Milano, Pisa etc. Comercianții și meseriașii din aceeași ramură de activitate se organizează în corporații profesionale conduse de un consul care, printre alte atribuții, emitea norme interne, bazate pe obiceiuri, pentru soluționarea litigiilor. Aceste norme interne emise de consuli au fost strânse
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
l-a pus să-și apese chipul palmei pe o cărămidă moale, care, fiind uscată în urmă, constitui puternicul zapis cu care ocîrmui lumea pînă la venirea Mîntuitorului. Aguridă Ca să ți se înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșii va face buboaie. Cînd mănînci fasole în săptămîna întîi din Postul Mare faci bube. Dacă o femeie însărcinată mănîncă borș umplut în zi de sec, copilul va avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii și amestecat cu smîntînă. Dacă pui pe foc fașa copilului ori vreun scutec, copilul se îmbolnăvește rău și face tot soiul de bube. Mama îngreunată să nu dea cărbuni aprinși cuiva, că face copilul cu bube pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai să pățești ceva. Cui Cuiul drăcuit de la casă să-l lapezi. Culbec Se crede că culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de drum; acolo se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă noduri - și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit și crede că din ele va răsări un liliac. Liliac (animal) Se crede că șoarecele care a ros nafura se preface în liliac. Liliacul prevestește moarte. Dacă-i dai cuiva liliac pisat în mîncare, îl faci să-și piardă cumpătul, umblînd nebunatec. Liliacul prins și uscat e bun de afumat pe cei ce suferă de frică sau bîiguiesc* noaptea. Poporul se ferește de atingerea liliecilor, crezînd că dacă s-ar așeza un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui iepure și matca* unei iepuroaice, pisate mărunt și ținute nouă zile în rachiu la căldură. După a noua zi, bărbatul bea sămînța de iepure, iar nevasta, cea de iepuroaică. Pentru a purcede grea, femeia se scaldă într-o apă în care au fost fierte hămei, căpușnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în sîn, că-i coace țîța. Ud Să nu te urinezi asupra vîntului, că te zăprești*. Nu bea pietre roșii, nici aramă, căci la bătrînețe nu vei mai putea ține udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să consemneze în jurnalul său: „2. În toate bisericile catolicești și evanghelicești sânt preoți oameni înțelepți și învățați și foarte buni predicatori și pentru duminici și pentru sărbători deosebit. 3. Universitatea din Peșta este mult mai bună decât cea din Pisa în Italia, unde fusesem noi mai ales la științele filosoficești, care toate să învață în limba latinească“. „Lumina“ este reprezentată de tipografie pentru că face posibilă cunoașterea. De aceea tipărește o lucrare de filosofie „spre luminarea rumânilor carii în toate locurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și pentru performanta traducere a unei cărți de poezie a regretatului Ioan Flora. Romanul bătrâneții lui Petrarca În calitate de universitar, Marco Santagata (n. Zocca-Modena, 1947) a predat în anii șaptezeci și optzeci la mai multe facultăți de Litere din Italia (Veneția, Pisa, Cagliari). Între 1984 și 1988 a fost director al Institutului de literatură italiană; a conferențiat ca profesor ascociat la Sorbonne Nouvelle (Paris III), la Universitatea din Geneva, apoi la cea din Nancy II; în1998 a fost Visiting Professor la UNMA
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
2002; în prezent este membru în comitetul de conducere al respectivei asociații. Din 2004 este membru corespondent al Academiei toscane de științe și litere "La Colombaria". Tot din 2004 este Director al Departamentului de Studii de Italienistică al Universității din Pisa care i-a conferit "l'Ordine del Cherubino". Neîntrecut exeget al lui Francesco Petrarca, Santagata îi dedică o parte din studiile sale: "Petrarca e i Colonna", "Dal sonetto al Canzoniere", "Per moderne carte. La biblioteca volgare di Petrarca", "I frammenti
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aliații au intrat în Elveția cu toată opoziția acesteia. Drumul spre restaurarea independenței era deschis. 4.5. Statele italiene În condițiile absenței unei autorități centrale la nivelul întregii Italii, orașele cu interese economice divergente (care au constituit orașele-stat independente Veneția, Pisa, Siena, Lucca), Statul pontifical și existența dominațiilor străine, succesive ori concomitente, au stat la baza policentrismului medieval italian, iar particularitățile structurii sociale au generat regimuri social-politice de diferite tipuri 401. Elementul orășenesc în Italia era superior, prin cultură și bogăție
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sud, între vest și est, de-a lungul coastelor Mediteranei, ale Oceanului, ale Mării Nordului. În secolul al XII-lea, Bîlciurile din Champagne au constituit un punct de cotitură în ceea ce privește schimburile între țările mediteraneene și țările din zona de nord-vest. Genova, Pisa și Veneția reprezintă, alături de delta Escaut-Meuse-Rhin, polii noilor dezvoltări economice. În secolul al XIII-lea, bancherii italieni se instalează la Londra, Paris, Bruges sau Madrid. Creșterea economică este uneori afectată, fiind sortită dispariției sau regreselor. Astfel, Războiul de 100 de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
referitor la acest aspect, Noul creștinism și scrierile despre religie, prezentat de H. Desroches, Ed. du Seuil, Paris, 1969. Vezi și textele cu totul semnificative ale lui Buchez, Enfantin etc., citate de Măria Teresa Bulciolu, Școala saintsimonislă și femeia, Giolardia, Pisa, 1980. De citit și lucrarea încă actuală a lui Sebastien Charlety, Istoria saintsimonismului, 1825-1864, reed., Gauthier, Gèneve, 1964. 72. Mona Ozouf, Sărbătoarea revoluționară 1789-1799, Gallimard, Paris, 1976. 73. Félicité de Lamenais, Despre religie, văzută în raport cu ordinea politică și civilă, Opere
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
and Integral Equation, Numerical Functional Analysis. A deținut poziții academice în cadrul a numeroase universități și institute de matematică printre care Universitatea Purdue, Universitatea Cincinnatti, Universitatea Ohio, Universitatea din Bonn, Universitatea din Trento, Universitatea din Bologna, Universitatea Bielefeld, Școala Normală din Pisa. Viorel Barbu (editor), Matematica și cunoașterea științifică (c) 2011 Editura Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 43, cod 700469, O.P.1, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 Email
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Legile naturii se preocupă de astfel de regularități. Regularitatea lui Galileo este un prototip al unei clase largi de regularități. Este o regularitate surprinzătoare din trei motive. În primul rând, este surprinzătoare pentru faptul că este adevărată nu doar la Pisa și în timpul lui Galileo, ci este adevărată oriunde pe Pământ, a fost întotdeauna adevărată, și va fi întotdeauna adevărată. Această proprietate a regularității este o proprietate invariantă recunoscută, și, după cum am avut ocazia să subliniez cu ceva timp în urmă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
1980. Icone della Legge, Adelphi, Milano, 1985. Dell'Inizio, Adelphi, Milano, 1990. Della cosa ultima, Adelphi, Milano, 2004. Calasso, R., La rovina di Kasch, Adelphi, Milano, 1983. I quarantanove gradini, Adelphi, Milano, 1991. Campioni, G., Sulla strada di Nietzsche, ETS, Pisa, 1993. Les lectures françaises de Nietzsche, PUF, Paris, 2001. Cantarano, G., Immagini del nulla. La filosofia italiana contemporanea, Bruno Mondadori, Milano, 1998. Caracciolo, A., Nichilismo ed etica, Il melangolo, Genova, 1983. Leopardi e il nichilismo, G. Moretto (ed.), Bompiani, Milano
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
3 vol., Gallimard, Paris, 1958; ediție originală în 6 vol., Bossard, Paris, 1920-1931, vol. III, p. 418 ș.urm. 73 E. Kuhn, Friedrich Nietzsches Philosophie des europäischen Nihilismus, de Gruyter, Berlin /New York, 1992; G. Campioni, Sulla strada di Nietzsche, ETS, Pisa, 1993; Les lectures françaises de Nietzsche, PUF, Paris, 2001; "Sulla fortuna del concetto di "décadence" nella cultura tedesca: Nietzsche e le sue fonti francesi", Filosofia politica, 9, 1995, pp. 63-82 (1995). 74 Bourget, op. cit., p. 15. 75 Idem. 76 Idem
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]