1,034 matches
-
săvârșit [în] luna decembrie 8 zile și a o făcu[t] popa Vasilie cu satul la anul 7164. A scris David. Meșter Oprea Ionu”". Anul erei bizantine 7164 corespunde anului 1655 al erei noastre, în timpul domniei lui Constantin Șerban Basarab. Pisania continuă alăturat cu indicarea firească a hramului dintâi, evocând ajutorul divin și numind patronii spirituali ai lăcașului și ai comunității: "„Să se știe cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
a doua jumătate a secolului 19. Biserică este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea ei de conservare cere intervenții urgente de salvare și nu de demolare. Într-o catagrafie de la 1840 a fost însemnată o veche pisanie a bisericii: "„Această sfântă și dumnezeiasca biserică cu hramul Cuvio[a]săi Paraschivii s-au făcut la le[a]tu 1766, din temeliie, de lăcuitori și au fost până la le[a]ț 1803; și apoi s-au prenoit, adică din
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
din 1887 au presupus în primul rând o schimbare de model, în locul celui tradițional, cu scară redusă și probabil fără turn, fiind introdus cel cu pereții înalți și cu două turle în linie. De la aceste lucrări s-a păstrat textul pisaniei de consacrare, pește intrarea în biserică, în interior: "„Această sfântă și dumnedzească biserică cu patronajul sf cuvioasei Paraschiva fiind ruinata cea veche nemai puțind face serviciul divin ... în anul 1887 iulie 27 reparînduse din temelie, iar în anul 1888 în
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
prin Comunele vecine în timpul ... [Elisaveta Regina] ... prea sfințitului Episcop Ghenadie Râmniceanu, fiind Arhitect Nicolae Fârtățoiu, si Pictor Ioan P. Leuleanu, Dumnedzeu să le primească prinoasele celor ce au dat la acest locaș spre pomenire fie în veac. Amin.”". În textul pisaniei este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
fiind Arhitect Nicolae Fârtățoiu, si Pictor Ioan P. Leuleanu, Dumnedzeu să le primească prinoasele celor ce au dat la acest locaș spre pomenire fie în veac. Amin.”". În textul pisaniei este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, clădita din temelie din timpuri necunoscute, să reparat
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
P. Leuleanu, Dumnedzeu să le primească prinoasele celor ce au dat la acest locaș spre pomenire fie în veac. Amin.”". În textul pisaniei este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, clădita din temelie din timpuri necunoscute, să reparat pentru prima oara în anul 1888 iar
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
locaș spre pomenire fie în veac. Amin.”". În textul pisaniei este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, clădita din temelie din timpuri necunoscute, să reparat pentru prima oara în anul 1888 iar acum a doua oră să reparat radical, în vara annului 1931 prenoinduse tencuiala
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
S. Regelui Carol II-lea și păstoriei prea sfințitului Episcop D. D. Vartolomeu al Râmnicului Noului Severin. Donatori Dumitru Popescu și Ioan Bujoranu, Dumnedzeu săi răsplătească pe toți Ostenitori, în veci vecilor, Amin. Pictor Petre Roșieanu, Zăvoieni Vâlcea.”". Din textul pisaniei rezultă o refacere completă a învelișului exterior și o repictare a interiorului. Nu se poate stabili în ce măsură pictorul Petre Roșieanu a intervenit peste pictură anterioară a lui Ioan Leuleanu. Se remarcă totuși portretul episcopului Vartolomeu, care i se poate atribui
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Ea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. Biserica a fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. Deasupra ușii pronaosului se află o pisanie cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit dumnealui Matiaș Marele Vistiernic și a zidit hramul Sf. Nicolae la mănăstirea sa, pe Miletin; s-a început la 23 aprilie
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
din ținutul Botoșanilor. El a făcut în 1904 o călătorie prin Moldova, ajungând și la "„ ...pădurea Coșulei, - dincolo de care așteaptă vechea mănăstire a lui Mătieș vistierul lui Petru Rareș, cu zidul de împrejmuire suind în zimți dealul și cu măiastra pisanie, - pădure lungă și deasă...”". Istoricul a descoperit în timpul vizitei din octombrie 1908 prima traducere în limba română a unui text din Herodot realizată de către un monah de la Coșula în secolul al XVIII-lea. Invitat mai târziu de profesorul de limba
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
la sfârșitul domniei voievodului moldovean, și anume cu Biserica "Sf. Nicolae" din Dorohoi și cu Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău. Construcția a fost finalizată la 30 septembrie 1496. Pe fațada nordică a pronaosului, lângă portalul intrării originale, se află o pisanie în limba slavonă pe care sunt înscrise următoarele: "„Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această casă întru numele celui între sfinți părintele nostru arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Într-un document din 19 decembrie 1611 - 31 august 1612 se spune că mănăstirea "numită a lui Toader
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
Probota fiind înnegrit. În anul 1611, în timpul domniei lui Constantin Movilă (1607-1611), vel vistiernicul Nicoară Prăjescu, împreună cu cneaghina Maria, și copiii lor, au înnoit (refăcut) Biserica "Sf. Nicolae", dându-i forma pe care o are astăzi. El a pus o pisanie cu următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și s-a făcut acest hram în numele Ierarhului Sfântului Nicolae și l-a înnoit pan Nicoară Prăjescul vel vistiernic și cneaghina lui, Maria
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
preotul iconom stavrofor Severin Brăteanu. Atunci s-au efectuat reparații curente, înlocuiri ale pardoselii și a învelitorii din tablă de fier cu una din tablă de cupru. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare în pronaos, s-a amplasat o pisanie nouă cu următorul text: "“Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și s-a zidit acest hram în numele Sf. Ierarh Nicolai de voievodul Iliaș 1546-1551, fiul lui Petru Rareș și l-a reînoit dumnealui
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
sprijinul și pe cheltuiala credincioșilor de către un colectiv de pictori format din arhimandritul Sofian Boghiu, Petre Județ și frații Mihail și Gavriil Moroșan, preot-paroh fiind Victor Vedeanu. Cu acest prilej, deasupra intrării din pridvor în pronaos s-a pictat următoarea pisanie: ""Această sf. biserică cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil, s-a clădit între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sîrbu și dir. școlar Șeltes Mihail pe cheltuiala credincioșilor și a Mitropoliei Bucovinei. S-a sfințit în 2 octombrie 1938
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
unei biserici anterioare construirii monumentului din secolul al XVII-lea. Biserica Coconilor a fost zidită în anul 1643, fiind ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu (1632-1653), cu rol de paraclis al curții domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică unde este hramul Nașterii Sfântului prooroc și înaintemergător și botezător Ioan; și
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică unde este hramul Nașterii Sfântului prooroc și înaintemergător și botezător Ioan; și s-a săvârșit în anul 7151 (=1643)"". Pisania are la partea superioară Stema Moldovei flancată de două frunze stilizate. Edificiul a fost reparat și zugrăvit în anul 1884 cu cheltuiala lui Gheorghe Drîmbei și Dumitru Matasar. El a fost restaurat în perioada 1924-1926 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. Biserica
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
și cu o absidă poligonală decroșată. Pe traseul exterior al acesteia a fost construită biserica actuală. a fost construită în anul 1551, fiind ctitorită de către Doamna Elena Rareș, soția voievodului Petru Rareș. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest lăcaș sfânt închinat Învierii Domnului a fost început și terminat de Elena, Doamna lui Petru Voievod, fiica țarului Ioan Despotul, pentru mântuirea
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
catolic. Astfel s-au efectuat următoarele modificări: Credincioșii romano-catolici și-au construit o biserică proprie în anii 1836-1837, Biserica Învierea Domnului trecând în folosința comunității greco-catolice rutene din orașul Suceava. Cu toate modificările făcute bisericii, catolicii nu au dat jos pisania originară care atesta că acest lăcaș de cult a fost ortodox. În anul 1923 Consistoriul Arhiepiscopiei Cernăuților a solicitat Ministerului Cultelor și Artelor retrocedarea Bisericii Învierea Domnului din Suceava către cultul ortodox. Printr-o scrisoare din 19 mai 1936, în urma
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
evadarea lui Alexios juniorul fusese pusă la cale de către educatorul acestuia, de teama uneltirilor împăratului. Cronicarul rus a păstrat o relatare amănunțită a acestei evadări: și a fost adus pe o corabie [care i-a fost pusă la dispoziție de către pisani], și așezat într-un butoi care avea la un capăt trei funduri, acolo unde ședea Isaacovici, iar în cealaltă parte, unde era cepul, a fost turnată apă; căci altminteri nu se putea fugi din oraș. Și astfel a părăsit el
Alexios al IV-lea Angelos () [Corola-website/Science/316627_a_317956]
-
de concesii papei. Toate acestea au stârnit o indignare extremă printre locuitorii capitalei, care nu uitau de superioritatea exclusivă a Imperiului romeu (cel puțin, până a se ajunge la necesitatea apărării acestui stat cu arma în mână). La 22 august, pisanii, depășind în obrăznicia lor orice limită, s-au așternut, ziua în amiaza mare, pe jafuri în cartierul musulman al capitalei. Trupele guvernamentale au reușit să pună capăt tâlhăriei; drept răspuns, catolicii au dat foc moscheii. Vântul puternic a mânat flăcările
Alexios al IV-lea Angelos () [Corola-website/Science/316627_a_317956]
-
unui alt lăcaș de cult cu același hram ca și al celui anterior. Biserica Sfântul Dumitru a fost ctitorită de domnitorul Petru Rareș, fiind construită între anii 1534-1535 în plan triconc, asemănător cu cel de la Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. Pisania aflată deasupra ușii de intrare de pe zidul de sud al bisericii conține următorul text în limba slavonă: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
două uși de intrare în biserică (de pe laturile de sud și nord ale exonartexului) au ancadramente de piatră terminate în arc frânt. Deasupra ușii de intrare în stil gotic de pe zidul de sud, puțin mai la dreapta, se află o pisanie încadrată într-un chenar liniar compus din baghete încrucișate la colțuri. Deasupra pisaniei se află un altorelief cu doi îngerași (putti) sculptați care țin o coroană de frunze de stejar în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
exonartexului) au ancadramente de piatră terminate în arc frânt. Deasupra ușii de intrare în stil gotic de pe zidul de sud, puțin mai la dreapta, se află o pisanie încadrată într-un chenar liniar compus din baghete încrucișate la colțuri. Deasupra pisaniei se află un altorelief cu doi îngerași (putti) sculptați care țin o coroană de frunze de stejar în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Lăcașul datează din anul 7305 de la Adam. Această biserică de țară prezintă în modestia proporțiilor sale câteva valențe caracteristice lăcașurilor de lemn oltenești, distinse aici în bolta comună peste navă și tindă, absența turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare. Se remarcă de asemenea prin calitatea execuției în piesele pictate rămase în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn a fost ridicată în cătunul Dealul Ocii, astăzi cuprins în
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]