2,058 matches
-
o plimbe pe luncă. -Păi atunci, boierule, zise Norocel, încântat de propunere, iau trăsura de la conac, pun o pătură să n-o prindă frigurile primăverii și mă duc bucuros la plimbare! -Mă, îl opri boierul, s-o iei pe Valea Piscului, să cobori pe la Iazuri s-audă și ea corul brotăceilor și-apoi să mergi pe malul Bucovului pe sub sălciile pletoase s-adune maci și brebenei și lăptucă de baltă... Și când trecu cu trăsura prin dreptul porții, îl aștepta lângă
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
fruntea, cu toate poveștile ce se aștern peste degete, în pridvorul zorilor, al curcubeului, al înserării! Tu, care știi că te iubesc, să nu te îndoiești niciodată de dragostea mea, indiferent de pereche, de dans, de rotire, de zbor spre pisc sau prăbușire, de uimitoarele sincronizări, de risipire! Tu, care stii că te iubesc, bucură-te pentru totdeauna, dincolo de prezență, de absență, dincolo de mână, de malul ezitării! Voi rătăci printre zăpezi, sau pat de flori și într-o trecere de respirație
TU, CARE ŞTII CĂ TE IUBESC de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379920_a_381249]
-
ale brazilor. Se vedea clar valea satului de la poalele muntelui, ca și văile satelor mai îndepărtate, cu gospodăriile țărănești pitoresc amenajate, cu ogoarele și stogurile de fân din preajma lor. Pe cer, nici urmă de nori! Iar în zare, se profilau piscurile albe ale Munților Rodnei. În celelalte părți ale orizontului se vedeau sate și iarăși sate, pe spinările aurii ale dealurilor peste care sclipeau căsuțe și cabane mărunte de tot. Rotind privirile, m-am oprit o clipă asupra pădurii în care
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
el printr-o putere inexplicabilă, însă irezistibilă... Aripile spiritului se desfac ușor, plutind măiastre peste timp și pământ, înspre zările curgând despletite din infinit, în zborul lor, foșnetul devenindu-le mângâierea vântului ce coboară pe scări înălțate printre ramuri, spre piscuri atingând nori și pierzându-se în brațele invizibile, desprinse din cer... Lumea se vede atât de diferit, privind-o de jos, simțindu-i netezimea pământului, iar mai apoi, tot mai de sus, de pe culmi ale propriei mărginiri, contopindu-se în
PLUTIND PRINTRE SIMŢIRI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380067_a_381396]
-
izvorî din uriașul munte deveneau din ce în ce mai mici ca s-o mai poată ocroti. Reușea de fiecare dată, cu fiecare noapte, în fiecare vis, să se apropie cu greu de culme. Ultimii doi metri nu a putut niciodată să-i biruiască. Piscul era drept. Nodulii ce brăzdaseră trupul s-au pierdut în urmă. Nu exista niciun punct de sprijin. Și-ar fi dorit Dariana ca o pietricică, oricât de mică, să rideze chipul din urmă a scării din vis, dar ultimul colț
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
mă adânceam în neputință. Cărarea din înălțimi era netedă și eu doream să presar peste ea poveri. Hârtiile acestea alunecă pe luciul mesei ca mine pe culme. Ar fi trebuit să transform stânca în apă vie și să înot spre piscul înverzit, să plutesc pe unde ocolind obstacolele ce se iveau în cale-mi asemenea rechinilor ce se pregăteu să sfâșie prada. Prea mult am lăsat pietrele să își înalțe capetele din valurile stâncii mele. La noapte o să zbor spre culme
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
NINGĂ DE IERI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI A prins să ningă de ieri; Nu se mai văd urmele pe poteca fântânii. Pe pisc, printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și scoate fumul pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382043_a_383372]
-
ne dublează greutatea suferinței, cele abordate și înțelese din punct de vedere duhovnicesc însă, ne înjumătățesc necazul și urmările acestuia, în virtutea pedagogiei divine atotștiuoare și înțelepte. Dacă vrem ca viața noastră să fie o înaintare din treaptă în treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
de sărutări și din ele ți-aș împleti o cunună care să îți acopere goliciunea umerilor lăsați pradă luminii. În poala albă a sânilor de piatră mi-aș odihni obrajii înroșiți de atingeri și fără să vreau aș urca pe piscurile lor sărutând-le pe fiecare în parte. Terminat m-aș prăbușii în valea pântecului tău speriat de atâtea atingeri și când aș ajunge la originea lumii aș fi cu totul pierdut în desișul suspinelor rostite necontrolat. Referință Bibliografică: MARNA, cartea
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI, FRAGMENT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380409_a_381738]
-
o vară stâncă... M-ar bate vânturi aspre și cu ploi dar aș gusta și-o liniște adâncă departe de-orice freamăt dinapoi. Aș fi refugiu poate pentru ciute sau pentru flori de colț ferit sălaș. S-ar așeza pe piscurile-mi mute mulți visători veniți de la oraș sau de aiurea, toți avizi de soare, de cățărări, de verde,de ’nălțimi, toți dornici să-aibă lumea la picioare, stăpâni să fie pe împrejurimi. Stâncă să fiu aș vrea măcar o vară, nimic
DE NECLINTIT de AURA POPA în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380512_a_381841]
-
DIN ROMÂNIA.Cărți publicate:LUMINĂ INTERZISĂ - POEZII, Editura Anotimp, Ediția I, 1994; Ediția a II-a, 1995... XII. POEZII INEDITE, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1700 din 27 august 2015. POEZII INEDITE - MARGARETA MARIANA SAIMAC AMINTIRE Pe pisc de munte strălucește luna Pe pârtia de schi se-ntrec schiorii, O, frumusețe cum nu e niciuna, Acuși, acuși ne luminează zorii. Odată, în Bucegi, în alte vremuri Eu singură am plecat așa, în noapte Diamantine diademe-n vârfuri Străluminau
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
așa, în noapte Diamantine diademe-n vârfuri Străluminau un cer bogat în șoapte. Atunci, cu Universul sfat ținut-am. Ce bine, ce profund, e a făuri! În jnepeni și-n cuarțuri viu prezis-am, În Stele, în Pământ, în ninse piscuri. Un vis nu-i lucru simplu a zăuri, Gând după gânduri ales a pridvori Din noapte până în zori albi prin aburi Și zarea iar după zări a răzori. Nu mai gândiți numai la rău, voi, oameni, Ci reveniți la mintea
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
gânduri ales a pridvori Din noapte până în zori albi prin aburi Și zarea iar după zări a răzori. Nu mai gândiți numai la rău, voi, oameni, Ci reveniți la mintea clară, bună ... Citește mai mult POEZII INEDITE - MARGARETA MARIANA SAIMACAMINTIREPe pisc de munte strălucește lunaPe pârtia de schi se-ntrec schiorii,O, frumusețe cum nu e niciuna,Acuși, acuși ne luminează zorii.Odată, în Bucegi, în alte vremuriEu singură am plecat așa, în noapte Diamantine diademe-n vârfuriStrăluminau un cer bogat
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
plecat așa, în noapte Diamantine diademe-n vârfuriStrăluminau un cer bogat în șoapte.Atunci, cu Universul sfat ținut-am.Ce bine, ce profund, e a făuri! În jnepeni și-n cuarțuri viu prezis-am,În Stele, în Pământ, în ninse piscuri.Un vis nu-i lucru simplu a zăuri,Gând după gânduri ales a pridvoriDin noapte până în zori albi prin aburiși zarea iar după zări a răzori.Nu mai gândiți numai la rău, voi, oameni,Ci reveniți la mintea clară, bună
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
ONORATĂ MOARTE! Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Salut, onorată moarte! Salut onorată moarte Am trăit s-apuc schimbate Crezuri de vise deșarte Rupte de realitate Mă gândesc s-ajung pe piscuri Să am lumea la picioare În periplul plin de riscuri Fixez gândul în piroane Nu aștept căderea nopții Când bat clopotele-n dungă Îmi urmez cărarea sorții Răbdător căci viața-i lungă Salvând moartea de la moarte La răscruce de milenii
SALUT, ONORATĂ MOARTE! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380624_a_381953]
-
cetatea inimii, acum pustie, încearcă să zboare din nou dar rana-i cumplit sângerează, iar țipătu-i e un ecou al Lunii, ce-n noapte-l veghează. E trist bietul condor că nu poate să zboare din nou spre înalt, pe piscul golaș el se zbate, strivindu-și aripa de negrul bazalt. Durerea-i inundă ființa, glasul îi piere încet, blestemându-și tăcut neputința, se-aruncă în gol...e perfect! Condorul cu aripa frântă, nu știe ...sau poate știa? că cine spre
CONDORUL CU ARIPA FRÂNTĂ de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379487_a_380816]
-
2017 Toate Articolele Autorului Mi-ai spus despre iubire, într-o zi, Că n-o vom stinge, nu ne vom opri, Iar raze de lumină ne vedeau, Empatizând, mai mult ne încălzeau... Crescuse dorul din poieni de vise Escaladând pe piscuri neatinse, Furasem fericire sub un măr Și ne clădeam secunde de-adevăr, Umpleam desculțe ramuri de dorință Le trimiteam în spațiu, în credință. Mi-aș fi dorit dura o veșnicie Privirea ta, îngăduind doar mie... Creștea un soare peste dimineți
MI-AŞ FI DORIT de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379627_a_380956]
-
din 09 ianuarie 2017. Mi-ai spus despre iubire, într-o zi, Că n-o vom stinge, nu ne vom opri, Iar raze de lumină ne vedeau, Empatizând, mai mult ne încălzeau... Crescuse dorul din poieni de vise Escaladând pe piscuri neatinse, Furasem fericire sub un măr Și ne clădeam secunde de-adevăr, Umpleam desculțe ramuri de dorință Le trimiteam în spațiu, în credință. Mi-aș fi dorit dura o veșnicie Privirea ta, îngăduind doar mie... Creștea un soare peste dimineți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379632_a_380961]
-
Dan Mitrache ... Citește mai mult Mi-ai spus despre iubire, într-o zi,Că n-o vom stinge, nu ne vom opri,Iar raze de lumină ne vedeau,Empatizând, mai mult ne încălzeau...Crescuse dorul din poieni de viseEscaladând pe piscuri neatinse,Furasem fericire sub un mărși ne clădeam secunde de-adevăr,Umpleam desculțe ramuri de dorințăLe trimiteam în spațiu, în credință.Mi-aș fi dorit dura o veșnicie Privirea ta, îngăduind doar mie... Creștea un soare peste dimineți,Iar în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379632_a_380961]
-
cânt de dor, când simțirea plânge fără de cuvânt ca săgeata fulger în piept de condor. Condorul grăbește spre-o nouă pieire, planând singuratic peste creste înalte unde ieri trecut-a, întru urmărire, fragedă cerboaică ce cu trupu-i salte. Salte-n pisc letargic fără adormire, salte-n hăul negru, greu, fără de popas, salte doar spre viață, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun rămas. Rămas bun, firește, iarnă de poveste ce ne-îndreptățește fulgi să numărăm, să-i păstrăm în basme, să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
dintr-un cânt de dor,când simțirea plânge fără de cuvântca săgeata fulger în piept de condor.Condorul grăbește spre-o nouă pieire,planând singuratic peste creste înalteunde ieri trecut-a, întru urmărire,fragedă cerboaică ce cu trupu-i salte.Salte-n pisc letargic fără adormire,salte-n hăul negru, greu, fără de popas,salte doar spre viață, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun rămas.Rămas bun, firește, iarnă de povestece ne-îndreptățește fulgi să numărăm,să-i păstrăm în basme, să nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
mai formidabilă și mai subtil-armonioasă îmbinare de materie și spirit, respectiv de aparențial și substanțial (dintre toate formele viului cunoscute până în clipa de față, doar lui i-a fost dat limbajul articulat, rațiunea și conștiința), el întruchipează cel mai semeț pisc al creației, înfățișându-se ca un veritabil univers al viului, compus din nenumărate universuri subiacente. Iată două imbatabile argumente în acest sens: 1) Extraordinar de complexa celulă vie, despre care, în cartea Evoluția - o teorie în criză, Michael Denton spune
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
din închisoare. Fundația Sfinții Închisorilor, Pitești, 2014) Sângele temnițelor devine pentru călăi roșii, stâlpul infamiei, stigmatele fierului înroșit, pentru Martirii dalbi, Cununi de-azur, iar pentru Mărturisitori mistici, Nimburi de dor ale sufletelor pure. „Doar cântecul adus între zăvoare/ scâșnește-n piscul tragicei vieți/ și-nsângerat îmi cade la picioare/ de când se tot izbește de pereți.” (Andrei Ciurunga-Rezistență, op.cit.) Sângele temnițelor a țâșnit din sufletele fierbinți, dar nefrânte și din coastele neprihănite și rupte ale închinătorilor lui Hristos, a îndulcit oțetul din
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
odată/ cu gura caldă plină de pământ.// De s-ar surpa în ceasul neființei/ pe toate-aceste guri câte-un Negoi,/ l-am sfărâma necruțători cu dinții/ și-ar da năvală răcnetul din noi.// Urcăm Golgote aspre de credință,/ venim spre piscuri tari, îngenunchem/ și iar ne scuturăm de neputință/ cu pumnii strânși în trup-dar nu tăcem.” (Andrei Ciurunga-Poeme Cu Umbre De Gratii.Editura Sagittarius, București, 1996) Tuturor prietenilor mei, scriitori și cititori de pretutindeni: Cele mai alese gânduri care împletesc corola
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Russo la Nicolae de la Rohia. Sibiu, 1997, p. 16) „Te-au slăvit în cărți și în poeme/ și te-au înălțat iconostas,/ ca să fulgeri tânăr peste vreme,/ cu vecii de cremene sub pas.// Te-au crezut: gigantic Sfarmă-Piatră/ care sparge piscul viforos,/ și fierar înfierbântând, pe vatră,/ vorbele călite sub baros.// Împărat, ți-au scris pe tâmple steme./ Făt-Frumos, ți-au pus în mâini hanger./ Și-au cules, din pana ta, blesteme,/ viscole și răzvrătiri de cer...// Ci, netrebnic, eu adulmec
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]