721 matches
-
încerca talentul în diferitele domenii ale artei și va reuși uimitor. Criticul Eugen Lovinescu surprinde inegalabil această particularitate a spiritului multilateral înzestrat al lui Victor Ion Popa, în „Memorii II”: „Prin ce întâmplare, din materialul uman, din care s-au plăsmuit oamenii Renașterii, într-o epocă de indiviziune a artei, cînd aceeași mână știa să zugrăvească, să cioplească marmura, să lucreze materialul prețios în fine horbote, să strunească lira sau să ridice fortărețe..., prin ce întâmplare din acest material demult diferențiat
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
satului. Ritmul vieții, melancolia și încrâncenarea, contrastele provocate în oameni de schimbarea vremurilor. Am trăit alături de ai mei atât pe apa Moldovei, între Rădăuți și Dărmănești, la Milcov, lângă Focșani, în revărsările Șomuzului, la Arghira, aproape de locul unde Sadoveanu a plăsmuit Nada florilor sau în Botoșaniul cuprins de dorul eminescian... Pădurea Raiului, cu legendele haiducului Pantelimon, cu straniile apariții ale lui Coroiu... Încercam să sesizez ceea ce se întâmplă înlăuntrul meu prin deschiderea mare a ochiului la tot ceea ce simțeam sau trăiam
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
părintele Serenus, cap. XII, 1-3, cap. XIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 421) „Nimeni dintre credincioși nu se îndoiește că, înainte de facerea acestei lumi văzute, Dumnezeu a creat puterile duhovnicești și cerești pentru ca ele să știe că au fost plăsmuite din nimic din bunăvoința Creatorului spre gloria Lui și pentru ca ele să-I aducă neîncetat mulțumiri pentru slava Lui cea mare”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, A doua convorbire cu părintele Serenus, cap. VII, 1, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
slava Lui cea mare”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, A doua convorbire cu părintele Serenus, cap. VII, 1, în PSB, vol. 57, p. 438) „Dumnezeu a creat puterile duhovnicești și cerești pentru ca ele să știe că au fost plăsmuite din nimic din bunăvoința Creatorului spre gloria Lui și pentru ca ele să-I aducă neîncetat mulțumiri pentru slava Lui cea mare.” (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, A doua convorbire cu părintele Serenus, cap. VII, 1, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oamenilor și că El era făcătorul și ziditorul acesteia? Căci Cel ce dă ceea ce nu are omul din naștere, e vădit că e Domnul însuși al nașterii oamenilor 23. De aceea, când a coborât la noi la început Și-a plăsmuit trupul Său din Fecioara, ca să dea tuturor o probă nu mică a dumnezeirii Sale prin faptul că Cel ce L-a plăsmuit pe acesta este și făcătorul celorlalte trupuri”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
e Domnul însuși al nașterii oamenilor 23. De aceea, când a coborât la noi la început Și-a plăsmuit trupul Său din Fecioara, ca să dea tuturor o probă nu mică a dumnezeirii Sale prin faptul că Cel ce L-a plăsmuit pe acesta este și făcătorul celorlalte trupuri”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. IV, XVIII, în PSB, vol. 15, p. 112) „Au fost mulți regi și tirani pe pământ înainte de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tim. 2, 8) și din Duhul Sfânt”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către efeseni), cap. XVIII, 2, în PSB, vol. 1, p. 196) „Venind Cuvântul în Sfânta Fecioară Maria, a venit în ea împreună cu El și Duhul; și Cuvântul S-a plăsmuit și Și-a format în ea trupul Său din Duhul 52, voind să adune și să aducă prin Sine creația Tatălui și să împace toate întru Sine, împăcând cele din cer și cele de pe pământ (Col. 1, 20) 53“. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de mântuire începe odată cu începutul întrupării în pântecele Fecioarei. E o lucrare în care e prezentă iarăși întreaga Sfântă Treime plină de iubire în Ea însăși. (n. s. 115, p. 64) 50 nu ne putem explica chipul în care se plăsmuiește copilul când se naște în chip firesc, cum putem să ne explicăm, oare, o naștere săvârșită prin minunea Sfântului Duh? Ca să nu mai hărțuiești pe evanghelist, ca să nu te mai necăjești punând mereu aceste întrebări, scapă de orice nedumerire spunând
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
târziu din Ea? După cum un meșter face un vas prea bun și prea frumos când găsește un material foarte bun, tot astfel și Hristos, când a găsit sfânt, și trupul, și sufletul Fecioarei, Și-a făcut Lui Templu 51 însuflețit, plăsmuind Omul din Fecioară, în chipul în care a voit și îmbrăcându-Se cu el astăzi, S-a născut, fără să Se rușineze de urâciunea firii omenești. Nu I-a adus ocară îmbrăcarea cu făptura mâinilor Sale, dar făptura mâinilor Sale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 26) „Se naște, dar, astăzi din Fecioara, biruind firea și depășind căsătoria. Se cuvine Cârmuitorului sfințeniei să Se nască dintr-o naștere curată și sfântă. Căci El este Cel ce odinioară a plăsmuit pe Adam din pământul feciorelnic, făcând din Adam pe femeie, fără de femeie. După cum Adam a adus pe lume pe femeie, fără de femeie, tot astfel astăzi Fecioara a născut bărbat, fără de bărbat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în PSB, vol. 22, p. 250-251) „În Hristos ceva este necreat, iar ceva, creat. Și spunem că necreat în El este faptul de a fi etern, dinainte de veci și Făcător al tuturor lucrurilor; iar creat, trupul ce Și l-a plăsmuit asemenea trupului smereniei noastre, prin întruparea cea pentru noi”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XIII, în PSB, vol. 29, p. 290) „După cum nici eonii cei de sus, nici cei de jos nu pot cuprinde și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
putut spune chiar dacă ar fi fost spusele lor neadevărate și mincinoase; și cum nu le-a fost rușine să spună altele, ar fi putut spune și asta că ostașii, îngăduind să fie furat trupul, ar fi dat prilej ucenicilor să plăsmuiască cuvântul despre înviere. Așa însă, întărind ei înșiși mormântul, nu mai puteau să spună asta. Ai văzut cum se sârguiesc arhiereii și fariseii să pună fără voia lor în lumină adevărul? Ei s-au dus la Pilat, ei i-au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ar fi avut, oare, curajul să vorbească despre El după moartea Lui, dacă n-ar fi înviat? Cum s-ar putea susține așa ceva? Se vede de aici că ucenicii nici n-ar fi voit, nici n-ar fi putut să plăsmuiască învierea, dacă Hristos n-ar fi înviat. 67 Notă Pr. Fecioru: Numele lui este Longhin, prăznuit la Biserică la 16 octombrie. (n. s. 23, p. 984). 67 Hristos le vorbise ucenicilor mult despre înviere, le vorbise adeseori, până într-atâta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-I încununeze fruntea cu o astfel de slavă, pentru că fuseseră înșelați și aruncați, din pricina Lui, în cele mai mari primejdii. Nici nu mai este de dovedit! Dacă n-ar fi fost adevărată învierea, nici n-ar fi putut s-o plăsmuiască. Pe ce s-ar fi întemeiat? Pe talentul lor oratoric? Dar erau niște oameni neînvățați! Pe mulțimea banilor? Dar nu aveau nici toiag, nici încălțăminte. Pe faima neamului? Dar erau oameni de jos și din oameni de jos. Pe măreția
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
n-a putut înfrunta cuvintele unei femei care stătea la poartă, și dacă toți ceilalți ucenici s-au împrăștiat când L-au văzut legat, cum s ar mai fi gândit să meargă până la marginile lumii și să sădească o învățătură plăsmuită despre înviere? Dacă Petru n-a putut înfrunta amenințarea unei femei, iar ceilalți ucenici au fugit la vederea lanțurilor, cum ar fi putut înfrunta pe împărați, pe dregători și popoare, care aveau și săbii și grătare și cuptoare aprinse și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXVIII, VIII, în PSB, vol. 17, p. 235) „... marele Dăruitor nu-ți oferă un metal care-ți ia ochii, ci curățenia sufletului (...) O, minune! Te înnoiești, fără să fii topit; ești plăsmuit din nou, fără să fii strivit; ești vindecat, fără să suferi dureri... !” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, III, în PSB, vol. 17, p. 491) 109 „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndrăgim pe de-o parte această fragilă și trecătoare existență, pe care o numim cea de azi, dar pe de altă parte, ne punem cu toată puterea nădejdea și într-o viață veșnică. O viață pe care nu ne-o plăsmuim în chip vanitos, bazându-ne doar pe simple visuri, pe care să le hrănim cu speranțe înșelătoare, ci în care ne încredem cu toată tăria prin cel mai sigur garant, care este Dumnezeu; căci potrivit sfatului Său, atunci când l-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a fost creată chiar de la origine cu o corporalitate și sexualitate proprie (Gen 1,27), astfel că poate să existe - am spune în limbaj modern - doar ca unitate psihosomatică. Imaginea din Gen 2,7 în care Yhwh, după ce l-a plăsmuit pe om, suflă asupra sa „suflare de viață” (nefeš ḥayyâ) nu trebuie interpretată ca insuflare a sufletului în trup, ci e numai o încercare de a da cont misterului conținut în respirația care îl ține viu pe om: este secretul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
etc.), orice cunoaștere, orice posibilitate de cunoaștere este redusă la un sistem de reprezentări cu impact asupra mentalului colectiv în acord sau în dezacord cu o evidență dată. Acuratețea față de real nu are nimic în comun cu exigențele unui limbaj-reprezentare, plăsmuit de moderni. Istoria imaginarului se află în cele două regimuri ale cunoașterii, se află atât în fapte și evenimente, în lumea acțiunii istorice, cât și în discursuri și ficțiuni, iar o distincție categorică aici e realitatea, dincolo e ficțiunea devine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înțeles, dacă ne întoarcem în lumea antică, și în cea iudaică, și în cea păgână, cuvântul „înviere”, împreună cu celelalte cuvinte înrudite din alte limbi, cu siguranță, nu se referă la destinul omului imediat după moarte, ci mai degrabă la viața plăsmuită într-un mod nou, la un moment dat, dincolo de acea fază. Cea mai simplă cale de a înțelege acest lucru este să ne gândim la cuvintele lui Isus adresate tâlharului de pe cruce: „Astăzi vei fi cu mine în Paradis” (Lc
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
anume între „viața reală” și „viața de iluzii”, între convenție și trăire autentică. Un actor se adresează publicului din sală, exprimându-și nedumeririle în legătură cu rolul pe care urmează să îl joace. Și ajunge la concluzia că e mai complicată „viața plăsmuită cu inspirația și fantezia”. Farsa radiofonică Săraca Rica! nu e decât o glumă ieftioară, cu oarecari nostime efecte de limbaj. Raky propune un dialog cu tentă umoristică între tineri însurăței. De fapt, nu este un dialog, ci o ciorovăială cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
și duh celor care umblă pe el.” (t.n.) We-‘att"h koh ’"măr YHWH Bore’k" Ya‘aqo> we YÄțerek" Yiœer"’Ql (Is 43,1a): „Și acum, așa zice Domnul care te-a creat, Iacobe, Cel care te-a plăsmuit, Israele...” (t.n.) K hinnQy YÄțQr h"rm ó-=orQ’ róaƒ ó-magg: le’":"m m" œQhÄ ‘OœQh šaƒar ‘Qyp"h we 9orQk ‘al b"mtQy ’"reț YHWH ’ElohQy Te>"’ÄÖ šemÄ (Am 4,13): „El este cel care plăsmuiește
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
plăsmuit, Israele...” (t.n.) K hinnQy YÄțQr h"rm ó-=orQ’ róaƒ ó-magg: le’":"m m" œQhÄ ‘OœQh šaƒar ‘Qyp"h we 9orQk ‘al b"mtQy ’"reț YHWH ’ElohQy Te>"’ÄÖ šemÄ (Am 4,13): „El este cel care plăsmuiește munții și făurește vântul și-i dezvăluie omului gândul sau; cel care face zorile și amurgul și pășește peste înălțimile pământului: Domnul Dumnezeul oștirilor este numele său.” (t.n.) ó-zekor ’ eÖ BÄr’Qk" bmQy beƒórotQk"... (Qoh 12,1a): „Adu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
creare individuală a fiecăruia (ultimul exemplu citat), în sensul unei creațio continuă a tuturor fapturilor (Ps 104,30)213. Semnificații de bază: creator a toate din nimic, înnoitor absolut. 3.1.10.2. YÄțQr: „întărind”, „au zidit” (SC, Blaj); „a plăsmuit”, „Cel ce întărește” (Am 4,13) (BVA); „creatorul” (Is 43,1), „a creat” (Am 4,13) (G-R); „Creatorul” (Is 43,1), „a întocmit” (Am 4,13), „zidește” (Zah 12,1) (BS); „a întocmit” (C); ho katadeíxas (Is), stereÄÎn (Am) (LXX
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aœQhem (Ps 33,15): „Cel ce plămădește inima fiecăruia, cel ce pătrunde toate lucrările lor.” (t.n.) Hannota‘ ’ozen ha-lo’ yišem"‘ ’im YoțQr ‘ayin ha-lo’ yabb” (Ps 94,9): „Cel ce a sădit urechea oare nu aude? Cel ce a plăsmuit ochiul oare nu vede?” (t.n.) De aceea, într-o serie sinonimica, nu e corect să fie tradus prin „creator”, ci printr-un participiu sau verb la mod personal care să semnifice acțiunea concretă („a plămădi”, „a plăsmui”), pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]