3,039 matches
-
Dintr-o Ianuarie demult Din zăpadă unei țări Gură de răi Întinsă natural pe al său plai A răsărit un ghiocel, Un ghiocel Ce ne-a dat totul despre el ... Totul din scopul său primordial De a ne propulsa în plaiul mondial! Un ghiocel ce a vorbit cu astrul Să risipească albul în cerul cel albastru, Un ghiocel Ce-a făurit din graiul nostru Aripi înalte, Ce timpul din respect Spre înălțimi le întinde Lasandu-le în vântul zilnic Că flutur
PRIMUL POET de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365462_a_366791]
-
Lasă-mi Doamne... pomii vii! Dorul de țară, de plaiurile natale, este ca o boală care te mistuie încet și se înfiltrează în cea mai adâncă fibră a trupului... Mi-am deschis sufletul, apăsat de dor, unei prietene care locuiește în țară și pe care, o cunosc încă din anii
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
dor, unei prietene care locuiește în țară și pe care, o cunosc încă din anii adolescenței. In timp ce-i povesteam de dorul și apăsarea pe care o simt aici la așa o mare distanță de cei dragi și de plaiurile mele natale, am observat pe fața ei o urmă de tristețe și de resemnare. Răspunsul pe care l-am primit de la dânsa a fost pentru mine ca un duș rece...ce m-a trezit parcă la o realitate neașteptată...; îmi
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > HEPIGRAME Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 988 din 14 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Cu-atâția sfinți în calendar, Mă-ntreb, române, ce nu ai, Că nu te simți și tu, măcar, Că ești c-un picior în groapă și cu celălalt în rai? Scrînteală de anul nou (in
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
nu știu cum în viața asta sula-i bună îndoită, dar să nu știe... nevasta. uneia sătule văd că prea te râzi, matale, ca și cum ai fi sătulă; poate numai de sarmale, eu nu cred că, și de... ulă! Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Cu-atâția sfinți în calendar, Mă-ntreb, române, tu ce n-ai, Că nu te simți, o zi, măcar, Că ești c-un picior în groapă și cu celălalt în rai? Sminteală de anul nou
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
ar fi aflat pe locul unde astăzi este Bucureștiul... Să fie oare acesta misterul dipariției Atlantidei???... Să fim urmașii lui Noe???... Despre splendorile României ar fi multe de spus cu bogățiile solului și subsolului, despre ospitalitatea și hărnicia locuitorilor acestor plaiuri mioritice. Din păcate după așa zisa revoluție avem și dezastre, dar nu vreau să întinez această călătorie în care am fost însoțit ca într-o familie de cunoscuți și necunoscuți. Chiar dacă uneori am fost superficial și nu am reușit să
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
doctorat, iar la 30 iunie 1949 își va susține teza cu titlul: “Viața și petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului” sub coordonarea regretatului Părinte Profesor de Patrologie și literatură Patristică Ioan G. Coman. Revenind pe plaiurile natale, este numit Profesor suplinitor la Academia Teologică din Caransebeș și după desființarea istoricei Episcopii de aici merge la Timișoara, unde este numit în anul 1949 Secretar, apoi Referent principal la Centrul Eparhial, iar între anii 1952 - 1956 ocupă funcția
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
care a prezentat-o în anul 2003, și care a plăcut atât de mult juriului Festivalului Liviu Rebreanu din Bistrița, încât a ridicat-o pe podium, oferindu-i premiul special în 2005. Copilul din sufletul acestui OM MARE, născut pe plaiurile arădene într-o zi călduroasă de iulie 1947, are însă multe de dăruit, șiîn 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg unde obține mai mai multe premii cu muzică pentru copii. Aici prezintă cărțile Legendele Nürnbergului, pentru că dacă viața
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
tradiția familiei și n-a mai îmbrățișat cariera preoției, ci a devenit întâi învățător, apoi luând în arendă o moșie, agricultor”. „În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică dragoste își zugrăvea Enescu ținuturile natale, într-un interviu din 1936 - se află satul
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
cu siguranță suprafețele pe zone și plăși. Se poate stabili totuși că peste 60 la sută suprafața cultivată cu viță de vie în județul Mehedinți se afla în partea de sud a acestuia și anume între 400-900 pogoane, iar în plaiul Cloșani viile lipseau aproape cu totul 714. Conform acelorași criterii în cazul livezilor cu pomi situați pare a fi inversă - plasa Baia și în general zona nordică și centrală a județului dispunând de cele mai mari suprafețe. În legătură cu forma de
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
veni acasă. Te bucuri de fiecare dată, de cum vezi primele imagini cunoscute. Ți se umple inima când constați noutăți în aspectul orașului. Te întristezi la vederea unui loc, care, între timp, s-a deteriorat sau nu mai arată cum trebuie. Plaiul nemțean cuprinde cele mai multe vetre de lumină de pe întinsul României. Lanțul energetic spiritual e fiabil aici. De la începutul lumii actuale. Să fie ăsta secretul tinereții permanente a arealului de sub piscurile Ceahlăului? Muntele sfânt al strămoșilor, strămoșilor noștri plin de megaliți ce
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
mulți! S-a repetat procedura de la începutul secolului precedent. Primul din familie, ajuns în El Dorado, i-a tras, încet-încet și pe ceilalți. Acum, orașul e vizibil îmbătrânit. Am luat drumul Bucureștilor, după trei decenii de la repartizarea pe aceste minunate plaiuri, dintr-un motiv extrem de simplu. Primii nepoți se apropiau de vârsta începerii studiilor la litere, iar copiii, stabiliți de ani buni în București, nu mai dădeau semne de revenire la poalele Pietricicăi. În plus, în oraș se instala o o
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
Pe parcursul a 1464 de pagini, studiul exprimă, într-o splendidă, într-o clară și desăvârșită limbă românească, problemele fundamentale ale cristologiei moderne, privite comparativ, atât din perspectivele istoriei, ale ortodoxiei naționale, cât și ale Bisericii creștine universale. Până în prezent, pe Plaiurile mioritice nu a apărut o carte mai bună și mai explicită despre Hristos! Așa cum România a dat lumii inegalabila lirică eminesciană, rapsodiile enesciene, siluetele savante ale sculpturilor brâncușiene ori invențiile tehnice epocale, fără de care nu ne-am putea imagina o
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
dezvoltarea acestui sacru colț de lume numit ROMÂNIA. Instantanee literare și artistice memorabile, care au readus în atenția publicului larg oameni valoroși, lucrări interesante, au reunit pentru o clipă în numele literaturii și poeziei pe toți vrâncenii, stătători ai minunatelor noastre plaiuri mioritice. Mulțumim gazdelor noastre de la Galeriile de Artă și sufletului acestei manifestări - poetului și deosebitului promotor cultural IONEL MARIN! Redacția Armonii Culturale noiembrie 2012 Referință Bibliografică: INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCȘANI / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului DE UNDE? De unde pui atâta soare? De unde ai luat culoarea, Cu nuanță de bujor? Zâmbetul deschis că floarea, Primind o nouă mângâiere, De unde ai tu oare? De la zei din alte ere, Sau din plaiuri pământene Cu Ilene Consânzene? Referință Bibliografica: De unde? / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 447, Anul ÎI, 22 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DE UNDE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364913_a_366242]
-
să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
cultural Claudiu-Nicolae Șimonați, s-a adresat sălii scriitorul Ion Velica, președintele Filialei Hunedoara a LSR, vorbind de eforturile depuse de organizatori pentru ca festivalul de poezie, ajuns la a III-a ediție, să poată avea loc, fiindcă și pe aceste minunate plaiuri din depresiunea de la poalele Munților Metaliferi, ca pe Valea Jiului ori în marile centre culturale ale țării, poezia este mereu acasă. A urmat Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, care a vorbit despre propășirea prin cultură și a recitat
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
de abia a ieșit de sub teascurile Editurii clujene Napoca Nova. Al. Florin Țene a oferit Trofeul „Muza“ lui Ioan Velica și lui Claudiu-Nicolae Șimonați, cei doi scriitori și animatori culturali hunedoreni care își onorează prin paginile scrise și acțiunile întreprinse plaiurile natale. Din partea managerului cultural Claudiu Șimonați, au primit Diploma de Excelență scriitorii și artiștii plastici: Antonia Bodea, Lucian Bulătan, Ioan Cărășel, Iulia Patricia Igna, Lazăr Morcan, Voichița Pălăcean-Vereș, Gheorghe Pitarca, Dumitru Tâlvescu, Ion Velica, Mircea Zdrenghea. Punctul culminant al după-amiezii
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
sau ”pretenții”, portrete și peisaje, îmbinând armonios elementele conținutului cărții. Deși materialul este ”încărcat” (la propriu și la figurat), este cu măsură așezat și ne face să călătorim, imaginar, prin locurile ce constituie, dealtfel, frumusețea feerică a acestui ”picior de plai” ce este Bucovina. Ni se oferă o imagine de ansamblu a acestei părți a României, sub aspecte variate, imagine prezentată într-un stil personal, inconfundabil, iar cititorul este mereu surprins printr-o adresare directă (să-i spunem chiar oralitate!), prin
DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364971_a_366300]
-
Și nu ne-ai lăsat singuri la război... Ne-ai îmbărbătat în viață și luptă: "La arme, copii, țara nu-i pierdută!" Lupta a-nceput, un pas n-am cedat... Dușmanul învins-am, și-am eliberat Glia sfântă-a Țării, plai nemuritor... Mamă fără seamăn, Mama tuturor! Referință Bibliografică: DULCE LIMBĂ ROMÂNEASCĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 963, Anul III, 20 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DULCE LIMBĂ ROMÂNEASCĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365000_a_366329]
-
fiecare împărătescă -n grai. De graiul mamei ți-e sufletul plin Doar în graiul mamei primești alin În graiul mamei Domnul ESTE Aurul vorbei, încântătoare poveste! Înțelepciunea , tăcerea, plata răbdării Pe înățimi de sunet din cântecul mării Le asculți, iar Plaiul Muntelui îți va da Trmbițată de vânt, biruința și gloria. În țara mamei, cu legende și mituri Cu mînăstiri și mulțime de schituri Găsești cărarea ce sigur te conduce Spre Poarta Paradisului, prin cruce. În limba mamei e veșnic primăvară
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
și, din păcate, nu prea departe de adevăr, al baladei "Miorița" este acela că două treimi din poporul român sunt formate din hoți și criminali și o treime din proști/victime. Excepțiile nu fac decât să întărească regula. 38. Nu plaiurile noastre sunt mioritice, ci cei care le populează și care știu ca nimeni alții "a-și da cu stângu'-n dreptu' ": cât de idiot trebuie să fii pentru ca, aflând că în noaptea următoare vei fi ucis, tu să nu faci
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
pentru musafiri. Umbra plopului a aprins licuricii, umilind ziua. În dosul lunii și-a pitit turturica niște melodii. Gura râului privi fruntea muntelui c-un ochi de apă. Un soare cu dinți iese din cotul apei pe-un picior de plai. Mâna de stele din inima pădurii nu-i un cap de pod. Vârful muntelui scrie autografe pe fața lunii. Farul pâlpâie ademenind fluturii să eșueze. Curcanul vinde un șirag de mărgele în prag de iarnă. Spre Poarta Sfântă ciocârliile își
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
feciorul. Literele tale, dragă antologie - Meridiane Lirice , străluciri de stele fermecate (adunate din zeci de suflete-nsetate de poezie) îmi trimit dragoste și iubire. În ceas de taină, drag truditor neobosit întru lumină, George Stroia, îți aud vorba caldă (din plai de dor moldovenesc) cu care mă copleșești în aduceri aminte. În acest volum ai depozitate în faguri de miere, stropiți cu aurul slovei înaripate, atât de plăcuți cititorului, nu mai puțin de 826 de pagini în format A4, ocazie fericită
CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366601_a_367930]