6,504 matches
-
Majestate! spuseră într-un glas amândoi, luând poziția de drepți. Împărăteasa îi privi cu scârbă: - Nepricepuți și tâmpiți! Ar trebui în Troiene să v-arunc! Și eu te-am decorat, idiotule! Generalul Prăpădenie mirosi catastrofa și bâigui: - Ce... ce... s-a-ntâm...plat, Ma... ma...jestate? - Cum ce s-a întâmplat? Ai auzit de Mărțișor? Generalul Prăpădenie se uită la Negru-Cioară, care ridică din umeri, mirat și el de întrebare. - N-am auzit, Majestate! îndrăzni Prăpădenie. Doar controlăm întreaga împărăție! - Ți-am spus
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
Și nu am de gând să-i iau ei vreun drept. Legea e lege și e de partea bietei femei. Să hotărască ea. Nu o voi influența cu nimic”. Ecaterina cu Elisabeta au scos la iveală o sticlă cu apă plată și pahare de plastic. Una ținea paharul și cealaltă turna apă din sticlă cu gesturi elegante, pline de importanță. Costică a întins imediat mâna la primul pahar și l-a oferit neîndemânatic mamei sale, aproape lovind-o peste mâna în
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
Stăniloae angajează o a treia interpretare, profund originală, a experienței mistice ortodoxe, explicând Viața lui Moise a Sfântului Grigorie al Nyssei prin fenomenologia iubirii dezvoltată de L. Binswanger: lumina orbitoare care țâșnește din întunericul divin „este experiată nu ca uniformitate plată sau ca un haos luminos”. Intrat în întunericul supraluminos de pe vârful muntelui Sinai, Moise a văzut cortul/templul imaterial, prototipul cortului/templului pământesc. În orbitoarea lumină dumnezeiască misticul distinge așadar „structurile” ideale ale creației; mai mult, experiența luminii și iubirii
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
răi să crească și să se înmulțească. Îngri¬jorată, am trimis un mail Cristinei, ca să știu dacă sunt bine și ea mi-a răspuns după câteva ore, că totul este în regulă, dar sunt oripilați de ceea ce s-a întâm¬plat. Ea și Victor au mult de lucru la spital, dar se tem pentru sănătatea Anitei, care plânge mereu și este agitată. Au fost nevoiți să apeleze la o bonă pentru copil și îmi va povesti în curând mai multe. De
IUBIRI...ȘI IUBIRI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364785_a_366114]
-
seamă și de dimensiunea spirituală a omului prin factorul religioase, care să asigure oamenilor experiența întâlnirii cu Dumnezeu prin dimensiunea transcendentă, șansele sunt minime, pentru că nimic din cele pur naturale nu sunt stabile, mai ales când sunt închise în imanentul plat. Tendința spre realizarea unei comunități globale este un proces aflat în plină desfășurare, o evidentă „devenire” istorică , care se consumă indiferent de dorințele sau obiecțiile noastre și care este accelerat de factori neutri din punct de vedere religios. Desigur, realizarea
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
în toată Loviștea. Porecla asta i s-a tras de la mama lui, Chirculeasa, care era fata lui Chirca Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni. L-am găsit pregătindu-se să-și facă baie: ciubărul era în mijlocul cămăruței, iar pe „plat” - un cazan mare, de tablă, cu apă pusă la încălzit. - Iiii, bine c-ai ven’t, nepoate, să-m’ pui șî mie apă-n cap să mă spăl! - Gata, moșule, îț’ pui! - Da’ une-ai fost? - La Bobâltiu, m-am tuns
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
cobora în vale, pe sub Gorniș, la moara lui Ionel Teșcuț. - Acuș’ toarnă!, mi-a cerut moșu’, după ce i-am dat bucata de săpun. Am apucat de ureche o ulcică de pământ și am vârât-o în cazanul cu apă de pe „plat”. - Moșule, da’ apa asta e cam rece, dacă recești?, l-am întrebat. - Las-o, bă, așa, tu nu știi că eu nu suferi apa fiartă? Ș-apăi, pân’ mă gat ieu de spălat, s-o mai încălzî o țâră, nu recesc
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
apa l-a acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos izmenele, le-a stoars bine-bine și le-a pus pe marginea ciubărului. A continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să mai comentez, m-am conformat. - Dă șarvetele ielea două șî ieș’ o țâr’ afar’, să poci ieșî șî ieu din ciubăr ca să mă regulez, mi-
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
în firida ascunsă, văd totu-n albastru ca-n marile sudice cu poeți înotând în poeme de apă. Era o lumină-n arbori exotici cu păsări ciudate ce nu se cuvine să le vânezi. Nu genunchii mă dor doar tălpile plate purtând sub pași asfaltul încins, trădare însorită că o umbră pe gard. Într-o clipă fără noroc mi-am găsit norocul. Am trecut mai departe sechestrat de păcatul femeii neștiind cine mă urmărește, am cuțitul la brâu și nu mai
CA O UMBRĂ PE GARD de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366219_a_367548]
-
seamă și de dimensiunea spirituală a omului prin factorul religioase, care să asigure oamenilor experiența întâlnirii cu Dumnezeu prin dimensiunea transcendentă, șansele sunt minime, pentru că nimic din cele pur naturale nu sunt stabile, mai ales când sunt închise în imanentul plat. Tendința spre realizarea unei comunități globale este un proces aflat în plină desfășurare, o evidentă „devenire” istorică , care se consumă indiferent de dorințele sau obiecțiile noastre și care este accelerat de factori neutri din punct de vedere religios. Desigur, realizarea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
barosani... Doar blank! Somn profund. După mai multe ore, mă trezesc simțind în nări un miros plăcut de mâncare. Deschid ochii și văd avionul luminat al giorno. Mulți pasagerii se vânzolesc pe culoare. Personalul de la bord împarte sticluțe cu apă plată. Rece-rece! Apoi urmează din nou cărucioarele cu mâncare. Breakfast time! Adică timpul micului dejun. În niște tăvițe de aluminiu ni se oferă o omletă, cârnăciori, ciuperci, spanac. Plus un iaurt cu căpșuni. Într-un recipient separat, desigur! Apoi sucuri, apă
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
poate da, dar întrucâtva creatoare ale momentului surpriză al evenimentului, personalităților: ing. chim. Ștefan Manea, pentru cercetări și descoperiri cruciale în domeniul sănătății umane, director general al „Hofigal”; Nicolae Croitoru director general al firmei de producere a apei minerale naturale plate Keia; Marin Mândrilă - Mari Vila Hotel Best Western București; Nicușor Constantinescu, președinte C. J. Constanța... „... Astăzi, în acest an jubiliar”, consemnează în ziarul pe care îl conduce, „Ultima oră”, prof. univ. dr. Ion Marin, putem înfățișa un veritabil panou de onoare
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
la noi. Știu că e mare pericol să generalizez. Dealtfel mă îndoiesc că ar exista trăsături universal valabile, aplicabile unei întregi națiuni. Har Domnului, suntem unici, fiecare în felul său. Dar românii sunt adaptabili, asta o spun mulți, chiar dacă sună plat. Suntem maleabili, flexibili, modelabili. Oare nu e minunat că avem capacitatea și, mai ales, libertatea de a ne dezvolta, devenind mai mult decăt atât, cetățeni ai lumii? Suntem indivizi cu calități și defecte proprii. Nu suntem exponenții unui genom limitat
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
on Toward the forbidden fruit Toward the hoț nights made of grapes If you can, flood the skies with buds with sparkling pyres The soul's petals fall among them like some strânge shadows And you glide under the milky plate of clouds. [13] POEM SENTIMENTAL Iubite sunt la ușa ta Asculta cum valsează sub covoare aceleași gânduri despre plopi Și moară veche cum tresare. Și văd cum unghiile-ți roz M-ar scormoni printre podele Să-mi pun sub pernă
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
privindo stăruitor pe Cozia. ). Voi hotărâți că știți mai bine Temelia s-o puneți unde se cuvine. MEȘTERUL NICULAI Dacă porunciți noi mergem acum S-alegem locul cel mai bun. LOGOFĂTUL NEACȘU Vom merge îndată, Dar să stabilim a voastră plată! MEȘTERUL NICULAI ( Înțelegându-se din priviri cu ceilalți tovarăși.). Cât despre a noastră nefacă, Mai întâi să vă placă Ce vom zidi Și-apoi vom vorovi! MIRCEA CEL BÂTRÂN Logofătul Neacșu în socoteli e priceput Și zice bine! Să știe
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
După ce a părăsit-o și mama ei, a rămas ca paralizată în timp. Mult timp după aceia, a durut-o singurătatea, o singurătate nudă ce suna a metal coclit, fără ecou, cu gust sălciu, paralizată ca o obsesie. O singurătate plată, fără ieșire, cameleonică, insesizabilă direct, , înșelătoare și posesivă. Până când să mai îndure? Până cînd? Țipa. Ființa din ea țipa. Țipa în explozie. Aproape că se târâ până la oglindă - ce palidă era! Părul de culoarea focului, răvășit, cearcănele de sub ochi, fața
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
Dumnezeu o împărtășește” ca să ajungem în acest mod să răspundem în final la o obiecție ridicată mai sus, și asta pentru a avea o ultimă ocazie de a plasa lupta dusă de Sfântul Ioan împotriva slavei deșarte dincolo de o moralitate plată: „Dacă practicăm virtutea, spune el, să încercăm înainte de toate să ne atragem lauda pe care numai Dumnezeu o împărtășește, fără a ține cont de laudele făcute de oameni” . Dar cum să evităm să strălucim în ochii celorlalți, dacă vrem să
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
pe degete” (1974), „Anotimpul legendelor” (1975), „Desant satiric” (1976), „Drumuri de balada” (1977), „Zei fără armuri” (1989), „Poemes sur feuilles d'erable” (1998), „Era confuziilor” (1993), „Din taine” (1999), „Diana” (2002), „'89 Poeme îndoliate” (2002), „Văd lumină” (2003), „La planet plate - Poemes” (2004), „Singur împotriva destinului” (2004), „Aezii privesc” (2005), „Zilele săptămânii” (2005), „Din oglindă” (2005), „Țară din lacrima” (2006). „M-am recomandat țanțoș: poet George Filip” - Ce anume v-a determinat să scrieți? - Niciodată nu mi-am propus să scriu
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
ne aduc lumina? Atunci nu știi ce e pe lume! Ai mâncat tu mămăligă Din făină de porumb? Poate de-aia îți e frică, Și ai în picioare plumb! Ai băut vreodată apă , Din izvorul cu târau? Apă bună, apă plată, N-ai băut? Să-ți pară rău! Referință Bibliografica: Ai fost? / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 440, Anul ÎI, 15 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AI FOST? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354799_a_356128]
-
că merge foarte bine. Apa este un lux scump plătit în insulă și simpaticul întreprinzător fusese inspirat în demararea acestui business. Gospodăria familiei se află amplasată pe un teren pe coasta muntelui lângă făbricuța denumită „Pastellas brothers”, unde îmbuteliază apă plată. „Tzyraz” am reușit cu greu să citesc cu voce tare pe eticheta elegantă de pe flacoanele trase în folie și stivuite în depozit. Denumirea se poate traduce ca „Apa Sfintei Maria” și provine de la numele bisericii din apropierea puțului adânc de aproape
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
prelungă și rotundă, bărbia mică, buzele pofticioase, nasul drept, cu nări delicate, ochii foarte mari și o frunte luminoasă. De la barbie în jos, gîtul ei era curbat fin, umerii rotunzi, brațele ca niște liane excitante, sînii plini și dulci, pîntecul plat, cu unduiri molatece înspre golful molatec dintre picioarele ei, coapsele zvelte și primitoare, genunchii moi și rozalii și gleznele fine, de gazelă. Era ca o bomboană fondantă, care mi se topea pe limbă. Nu mai știu cum am avut norocul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
al unui suflet stătut. Privirea pierduse agerimea și voiciunea de odinioară. O lipsă a mișcării sufletești îi încremenise chipul. Nimic nu mai amintea de bucuria conversațiilor de demult despre “ideile lui Platon”, sau “teză și antiteză la Hagel”. Totul devenise plat, inert... Atmosfera dădea impresia unui pian blocat pe nota “do” de jos. Atunci am realizat brusc, că de fapt el murise, murise sufletește demult. Doar corpul animat biologic se mișca aidoma figurinelor de la teatrul de păpuși. Iată un mort ambulant
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
ce se aseamănă atât de mult cu politica pestriță și la fel de haotică ce se derulează rece ca de pe o bandă rulantă fixată de acum 21 ani pe role care trist se rotesc pe hotărâri și asumări de răspunderi ale guvernului plat în vârtejul evenimentelor fără să bage în seama tristețea din ochii sărmanilor vitregiți de stihiile naturii și rămași fără acoperiș deasupra capului ori a săracilor ce îngroașă rândul celor mai amărâți înfometați ai țării și se întreabă în timpul zilelor și
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
chiar, impresionez prietena! Vino pe la masa noastră peste vreo zece ore și n-o să ne mai găsești, dar ține cont ... ai cont deschis la mine, în buzunarul ăsta gol! Femeia, uitându-se scurt la noi și evaluând corect buzunarele noastre plate, i se făcu milă și îi dărui un fir anemic, amintind de o garoafă pleoștită și parțial cheală, pe care Edy imediat și-a agățat-o cu mândrie la butonieră. Felinarele pe bulevard luminau spasmodic refugiul, unde ne adăpostisem. Așteptam
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
bancheta din spate a mașinii. S a întors după mai bine de o oră. A schimbat apa din lighean, a adus un prosop curat și câteva cârpe pe care le a aruncat neglijent pe lângă pat, alături de câteva sticle cu apă plată. După ce a încuiat atent toate ușile, a plecat din nou. S a întors aproape de prânz, încărcat de pachete: hrană rece pe care a rânduit o cu oarecare pricepere pe masă și câteva sticle de coniac și vin. Nu s a
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]