1,160 matches
-
alături de ei, putem depăși angoasele, putem depăși malformările și contorsiunile lumii cotidiene, îi putem conferi valoare și sens. Alături de ei, alături de Bach, putem spera s-ajungem spre normalitate. Astăzi, lumea muzicală - și nu numai - îi face lui Bach o mare plecăciune; mai adâncă, acum când se împlinesc două secole și jumătate de la intrarea sa în nemurire. În acest an, mai mult ca altădată, cântăm muzica lui Bach cu gândul de a ne cunoaște, cu gândul de a ne recunoaște pe noi
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
pentru mine, spațiul prieteniei. Al concilierii. Al onoarei cuvîntului dat. Este teritoriul teatrului. Este locul unde l-am înțeles cu adevărat pe Marius Tucă, pe cei de lîngă el, pe cei din Mișcarea de Rezistență. Și locul unde am făcut plecăciune, împreună, în față valorilor. Unde am reușit să merg, umăr la umăr, cu Ligia Pavel și cu echipa domniei sale de la teatru, o echipă și o directoare care mă fac să privesc cu mîndrie față de tot ce a fost acolo, la
Promisiunea (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5508_a_6833]
-
sau mai mici pungășii prin care să-și burdușească buzunarele și așa ultra-pline: te crezi lumina secolului, deținător al pietrei filozofale, împărțitor de dreptate și făuritor de destine literare. Obsesia persoanei și gloriei tale factice, cumpărate cu monedă sunătoare și plecăciuni pe unde trebuie, revărsate în tripla-ți bărbie, în șuncile suplimentare ale abdomenului tău care nu-și mai încape în cureaua pantalonilor, în căutătura ta arogantă, nu înșeală pe nimeni. Vino-ți în fire, grandomanule, cunoaște-ți lungul nasului, mai
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
coamele de val, întoarse către sine, gata să se spargă, oprite deodată în prăbușirea lor, de nevăzutul suflu glacial. La fel de încremenite, umbrele lor - volute de ger și întuneric - se desenează ritmic, strecurându-se printre imenșii țurțuri, alternând cu albele lor plecăciuni pe covorul sticlos al bolovanilor de gheață.
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
Lucy zâmbi, merse către peretele opus, trecu prin el - cu toate că păruse compact - și se trezi într-o sală imensă strălucind toată de oglinzile care căptușeau trei dintre pereți. Se grăbi s-o întâmpine o tânără salariată care-i făcu o plecăciune ca și cum i-ar fi cerut scuze: - Vă rog să ne iertați, domnișoară, dar, întrucât este prima dumneavoastră vizită în stabilimentul nostru, a fost necesar să presupunem că nu cunoașteți nimic din "sacul" nostru cu trucuri. Ați aflat despre această iluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
moară, pentru a putea trăi. Aici zace bravul mercenar Filip, care cu conștiinciozitate a omorât și a murit pentru a putea supraviețui..." Bravo! Sună frumos! Sincere felicitări! Sărutări de mâini doamnei! Salutări valetului!... și Carol însoțea fiecare urare cu o plecăciune până la pământ. Comparaison n'est pas raison. Condiția de mercenar diferă esențial de a mea. în primul rând, pentru că nu o fac pentru bani sau, cum spui tu, pentru a putea supraviețui. îți reamintesc că am renunțat la un mod
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
este El fiul lui?" Și gloata cea mare Îl asculta cu plăcere. 38. În învățătura pe care le-o dădea, Isus le zicea: "Păziți-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, și să le facă lumea plecăciuni prin piețe. 39. Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, și după locurile dintîi la ospețe; 40. casele văduvelor le mănîncă, și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei." 41. Isus ședea jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
în palat, și au adunat toată ceata ostașilor. 17. L-au îmbrăcat într-o haină de purpură, au împletit o cunună de spini, și I-au pus-o pe cap. 18. Apoi au început să-I ureze, și să zică: "Plecăciune, Împăratul Iudeilor!" 19. Și-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau și I se închinau. 20. După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
ești cu adevărat caraghios. Dar, de fapt, cum ai ajuns tu în oștire? — Să-mi fie cu iertare, Prealuminate, dar chiar Luminăția Voastră țse pare că sfătuitorul de taină avea o idee fixă) a dat poruncă țși aici făcu o plecăciune până la pământ) ca tot, tot ce mișcă în împărăție, de la cinci la șapteș’cinci de ani, să se înroleze. Și eu, prin natura meseriei, dacă mă înțelegeți... Mă mișcam cel mai dihai. De aceea, iată, urmând firul logic, am ajuns
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
va fi o mare dezamăgire pentru mine. Probabil că nu voi muri, nu mai sunt bolnavă, cum credeți voi, tata și cu tine. Lucrul e mult mai simplu: îmi placi. Vrând să dea accidentului o întorsătură amabilă, Ioanide făcu o plecăciune ceremonioasă. Dar n-avu vreme s-o dezvolte, căci Sultana îl prinse în brațe cu o forță de înotătoare voinică. Ioanide nu respinse îmbrățișarea, ci o acceptă, dezvoltînd-o și profitând de ea. Însă după câteva secunde de ardență, se desfăcu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zise Pomponescu cam sceptic, se promite un proces. Gulimănescu luă o mină extrem de gravă. - De data asta se pare că este foarte serios, faci rău că iei lucrurile în glumă. Pomponescu nu scoase nici un cuvânt, dar cu un fel de plecăciune exprimă ideea: Fie ce-o fi!" . - Gavrilcea spune peste tot că se va institui anume pedeapsa cu moartea. Pomponescu mușcă puțin buza de sus, nu de spaimă, ci din neplăcerea de a se vedea astfel minimalizat de Gulimănescu. . - Plecarea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Cu acest prilej, Pomponescu schimbă unele vorbe cu câțiva din colegii săi. După ce ieși pe poarta principală, se reîntoarse și dădu portarului o mie de lei, sumă destul de apreciabilă încă pentru acea vreme și care smulse de la acesta saluturi și plecăciuni. Acasă, în birou, Pomponescu părea a studia ceva în secret, căci când intra cineva, își schimba repede poziția și se făcea a privi la altceva, împingînd totodată discret cu mâna sertarul în care ținea flacoanele. Lua cu grijă cheile de la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
jur. Se părea că aici nu se aplicau legile care dictau de obicei deplasarea corpurilor. Dacă te lăsai pe spate, împotriva forței curentului, aveai toate șansele să cazi, dar cu cît te aplecai mai mult în față, ca într-o plecăciune, erai purtat mai rapid și nu riscai să cazi. Cei mai mulți preferau să se deplaseze în viteză, înclinați într-un unghi de patruzeci și cinci de grade, dar una sau două persoane trecură razant pe lîngă genunchii lui Lanark, ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mergea un bărbat în tunică medievală, cu o sabie pe o pernă din catifea; în spate venea un altul purtînd o mantie de mătase colorată. întregul grup înainta alert spre tron, cînd Munro le ieși în cale și făcu o plecăciune. — Hector Munro, stăpîne. Mondboddo avea o față prelungă și un nas subțire și coroiat. Părul îi era blond-deschis și ochii cenușii în spatele unor ochelari cu rame aurii. Cu toate astea, vocea îi era profundă și cu rezonanțe masculine. Da, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
a trimis? spuse Lanark iritat. Institutul sau consiliul? Nu-mi plac. — Cunoașterea și administrația sînt pe cale de dizolvare. Acum reprezint ministerul pămîntului. — Totul primește mereu nume noi. Nu-mi mai pasă. Nu încerca să explici. Figura făcu din nou o plecăciune și zise: Veți muri mîine la șapte minute după prînz. Cuvintele fură aproape înghițite de un pescăruș care țipa rotindu-se deasupra, dar Lanark le înțelese perfect. Asemeni căderii unei mame într-un hol îngust, ca mîna unui polițist pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu-l privește pe medic; e vina bolnavului daca, tratat sistematic, după idei preconcepute și a priori, a dat ortul popii. Fost-au tratat conform regulelor? Asta-i cestiunea. Daca și-a zvârlit potcoavele și ni s-a închinat cu plecăciune e treaba lui. Astfel ni se pare și medicul nostru politic, d. C. A. Rosetti. Legea electorală, iată cauza tuturor relelor; sufrajul universal sau măcar apropiarea de el, iată medicamentul sigur care, aplicat României, are s-o lecuiască de toate urmările
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
norii galbeni posomoriți. Cavoul avea un fronton triunghiular, sever, cu o fereastră rotundă în centru. Ușa era încadrată de două firide, cu două statui de bronz lustruit. Ce fel de ființe omenești erau reprezentate de acele bronzuri? Ce fel de plecăciune în fața misterului morții era aceea? Căci statuile urlau mut, înnebunite de groază sau de o sfâșiere cumplită a măruntaielor. Li se zăreau cerul gurii și măselele până-n fundul gâtului, iar acolo, dincolo de omușor, culoarea devenea roșiatică (poate și din reflectarea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
făcând ca toba mare și cele mici, ca măturicile și tam-tamul și maracasele, tot mai accelerat, tot mai gâfâit, până când lovi din toate puterile cinelele scîn-teietoare, aproape materializate în aerul cristalin și-nghețat, și se frânse brusc de mijloc într-o plecăciune. "Cedric, nebunule", începu să râdă Mana, "ce Dumnezeu cauți aici? Ce-i cu tine în halu-ăsta?" Vasilica se arătase și ea din staul, mirosind deloc neplăcut a vițel și a balegă caldă. "Uf, Cedric..." Își ridică ochii spre cer ca o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu umbrelă neagră, el însuși muiat într-o clipă de ruperea de nori de peste New Orleans, portarul, un negru încărunțit prematur, în livrea de catifea purpurie, rămase cu ochii pe fața stăpânului, uitând și de cuvintele de binețe, și de plecăciune. Asta-l costă slujba și, pe înserat, îmbogăți hrana aligatorilor din swampul Louisianei. Cum ar fi putut însă bietul om să nu holbeze ochii, văzând cum, lângă nările turtite, de african, ale stăpânului, negul, dintotdeauna cafeniu-întunecat, mare cât un bob
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
coborâse ca de smoală, ca la mahala, statuia de bronz era aproape invizibilă, iar cerșetorul era o pată caldă, un lichid vâscos nămolind marmura spectrală. O umbră ca de fetus, cu capul împins neverosimil în piept, ca într-o perpetuă plecăciune, ca într-o umilință fără sfârșit. Sânt ani de când nu l-am mai văzut pe Herman, dar de fiecare dată când l-am regăsit mi s-a părut că el e de fapt mereu cu mine, uneori ghemuit în mine
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
leșină când îl văzu cu coada ochiului pe Mr. Swan ndicîndu-se greoi de la masa lui și-ndreptîndu-se către... către ea, nu încăpea îndoială, deși englezul, ba nu, americanul, se mai oprise și la alte mese pe drum, sărutând mânușițe și făcând plecăciuni țepene domnilor. Apăruse de undeva un taraf de lăutari țigani ce se plimbau printre mese cu viori de scândură ordinară, afumate și sunând uleios de parc-ar fi avut înăuntru cîte-un gramofon minuscul și complicat. Scufundătorul părea să se bucure
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai este al său. Paznicul care-l apără, teribila barieră creier-sînge, îl ține de fapt prizonier, iar membranele ce-l înfășoară-l orbesc. Mutilat ritual, cu simțurile excizate, cu sexul mortificat, e plimbat din loc în loc și i se fac plecăciuni în țara tristă a trupului său. Ceea ce-i dincolo de piele îi e relatat deformat și viclean. Ținut departe de suferință, încearcă doar să și-o-nchipuie. Dar trebuie ca Gautama să iasă pe porți ca să devină Buddha, și Buddha să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
chilia lui. Păși cu grijă și își încorda simțurile. Totul părea să fie în regulă: ― Nu suntem ucigași, frate Rim! rosti Aloim dintr-odată. ― Asta rămâne să vedem, ridică Vassur din umeri, privindu-l curios pe tânăr. Aloim făcu o plecăciune la limita politeții și închise ușa grea, din lemn. Vassur nu-i dădu satisfacția de a auzi zăvorul și se așeză pe pat. Era o împreunare ciudată de scânduri, cum nu mai văzuse niciodată. Pipăi neîncrezător ceea ce părea a fi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întrebase. ― Am făcut cercetări. Și pe Abate l-am întrebat cine ești. ― Interesant. Și ce ți-a spus? ― Că ești un fel de supersoldat imperial care dorești să îi iei locul, devenind mai bun decât el. Rim se înclină ușor. Plecăciunea corpului era pentru îndrăzneala femeii. Cea a minții prețuia curajul Abatelui. A dezvălui fraților adevăratul scop al șederii sale în Abație ar fi putut avea consecințe imprevizibile. Quinții erau obișnuiți ca diverse grupuri de oameni să se pună spontan sub
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
urmă. Era Alaana, fostul operator al lui Rimio de Vassur. Cealaltă era o tânără cu un corp atletic și cu o căutătură înghețată, care privea atent înspre toate locurile de unde ar fi putut veni un atac. - Sire, schiță Alaana o plecăciune când Kasser ajunse lângă ea. Aștept de multă vreme momentul ăsta. - Și eu. Mi-e teamă că nu există pe lume nimic care să recompenseze ceea ce ai făcut tu pentru dinastie. Așa că o să-ți mulțumesc simplu, zise Kasser, plecîndu-și un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]