2,966 matches
-
i s-a recunoscut statutul de membru fondator. Cu această ocazie a fost ales ca membru în Consiliul director al Asociației” - Vasile Sfarghiu și Otilia Sfarghiu, „Itinerarii turistice - Câmpulung Moldovenesc și împrejurimi, Editura AXA, Botoșani, 2012. Mergeam agale, cu gândul plecat departe, uitând de mine. Nu-mi amintesc unde anume, cu precizie, dar sunt sigur că numai în trecutul încărcat de istorie al acelor locuri mă puteam rătăci. M-au scos din acea stare vocile multe și pline de veselie ale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
fi spus Adina că pleacă de la el, că l-ar fi prins cu învățătoarea aia din Lăpușata... că l-ar fi amenițat și Cezar cu moartea, pentru că... se ducea prea des cu nevastă-sa la marfă, cât a fost el plecat și... ve- neau noaptea târziu... că... nu mai știu ce... Asta am auzit, asta v-o spun. - Ioiuș, ieri, pe la zece, am fost la magazin. Când mă-ntorceam la mașină, Augustin cu Vir- gil au intrat în bufet. - Păi, după
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
a unor populații venite de aiurea pe meleagurile noastre, unde au trăit vremelnic, s-au amestecat cu „cei de pe-aici”, apoi au plecat în alte părți, împinși de alte seminții care-i goneau. Că dintre toți călcătorii veniți și plecați aiurea, au mai rămas pe-aici doar câțiva dintre ei și...presupun „specialiștii”, sămânța lor semănată prin băștinașe. O fi fost, nu este exclus, doar istoricii „români” probează cu toponime, hidronime, rămășițe de cuvinte în limba română, dar și cu
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
care au ca motiv central casa părintească, Ardealul iubit. E aici un soi de mândrie ardelenească pentru faptul că autoarea a trăit pe acest sfânt meleag, atât de încercat în istorie, dar cumplit de frumos, mai ales în amintirile celor plecați. În Ardeal dorul e mai intens, iubirea e mai aprigă, toate lucrurile sunt așezate parcă altfel, cu alte rânduieli și pe alte temeiuri: „Sub streașina casei ce straniu rostește tăceri/ Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori și furtuni
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
oare?!... Și când l-am rătăcit?... Îmi spuneți voi, cei care zâmbind m-ați umilit? V-am dăruit iubire, speranță și candoare Voi m-ați ucis în taină. Iar fapta voastră doare... Care e drumul oare, către-nceput de Lume? Plecat-am să îl caut. Și de-l găsesc, anume Vi-l dăruiesc tot vouă. S-aveți Nou Început, Planetei renăscute, Bolta Cerească-i Scut. Care e drumul oare spre Pace și Iertare?!... De-am să-l găsesc prin Stele, vi
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
M-aplec în fața ta, Măicuța, Tânjesc după sărutul tău; Plecat-am prea departe, poate, Acum aș vrea, la pieptul tău, Să stau. Să-ți simt căldură dragă, S-ascult poveștile cu prinți Și să mă joc cu a ta salba... Vai! Dor mi-e de ai mei părinți! Mi-e
THE PRINCESS MAIDEN de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362551_a_363880]
-
altădată că cineva își va aminti că și noi am fost o dată ca ei vii plini de inconștient de cum vine și trece lumea vieții de pe o planetă pe alta planetă rece uitată și negăsită încă în calendarul astral al celor plecați să nu se mai întoarcă Referință Bibliografică: la vârsta aceasta / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1606, Anul V, 25 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LA VÂRSTA ACEASTA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361030_a_362359]
-
am putut ascunde c-ai fost însăși viața mea ... Și te voi ierta,probabil,neștiind ce să-ți mai spun, Doar atât:„Noi niciodată n-om mai fi pe-același drum!”. Dan Mitrache,Bălcești,06.-08.2014 Referință Bibliografică: CELEI PLECATE / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CELEI PLECATE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361088_a_362417]
-
-i măreț, Nimic nu ia cu el că toate-s trecătoare, Doar sufletul din om, doar el are valoare! Averile de preț, ce astăzi mulți le-au strâns, Fără să se gândească, lăsând mulțimea-n plâns. Cu durere-n suflet, plecat-ai Eminescu, Așa și tu te duci, maestre Păunescu, Căci asta e simțirea, ce-o are un poet. El mai presus de alții, e poate un profet. Ce simte și dorește o lume-adevărată, Și-n toată vorba spusă, nimic nu
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele prin grădină sunt înțărcate. Privesc cerul și știu că-s fratele lui, Mă înaripează, mă-nnorează, mă înseninează, Doar pisica birmaneză toarce zerseul nimănui Când în vie bate toaca cu fofează
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
mamă a revenit în această împrejurare sorei Maria și cumnatului ei Marin Spirea care provenea dintr-o familie de pescari din tată-n fiu. Ei au fost cei ce s-au ocupat de educația viitoarei interprete, deoarece „ceilalti frați erau plecați unii la facultăți și alții la casele lor”, mărturisește artista. Aneta, mezina, era înzestrată cu deosebite calități vocale. S-a lansat pretimpuriu, pe scena Casei de Cultură din Cernavoda, reprezentând o zonă multiculturală, împreună cu alți copii de naționalități diferite, de la
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
poale cu trandafiri, iar la gât năframa mioriței, purtată din neam în neam. Strigăte lucide Doamnei, Elena Gugiuman (sora mea) Mi-e dor de rădăcinile copacilor din grădină, ce se-ntind până sub casa mea; mi-e dor de mama plecată seva din lacrima ta în chip de lumină, scuturând cuvintele uitate fructe atârnate sus la grindă. Acest dor stiu, mă poate ucide între azur si orizontu-mi uitat începutu-mi de furtună, cât să trezesc întregul sat, în strigătele-mi lucide
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
spre steaua ta, spre steaua mea. Era o partitură de duet, dintr-un iernatic ton de menuet, cântată-ncet sub cerul gol în fa diez, în si bemol. O ascultau mirații trecători și-o murmurau iubiții din catren dar cei plecați, cei călători se adânceau în zori mânați de șuieratul unui tren. Pianul trist suna dezacordat iar clapa lui tocită o visez; Cânta o melodie bătrânul tonomat în si bemol în sol, în do diez. Leond IACOB Referință Bibliografică: melodie în
MELODIE ÎN MINOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360841_a_362170]
-
Temeneaua făcută poate fi și ea o virtute. N-ai fi crezut niciodată că poate fi și semn clar de servitute. Ești în sfârșit pătruns de adevărul cu care te-au dădăcit veacuri de-a rândul strămoșii, aia cu „capul plecat...”. Zici că te pui în slujba adevărului, dar chinui în continuare la ... sluj”. Și dăi, și dăi ... la șters urme (pete ale trecutului biografic care nu cadrau) și pupat ... funduri care pe unde vor fi, de orice culoare, doctrină, sus
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului MĂCINAT DE DORURI... Mă macină doruri nebune, Le păstrez în ascunzișuri, Să nu le știe întreaga lume, Numai tainice frunzișuri. Strivite de pietre în maluri, Sunt gânduri plecate departe, Risipind lumină în valuri, Pe aceste versuri necoapte. Te-am căutat prin diverse cotloane, Prin timp, real și infinit, Să-mi potolesc a iubirii foame, Sunt fericit că te-am găsit. Referință Bibliografică: Măcinat de doruri / Mihai Leonte : Confluențe
MĂCINAT DE DORURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360876_a_362205]
-
Nu, nu, nu, isi scuturase ea capul, risipindu-și părul desfăcut pe umeri, teama mea avea un cu totul alt temei. Cred că-ți dai seama că, dacă nu eram mânata de patimă pentru teatru, nu m-aș fi dat plecată niciodată de lângă tine!... Poate nu crezi, dar când te-am smuls din mână Olimpiei, eram ferm hotărâtă, în entuziasmul meu, să îți rămân mereu alături. Pe Olimpia am îndepărtat-o eu, obiectasem. Am îndepărtat-o eu, mă îngânase Theodora. Uite
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
atârnate ca niște baloane de săpun pe stative. - Încă două fiole... Trebuie, trebuie să iasă din edemul pulmonar. Evaluez alte opțiuni. Iau tensiunea. Măresc ritmul perfuziei de Nitroglicerină. Cavalerul fără umbră, cu sabia de ceață în spinare, își rotește privirea. Plecați, voi, cavaleri fără chip, cu sabia pe ceață călcând... Chipul bătrânului arată durere și resemnare. Dode a murit singur. Dode are acum aripi de ceață. Pe mormântul lui cresc crizanteme albe. Dode nu mai poate să spună nimic. A plouat
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
de la vârsta când a început să înțeleagă ce se întâmplă în jurul său, așa că foarte repede învățase de mică să-și „terorizeze” atât doica, cât mai ales profesorii și să-și impună punctul de vedere, știind că părinții fiind mai mult plecați, îi îndeplineau toate preferințele și mofturile, fără comentarii, când erau cu toții împreună. Odată cu trecerea anilor, temperamentul său coleric s-a mai atenuat, însă obiceiul de a se considera „îndreptățită” să i se acorde toată atenția, încă mai persista. Și-n
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
care au murit pentru că au pășit în apă și în foc; însă nu am văzut niciodată murind pentru că au pășit pe calea omeniei”. Uităm că nu luăm cu noi la plecare, nici banii, nici bunurile dobândite cu ei și o dată plecați, nu ne mai întoarcem la ele. Ce frumos ne grăiește Biblia!: „Nu vă strângeți comori pe pământ unde le mănâncă moliile și rugina, și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
în plin trup, rătăcindu-și culorile printre ramurile copacului vieții. Nu mă uita femeie încovoiată în singurătatea asumată odată cu plecările lujerelor gândului unui viitor frânt. De unde să fur fericirea promisă odată, când țipam la lume că am sosit, iar capetele plecate ale adulților îmi gândeau poate de atunci pașii, uitând că Domnul, în celulele timpului meu, a lăsat să răsară tristețea durerea taina mișcării spre înainte, mereu înainte printre literele cascadei trăirilor? Și unde să-mi adun sufletul, când el aleargă
CRUCE ÎN CRUCE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368404_a_369733]
-
sensibil, forța interioară a iubirii este mai puternică decât orice piedică împotriva vieții. Dragile mele, toate florile sunt eroine, deoarece toate aducem speranțe și încântăm oamenii, trezindu-le bucuria vieții!”, își sfârși povestea, ghiocelul retras într-un colțișor, având căpșorul plecat, deoarce era modest din fire. Câteva momente se lăsă o tăcere, iar vântul începu a mângâia florile pe creștet, cu pălmile lui pline de raze de soare, punându-le câte o coroniță de premiant. Când ajunse la ghiocel, acesta îi
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
iertare pentru câte a greșit. Își umple zdravăn plămânii cu aer și, fără nici o temere de moarte, se-aruncă în apă. Unduind se-afundă grabnic, uimit cât spor găsește-n sine. La epavă ajuns, pipăind formele se ridică pe copastia plecată ușor pe-o rână. Ceasul ăsta prielnic i se pare o minune: prin perdeaua apei îndeamnă spre el un crăpcean cu chip de om, cu solzii din monezi. Arătarea aurie intră de voie în coșul legat de gâtul lui So
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
acasă pe scriitorii care alungați de vitregia istoriei și de ingratitudinea românilor au fost obligați să ia calea exilului. Să mănânce pâinea amară a străinătății și să scrie în afara universului cultural românesc. Mă gândeam că prin aceasta le fac scriitorilor plecați din țară dreptate, că îi ajut în existența și în creația lor, că îmi fac datoria față de literatura română, și că demersul meu avea să îmbogățească literatura română. Și cu adevărat Domnul m-a ajutat să cunosc scriitori români de
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
ADU-I ACASĂ, DOAMNE, PE PĂRINȚI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Duminică, 14 Decembrie 2014 Suntem singuri, singuri și cuminți, Adu-i acasă, Doamne, pe părinți, Pe părinții cei plecați departe, Vindecă-ne Dorul ce desparte Sufletele noastre fără vină Și ajută-le de Sărbători să vină, Nu vrem dulciuri și-alte bunătăți, Să nu mai fie ruptă în bucăți Copilăria plânsă dintre spini, Adu-i acasă, Doamne, din străini
ADU-I ACASĂ, DOAMNE, PE PĂRINȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367876_a_369205]
-
și le-a aruncat la toaletă a primit o stea neagră! Privesc gulerul cămășii în carouri, ieșită din pantaloni, nu prea impresionată de steaua strâmbă din hârtie glasată, înfiptă adânc cu o agrafă mare de birou. Miță stă cu capul plecat, dar trage cu ochiul către mine, abia abținându-se să nu râdă. - Am să transmit părinților, reușesc să răspund femeii-gardian, apucând mânuța acoperită cu o peliculă verzuie, sclipicioasă. - Să le transmiteți să treacă pe la doamna directoare. Avem câteva plângeri din partea
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]