21,455 matches
-
României deputații au dreptul de a obține o copie de pe stenogramă. ... 3. După articolul 245 se introduce un nou articol, articolul 245^1, cu următorul cuprins: Articolul 245^1 Este interzisă participarea la desfășurarea unui banner în sala de ședințe a plenului sau în sălile comisiilor Camerei Deputaților, înregistrarea sau transmiterea în direct a ședințelor Camerei Deputaților, Biroului permanent, Comitetului liderilor grupurilor parlamentare sau ale comisiilor, utilizarea violenței fizice folosite împotriva unui alt parlamentar sau violenței verbale constând în țipete, injurii, amenințări
HOTĂRÂRE nr. 8 din 9 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251516]
-
cu următorul cuprins: g) diminuarea indemnizației cu până la 50% până la 6 luni pentru exprimarea votului prin mijloace electronice prin utilizarea cardului de vot electronic al altui deputat, pentru participarea la desfășurarea unui banner în sala de ședințe a plenului sau în sălile comisiilor Camerei Deputaților, pentru înregistrarea sau transmiterea în direct a ședințelor Camerei Deputaților cu încălcarea derogării prevăzute de art. 158 alin. (5) paragraful al II-lea, Biroului permanent, Comitetului liderilor grupurilor parlamentare sau ale comisiilor, pentru violență
HOTĂRÂRE nr. 8 din 9 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251516]
-
procedurii administrative de cercetare prealabilă din procesul de gestionare a rezultatelor; ... b) complete formate din 1 sau 3 membri, pentru celelalte cauze date în competența Comisiei de audiere, în funcție de natura acuzației și de probatoriul dedus judecății; ... c) în plen, pentru atribuțiile prevăzute în prezentul regulament. ... (2) Președintele Comisiei de audiere sau, după caz, vicepreședintele acesteia stabilește judecarea speței în complete formate din 1 sau 3 membri în funcție de natura acuzației și de probatoriul dedus judecății. În toate situațiile
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
17 Pentru îndeplinirea atribuțiilor legale, completul de audiere adoptă decizii, semnate de președintele, membrii completului și secretarul completului de audiere, cu respectarea dispozițiilor prezentului regulament și ale Legii nr. 310/2021. Articolul 18 (1) Comisia de audiere exercită următoarele atribuții în plen: a) examinarea și votul cu privire la propunerile formulate pentru consolidarea eficienței operaționale; ... b) examinarea și votul cu privire la propunerile formulate pentru modificarea și completarea prezentului regulament; ... c) examinarea și validarea temeiurilor înaintate de președintele Comisiei de audiere pentru
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
de președintele Comisiei de audiere pentru propunerile de revocare a membrilor Comisiei de audiere; ... d) stabilirea și validarea temeiurilor pentru propunerile de revocare a președintelui sau vicepreședintelui Comisiei de audiere. ... (2) Ca rezultat al exercitării atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , plenul Comisiei de audiere emite hotărâri cu cvorumul prevăzut la art. 65 alin. (2) din Legea nr. 310/2021. (3) Hotărârile prevăzute la alin. (2) sunt adoptate cu majoritatea simplă a membrilor prezenți ai Comisiei. Capitolul IV Atribuții Articolul 19 (1) Președintele
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
analizei efectuată de cei doi experți cheie propuși. Instruirea personalului va fi bazată pe principiul transferului de expertiză prin rezolvarea problemelor de către echipe mixte. Această activitate va fi întărită de ateliere de lucru în care se vor rezolva în plen probleme curente sau se vor elabora documente cheie în aceeași manieră. Acțiunile descrise în paragrafele anterioare au fost transpuse în planuri concrete de implementare detaliate mai jos: Pentru Organismul Notificat Nr. crt. Acțiune Entitate responsabilă Termen Indicator Buget 1. Creșterea
PROGRAMUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255584]
-
național adjunct, la nivel de consilier de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului (coordonator național adjunct), desemnați prin decizie a primministrului. (4) Task-Force-ul interinstituțional se reunește la inițiativa coordonatorului național sau, în absența sa, a coordonatorului național adjunct, atât în plen, cât și în formate variabile, în funcție de agenda de discuții. (5) Coordonatorul național și, în absența sa, coordonatorul național adjunct al Task-Force-ului interinstituțional prezintă periodic prim-ministrului și Comitetului informări privind stadiul procesului de aderare a României la
DECIZIE nr. 481 din 23 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259590]
-
necesară îndeplinirea condițiilor privind convocarea. (8) Secretariatul Comitetului consultativ va redacta procesele-verbale ale întrunirilor, pe care le va pune la dispoziția fiecărui membru pentru însușire, urmând ca acestea după completare și definitivare să fie semnate olograf la întrunirea următoare în plen sau prin intermediul poștei electronice prin aplicarea semnăturii electronice. Procesele-verbale ale întrunirilor Comitetului consultativ, după semnarea de către membri și aprobarea acestora de către președinte, vor fi transmise, prin grija secretariatului, fiecărui membru al Comitetului consultativ, Comitetului interministerial al cărbunelui
ORDIN nr. 1.081 din 6 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259883]
-
program flexibil, convenit la nivelul grupurilor de lucru și avizat de vicepreședinții responsabili de paneluri și comunicat secretarului tehnic al CSA. (13) Pentru validarea rezultatelor evaluării realizate în paneluri, inclusiv în formatul grupurilor de lucru mixte, CSA se întrunește în plen, în ședințe de lucru ordinare, trimestrial, sau în ședințe de lucru extraordinare, în situații impuse de calendarul intervențiilor educaționale asumate de Ministerul Educației, cu o pauză de două luni consecutive, în perioada de vară, corespunzătoare vacanțelor din sistemul educațional. (14
METODOLOGIE-CADRU din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257618]
-
a compoziției portofoliului, realizată de minimum 2 membri evaluatori, finalizată cu acordarea unui punctaj cuprins între 0 și 100, înscris în borderouri și catalogul final; ... (iii) etapa de validare a rezultatelor evaluărilor prevăzute la pct. (i) și (ii), desfășurată în plenul comisiei de evaluare finală, în sistem față-în-față/online sincron, într-un interval de timp care nu poate depăși 30 de zile calendaristice, calculat de la data finalizării activităților de formare. ... ... e) În etapa de evaluare a compoziției portofoliului sunt evaluate
METODOLOGIE-CADRU din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257618]
-
pentru cetățenie. (7) Lista actelor necesare care trebuie depuse odată cu cererile privind acordarea, redobândirea sau renunțarea la cetățenia română este stabilită prin Regulamentul Comisiei pentru cetățenie aprobat prin ordin al președintelui Autorității. (8) Comisia pentru cetățenie se întrunește în plen, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, pentru a analiza activitatea desfășurată și pentru a dezbate problemele identificate cu ocazia soluționării cererilor privind cetățenia română, în vederea unificării practicii acesteia, precum și pentru a formula propuneri în vederea îmbunătățirii
REGULAMENT din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257525]
-
neconstituționalitate privind încălcarea principiului separării carierelor judecătorilor și procurorilor, întrucât primii decid cu privire la desemnarea procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați în condițiile în care sunt și majoritari în componența CSM, Curtea reține că, potrivit Constituției, CSM lucrează în plen și în secții. Ceea ce se reproșează este că, în cazul dat, CSM trebuia să lucreze în secții, respectiv era de competența secției de procurori să propună procurorului general numirea în funcția de procuror desemnat. Curtea însă nu poate cenzura
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
noiembrie 2021 și constituie obiectul Dosarului nr. 3.554L/2/2021. ... 3. În motivarea sesizării de neconstituționalitate, autorii arată că, în data de 23 noiembrie 2021, Biroul permanent al Senatului a luat în dezbatere și a decis punerea pe ordinea de zi a plenului Senatului din aceeași zi a propunerii de revocare a doamnei senator Anca Dana Dragu din funcția de președinte al Senatului, semnată de senatorii Lucian Romașcanu, liderul grupului PSD, Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL, și Lorand Turos, liderul grupului UDMR. Propunerea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
admisibilitate a sesizării referitoare la hotărârea Parlamentului trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. l) din Constituție și la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
hotărârea Parlamentului trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. l) din Constituție și la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
raportare la art. 146 lit. l) din Constituție și la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. “ ... 37. Astfel, Curtea constată că
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. “ ... 37. Astfel, Curtea constată că actul juridic supus controlului este o hotărâre care aparține plenului Senatului, sesizarea fiind formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Senat, astfel că sunt întrunite condițiile referitoare la obiectul și titularul dreptului de sesizare a Curții Constituționale. ... 38. În continuare, Curtea va analiza îndeplinirea în prezenta cauză a
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
exprimă printrun vot constatator. Mai mult, revocarea exprimă ideea de sancțiune, care, astfel cum s-a arătat, poate fi juridică sau politico-juridică, în funcție de circumstanțele cauzei. În cazul analizat, aceasta exprimă o sancțiune politico-juridică ce poate fi aplicată de plenul Senatului numai în condițiile menționate. ... 59. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că schimbarea majorității politice poate genera o sancțiune de natură politico-juridică la nivelul funcției de președinte al Camerelor Parlamentului doar în măsura în care, în prealabil, a
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
juridice, cât și politice, prin deciziile nr. 1.630 și 1.631 din 20 decembrie 2011, revocarea se dispune numai pentru motive juridice, iar pentru motive politice are loc încetarea de drept a mandatului, fără a fi exprimat vreun vot decizional al plenului în acest sens“. Prin urmare, Curtea a desprins concluzia că „instituția revocării cuprinsă în art. 64 alin. (2) teza a patra din Constituție este aplicabilă numai în ipoteza în care cererea astfel formulată are la bază o motivație de ordin
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
definit configurația politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral și intereselor cetățenilor pe care Parlamentul îi reprezintă“. ... 2. Examinând Hotărârea Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu, reținem că plenul Senatului a invocat ca temei al revocării „dispozițiile art. 64 alin. (2) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale Regulamentului Senatului“. Având în vedere că autoritatea care a adoptat hotărârea nu a identificat prevederile regulamentare pe
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ipotezele obiective, determinate sau determinabile, care pot declanșa procedura de revocare (de exemplu, incidența răspunderii penale sau a răspunderii disciplinare). De asemenea, regulamentul trebuie să prevadă procedura în cadrul căreia se analizează cererea de revocare și după a cărei parcurgere plenul Camerei poate dispune revocarea. Aceasta trebuie să prevadă titularul dreptului de a cere revocarea, organul competent să cerceteze faptele imputate și vinovăția persoanei a cărei revocare se cere și garanțiile exercitării dreptului la apărare a acesteia (încunoștințarea persoanei a cărei
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
vinovăția persoanei a cărei revocare se cere și garanțiile exercitării dreptului la apărare a acesteia (încunoștințarea persoanei a cărei revocare se cere, audierea sa publică înainte de revocare, posibilitatea de a propune probe în apărarea sa, termenele procedurale etc.). Obligația plenului Camerei de a motiva hotărârea prin care se dispune revocarea din funcția de președinte al Senatului constituie, de asemenea, o garanție contra arbitrarului în adoptarea acestei măsuri. Cu toate că Parlamentul ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica sancțiunea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]