2,329 matches
-
picioarelor tale...” (Ioan Adrian Trifan - „Cosind iubiri...”) Fragmentele de operă de mai sus excelează prin stilul evocator, regăsindu-se aici idei ca: învingerea mentalităților, oportunitatea luptei cu sine, cântărirea alternativelor pentru bunul mers al evenimentelor, forța copleșitoare a cuvintelor, morocănoase plictiseli, gloria celui care știe să lupte până la capăt, salturi de la ceva la altceva, tema exilului, idilicul ș.a. Fascinante teme și motive se desprind din fragmentele care urmează. Instanțele comunicării narative se individualizează diferit de la scriitor la scriitor, dând la iveală
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
sub semnul certitudinii. Primul poem, “Nicio nedumerire”, vorbește despre o descoperire cu valoare inițiatică, atât pentru poetă, cât și pentru cel pe care îl iubește: “ ieri, am înțeles că nu există nicio nedumerire, nicio fărâmă de negru între noi... și plictiseala, despre care tu vorbești, nu va veni niciodată, pentru că noi suntem inventatorii cuminți ai cuvântului, mângâierii, sărutului și timpului cu îngeri!”. De altfel, gândul plictisului, al spleen-ului, teama de acel azi sau mâine în care nu se întâmplă nimic
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTEA ÎNĂLȚIMILOR Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului La început pământul era plat, arăta ca o farfurie și suspina de plictiseală si din suspin ușor-ușor, bob cu bob s-au făcut lacurile. Și un tremur mai adânc a răscolit adâncurile și a încolțit o movilă. Apa i-a sărutat picioarele și atunci movilița fudulă s-a umflat și umflat până a
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
bob s-au făcut lacurile. Și un tremur mai adânc a răscolit adâncurile și a încolțit o movilă. Apa i-a sărutat picioarele și atunci movilița fudulă s-a umflat și umflat până a ajuns un deal în toată regula. Plictiseala s-a instalat iar regină peste întinderi dar un vânt de seară furișându-se în jurul dealului a înverzit ideea unei vegetații. Și cum evident exista sămânța de alb și de verde a apărut firava floare primăvăratecă, vestitoarea tuturor florilor chiar
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
binelui, nu de frica râului. Avva Heremon - Fără bucurie, smerenia și rugăciunea sunt lipsite de hâr. Alexander Schmemann - Nu te măsură pe tine în nici o faptă a ta, ca să fii netulburat în gândurile tale. Sfanțul Isaia Pustnicul - Nu războiul, ci plictiseală va fi cea care va duce lumea la pieire. Pavel Evdokimov - Creștinismul numai cu Hristos fără Maica Domnului e în ființă să o altă religie decât Ortodoxia. Serghei Bulgakov - Ce este prietenia? Un suflet în două trupuri. Aristotel - Adevărul este
CITATE MEMORABILE (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344564_a_345893]
-
un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema dacă el mănâncă struguri din via noastră și eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion, altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Noi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
n-ai voie să-i deranjezi că știi... protecția animalelor, ce huidui, băi, animalule! înjurături alese, să i-o trag lu mă-ta, că sor-ta suge bine și face ca trenul, muie dă guvernul! viață de rahat, stress și plictiseală, trei cartofi în oală, datorii la bancă, magazine pline, marfă expirată, popa cântă-ntr-una, marfă am destulă, mă doare drept sub... patrafir! așa că el n-o să meargă la cimitir, când o va pune de mamăligă... va lăsa cu limbă de moarte
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
i-am depășit de zeci de mii de ani pe-acești urmași ai noștri cam sărmani”. Gândește omul de Neanderthal: „Ce aiureală, gângăvit brutal” Pornește cercul marilor bulboane, dresaj îmblânzitorii de baloane. Cum vă spuneam... mai bine hai sictir, hai plictiseală, scroafe, cimitir. Probabil e un început, mai știi? Atâtea alarmante Profeții... Referință Bibliografică: Emancipare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
rude rămase în localitate. Era și el om în vîrstă și poate îi era de folosință. I l-a dat cu cotigă cu tot. Acum parcă era mai mult loc în curte și mai multă liniște. Nu mai răgea de plictiseală toată ziua. Cățelul își căuta și el umbra pe unde putea. Era plictisit și uneori spre seară, când vedea că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Fila unei zile Azi, sufletul fluturi prinde, Soarele somnambul în amiază Fire de iarbă aprinde Și vântul face din frunze fofează. E atâta lumină în crucea zilei Și mă simt de plictiseală răstignit Dar totuși pe marginea filei Mai prind un flutur de vers rătăcit. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Fila unei zile / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
FILA UNEI ZILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361932_a_363261]
-
rude rămase în localitate. Era și el om în vârstă și poate îi era de folosință. I l-a dat cu cotigă cu tot. Acum parcă era mai mult loc în curte și mai multă liniște. Nu mai răgea de plictiseală toată ziua. Cățelul își căuta și el umbra pe unde putea. Era plictisit și uneori spre seară, când vedea că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
SPRE PETIA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului DRUMUL SPRE PETIA Dacă treci Șomuzul Mare, Mergi pe drumul larg de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
zis: are ochii amputați, e prea transpirat, i-au căzut toate frunzele... și-n el e-o sărăcie lucie! Apoi m-ai aruncat într-o altă femeie, spunând că ea o să-mi arate calea. Eu oscilam între nebunia descoperirii și plictiseala armoniei. Fericirea era doar momeala ce mă ținea în cursă. S-ar putea spune, că m-am obișnuit și cu asta. Mi-am luat sufletul în mâini ca pe-un rest de pe tejghea și am cerut lui Dumnezeu un suflet
DESPRE UN SUFLET NOU de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361993_a_363322]
-
uit. cauzele sunt banale. o iau de la început și inventez liniștea. refuz să-mi astup urechile. timpanele dor, coloana o scutur... după un somn bun iau de la capăt viața. mulțumesc trădării și falsității semi-oamenilor cunoscuți. prea multă prietenie falsă aduce plictiseala. am învățat să alerg pe spirala gândului cu mâinile goale. mulți îmi încalță tălpile cu minciuni. spune cineva că "vine iarba". să vină. o aștept. până atunci, iubesc mișcarea. (notă: "vine iarba" - după o idee a poetului Ion Gheorghe) Referință
VESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362011_a_363340]
-
picioarelor tale ... ” (Ioan Adrian Trifan - „Cosind iubiri ... Fragmentele de operă de mai sus excelează prin stilul evocator, regăsindu-se aici idei ca: învingerea mentalităților, oportunitatea luptei cu sine, cântărirea alternativelor pentru bunul mers al evenimentelor, forța copleșitoare a cuvintelor, morocănoase plictiseli, gloria celui care știe să lupte până la capăt, salturi de la ceva la altceva, tema exilului, idilicul ș.a. Fascinante teme și motive se desprind din fragmentele care urmează. Instanțele comunicării narative se individualizează diferit de la scriitor la scriitor, dând la iveală
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
peste cap, căci cu cât omul s-a cățărat mai sus pe scara istoriei, cu atât i s-a părut că-i mai civilizat, altfel spus că-i făuritorul unor tot mai rafinate plăceri și a unei tot mai distinse plictiseli. Cu mii de ani în urmă, Eclesiastul (îmbătrânit în bune și în mai puțin bune) se plictisea ca un rege și medita asupra plictiselii dizolvante ca un înțelept: „Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
altfel spus că-i făuritorul unor tot mai rafinate plăceri și a unei tot mai distinse plictiseli. Cu mii de ani în urmă, Eclesiastul (îmbătrânit în bune și în mai puțin bune) se plictisea ca un rege și medita asupra plictiselii dizolvante ca un înțelept: „Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vânt” ... Tehnicizatul om al zilelor noastre fuge de plictiseală ca dracu de tămâie, fapt pentru care lovește orbește în
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
puțin bune) se plictisea ca un rege și medita asupra plictiselii dizolvante ca un înțelept: „Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vânt” ... Tehnicizatul om al zilelor noastre fuge de plictiseală ca dracu de tămâie, fapt pentru care lovește orbește în toți aceia care îndrăznesc să-i stea de-a curmezișul: Dumnezeu, natura, semeni cu scaun la cap, morală, tradiții, sentimente. Dar oricât ar goni de repede, el nu poate să
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
cu atât timpul liniștii și echilibrului lăuntric se contractă și spațiul dobândirii fericirii statornice se dilată!”. Iar dacă notăm cu „m” masa plăcerilor procurate și cu „v” viteza cu care acestea sunt consumate, iată că avem o posibilă formulă a plictiselii: „P=m/v²”, potrivit căreia plictiseala este direct proporțională cu cantitatea de plăceri (îndeosebi când acestea sunt de natura reuniunilor și obligațiilor sociale) și invers proporțională cu pătratul vitezei de derulare a acestora. Nota 1: Dezgustul se instalează atunci când doar
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
lăuntric se contractă și spațiul dobândirii fericirii statornice se dilată!”. Iar dacă notăm cu „m” masa plăcerilor procurate și cu „v” viteza cu care acestea sunt consumate, iată că avem o posibilă formulă a plictiselii: „P=m/v²”, potrivit căreia plictiseala este direct proporțională cu cantitatea de plăceri (îndeosebi când acestea sunt de natura reuniunilor și obligațiilor sociale) și invers proporțională cu pătratul vitezei de derulare a acestora. Nota 1: Dezgustul se instalează atunci când doar buna creștere și teama de ridicolul
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
de atâția dintre noi de a urma măcar o dată în viață exemplul „demonului” dostoievskian Nikolai Stavroghin, adică să prinzi zdravăn cu dinții de urechea celui mai simandicos personaj din societate și să tragi de ea până i-o vei sfâșia ... Plictiseala devine concretă și activă prin intermediul plictisitorului și plictisitului, gazdele sale predilecte. Dar ce diferență între cei doi! Plictisitorul întruchipează exasperantul în neobosita sa pendulare dintre gol și monoton, pe când celălalt reprezintă trufașa recreație a unui spirit într-atât de scârbit
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
speranță și visare. Pornind de la indivizi, până și popoarele pot fi plictisite, respectiv plictisitoare. După secolul de aur al culturii lor ( secV-IV î.e.n.), grecii și-au putut permite să devină sceptici prin renunțare până la declin și să fie obosiți până la plictiseală, căci renunțarea provine din preaplinul spiritului, iar scepticismul exprimă inevitabila plictiseală stoarsă de destin din oboseala unei culturi mari. Dar grecii au devenit sâcâitori și plictisitori de-abia când din palma întinsă a istoriei (epoca medievală și modernă) s-au
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
plictisite, respectiv plictisitoare. După secolul de aur al culturii lor ( secV-IV î.e.n.), grecii și-au putut permite să devină sceptici prin renunțare până la declin și să fie obosiți până la plictiseală, căci renunțarea provine din preaplinul spiritului, iar scepticismul exprimă inevitabila plictiseală stoarsă de destin din oboseala unei culturi mari. Dar grecii au devenit sâcâitori și plictisitori de-abia când din palma întinsă a istoriei (epoca medievală și modernă) s-au pornit să ciugulească firimiturile rămase de la festinul spiritual al strămoșilor lor
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
așa, obosiți de greutatea veacurilor de cultură și civilizație pe care au le-au purtat pretutindeni în lume din generație în generație, englezii, francezii și germanii zilelor noastre au dreptul la vacanțe ale spiritului, petrecute în tabere ale scepticismului și plictiselii. Nu și românii, cu toate că Emil Cioran vede destinul acestora ca pe unul à rebours, marii vinovați pentru neîmplinirile lor fiind după el resemnarea și scepticismul. Resemnarea, da! Pentru că resemnarea, spre deosebire de renunțare, are vocația orizontalei și împinge conștiința la sacrificii prin
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
ingeniozitate tehnică înspăimântătoare, de la mister ruperile de vers și repetițiile crâncene... Fragmentul, varianta, se află tot timpul pe masa mea de lucru, mă însoțește în căutările mele. Îți mulțumesc pentru acest festin poeticesc, care mă apără de-atâtea universale, zilnice plictiseli. Poate că amân aceste mărturisiri cine știe cât, până la altă călătorie cu autobuzul 2 Mai - Mangalia, dacă n-aș fi aflat că Nicu Iancu-Vale te va vedea mai curând. Acest talentat și foarte „ trăit printre fenomene” poet din Pietroșița n-are și
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]