1,235 matches
-
5. Să stabilească corelații între momentele zilei și activitățile specifice fiecărui moment; 6. Săși fixeze elementele de schemă corporală; 7. Să achiziționeze comportamente sociale pozitive. Strategii didactice: conversația, imitația, observația, descoperirea dirijată; Material didactic: păpușa Mona, 7 animale sălbatice de pluș 6. Proiect didactic Ortograme Deficiența: Dislexie-disgrafie Clasa: a-II-a Tipul activității: terapie de grup Etapa terapeutică: etapa textului Subiectul activității: Scrierea ortogramei sau/s-au Scopul activității: Perfecționarea deprinderilor lexicografice Obiective operaționale: Obiective cognitive: 1. să observe diferența de scriere a
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
a scriitorilor În fabrici. Înainte de Conferința Scriitorilor, șezători de poezie la I.O.R., Victoria Socialistă, Dinamo Cotroceni; discuții de nuvele la Flacăra Roșie, Timpuri noi, 23 August etc. După conferință, șezători de poezie la Monetăria Națională, Vasile Roaită, Industria Plușului, Armătura, Fabrica de Chibrituri CAM etc. Discuții de nuvelă la: Flacăra Roșie (a 2-a la cererea muncitorilor), ICAR, la IER, la Monetăria Națională. (Ă). Dar de tristă memorie va rămâne donquichottescul caz al scriitorului care a perorat cu toată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un „corespondent” - ceva care reprezintă o anumită persoană și pe care vă puteți așeza mîinile În timpul tratamentului „ca și cum” le-ați ține chiar pe corpul său. Acesta ar putea fi chiar genunchiul sau coapsa dumneavoastră ori o pernă, un urs de pluș sau orice altă jucărie. Tehnica funcționează pentru că totul este energie și, prin urmare, toate lucrurile sînt legate Între ele, de aceea, atunci cînd folosiți un obiect care să reprezinte (să fie corespondent pentru) altceva, intenția dumneavoastră transferă ezoteric energia, În
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
numele scrise pe bucăți de hîrtie acționează, la rîndul lor, ca niște corespondente, așa cum fac și imaginile pe care le vizualizați. Atunci cînd vizualizați o persoană, v-o puteți imagina la dimensiunile reale sau la acelea ale unei jucării de pluș ori ale unei perne sau chiar atît de mici Încît să vă Încapă În palmă. În acest caz, vă puteți vizualiza mîinile așezîndu-se pe corpul acesteia În diferite poziții - sau vă puteți imagina persoana Între niște mîini imense, astfel Încît
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
de inteligența analitică în „obiect de tăcere”: „Urc scara către cartiere vechi/ pe unul din cele opt dealuri/ ale orașului./ Uneori gleznele mi le șterge câte-un câine./ Am cu mine un ciob de oglindă/ Învelit într-o bucată de pluș. Întârzii/ prin preajma arborilor mari, îmi place/ să privesc trecătorii singuratici/ însă nu schimb nici un cuvânt cu nimeni.” Poet al absenței, ca în Obiecte de tăcere (1979), A. folosește echerul și compasul pentru a ridica banalul la rangul de epură, de
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
-ți văd iar soarele, / Sărutu-ți picioarele / Cu razele-n cârlionți / Și-apoi să mă-mpușc c-un glonț : / Piuuuuuuuu......./ Pe lume să nu mai fiu”; „Mladă Madă, / Vin’ și adă / Trupul tău precum o spadă, / Cu sânii mari și de pluș / De o parte și de alta / De tăiuș. Și mai adă, / Mladă Madă, / Ceea ce-i și stuf și baltă / Dulce / Între craci lungi, de m-aș duce / Ca pe-un drum, pe ei, o viață / Să ajung, spre dimineață / Când
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
numărăm oile pentru a scăpa de insomnie și ane cufunda într-un somn liniștit. Urs Ursul are o dublă reprezentare în imaginar. Pe de o parte evocă ferocitatea, sălbăticia, teroarea; pe de altă parte, blândețea, tandrețea, căldura, fiind animalul de pluș preferat al copiilor. Prin urmare, se poate regăsi în ambele variante în vis, în funcție de scenariu și de emoțiile resimțite: încredere sau frică, liniște sau angoasă. Ursul mai simbolizează problemele de socializare, deoarece despre o persoană solitară, închisă sau posacă se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
O ia repede în cele două lăbuțe din față și ronțăie de zor. -Interesant, zice Riana, veverițele îndrăznesc să vină și pe pământ. Vreau să-i dăruiesc și eu ceva, ea mi se pare mai interesantă decât o jucărie de pluș. Ia să văd ce măncare mi-a mai rămas de la grădiniță? Aa, un colț de corn... foarte bine, se gândea fetița și o așează bucata de corn la trunchiul castanului. Veverița într-o secundă coboară din copac, înhață cornul și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mea și-a renegat neamul, creația a fost explicată - și asta numai pentru Început.) Era o Încăpere micuță, cu tavanul jos și cu o masă de tăiat materialele Într-un capăt. Suluri de mătase stăteau rezemate de pereți. Senzația de pluș se Întindea de la podea până-n tavan, ca-n interiorul unei cutii pentru bijuterii. Materialele erau din ce În ce mai greu de procurat, dar sora Wanda făcuse provizii serioase. Uneori mătasea părea să danseze. Mișcată de curenți de aer cu origine misterioasă, materialele fluturau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a emoțiilor și trăirilor. Mi-am amintit de unchiul Gros și de cât de puțin semăna cu mama, cu care trebuia să fie frate. Mi-am mai amintit de singurul meu prieten din copilărie, un portret al unei păpuși de pluș. Era atât de real! Mi-a plăcut acel tablou, probabil datorită faptului că animalul pe care-l imortalizase în pânza sa era imaginar. Un animal de genul ăla nu avea cum să existe. Avea corpul negru, cu părul scurt, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
vitrină că e scump. Oglinzile în fața cărora se gătesc clienții sunt plasate pe fiecare perete, iar între ele, două mese vechi și rotunde susțin niște vaze chinezești, pline de crini albi imenși. Mai sunt acolo și niște canapele imense de pluș, așezate una în fața celeilalte, pe care stau nervoase persoanele cu programare, răsfoind reviste specializate ca să-și găsească coafura perfectă înainte de întâlnirea cu foarfeca. Geraldine merge direct spre un bărbat tânăr, cu părul închis la culoare, castaniu și lucios, prins pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pă-la’ ! Tata îl ia, apoi, în dormitor. Au dat drumul la televizor și stau, amândoi, pe fotoliu, în timp ce mama și Sorina au trecut în baie. Sorin n are astâmpăr. A plecat de pe fotoliu. Începe să se joace cu ursulețul de pluș. Apoi, cu camionul cel roșu, cu cămila, cu ... Băițelul e, acum, tare fericit: tocmai a început filmul. Pe neobservate, Sorin iese din cameră, se-ntoarce iarăși, pe urmă pleacă din nou. Deodată, de la chivetă se aude un zgomot asurzitor. Tăticul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
prietenă! Hai să facem un spectacol! Copiii au primit astăzi multe, multe jucării. Nu e ziua nici a Sorinei, nici a lui Sorin. Dar, pentru că amândoi au fost cuminți și ascultători, mama și tata le-au adus un ursuleț de pluș, căruia cei doi i-au zis Mormăilă, o pisicuță de catifea - Miți, rățușca Mac-Mac (pe care fetița a dus-o în baie și-a așezat-o în cadă pe oglinda apei), și... Pentru cei doi copii, pinguinul, pelicanul, găinușa și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
văzut vietatea cea mică și ciudată, au dat semne de mare nedumerire, la început, apoi chiar de frică. Iar pisicul s-a gândit că trebuie să fie pregătit să înfrunte orice pericol, așa că și-a scos din pernuțele ca de pluș - unghiile bine ascuțite, urmând ca, la momentul potrivit să treacă la atac. Câinele, însă, a mârâit scurt o dată, asta voind să însemne: „Dacă jivina e pusă pe rele, am eu ac de cojocul ei!” Apoi s-a apropiat de mogâldeața
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ele, reflectând parcă mintea unei persoane cu deficit de atenție. Harry se uita cu un ochi, profitând de orice ocazie ca să și-l clătească pe celălalt cu priveliștea apetisantelor coapse ale Belindei, Între ochiul lui liber și triunghiul ei de pluș aflându-se doar o bucățică de lycra. Înapoi la cameră: un câmp, o bucată de cer, pagode primitive și bătrâne cu expresii uimite, apoi bivolițe, mai multe bivolițe, un copil călare pe o bivoliță, acum indicatoare, mai multe indicatoare, indicatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
meu și cu mine, din motive sfidător sentimentale, lipisem un mare număr de fotografii lucioase, opt pe zece. Doamna Silsburn s-a așezat, ineluctabil, în singurul fotoliu în care îi plăcea răposatului meu buldog să doarmă; brațele fotoliului, îmbrăcate în pluș murdar, fuseseră supte și năclăite de bale de-a lungul multor coșmaruri canine. Unchiul tatălui miresei - marele meu prieten - părea să se fi evaporat. Și doamna de onoare era de nevăzut. — Într-o secundă vă aduc ceva de băut, le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
fi părut neobișnuită și l-a întrebat pe Seymour dacă-și amintește de seara când Joe Jackson l-a instalat pe ghidonul bicicletei și a făcut cu el câteva tururi de jur-împrejurul scenei. Seymour, care ședea într-un vechi fotoliu de pluș, fumând o țigară, îmbrăcat cu o cămașă albastră, pantaloni gri, mocasini jupuiți la călcâie și o tăietură de la bărbierit pe obraz, i-a răspuns pe dată, grav, în felul special în care răspundea întotdeauna întrebărilor lui Les - de parcă dintre toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
doar doi și trei, și aceasta fiindcă-i scula pe-ai ei cu noaptea-n cap. În casa lui Nicanor nu existau prea multe jucării. Mașa avea doar o singură păpușă, Marusia, un căluț de lemn și un ursuleț de pluș, pe care Îi culca sub perna ei. Ziua se juca „de-a slujba“ cu Gligori, improvizând În spatele casei un altar. Străchini vechi și oale ruginite le serveau drept clopote, iar crengile Înflorite de mălin, drept sfeșnice și candelabre. Biserica era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
când Într-o frunză, când Într-un peștișor. Prinzând-o, Mașa i-o arăta Marusiei, Însă păpușa sa de cârpă clătina cu neîncredere din cap. Tot neîncrezători priveau la luna transformată-n frunză și căluțul de lemn, și ursulețul de pluș, ba chiar și găinile și curcile ce se adunau În jurul ei grămadă. Atunci micuța Mașa le dojenea: luna nu voia să fie deocheată, de aceea se ferea ziua de orice ochi străin. Noaptea o apărau de rău lumânările și nasturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
repara, când voi muri...“ „Atunci mori“, Îi zicea păpușa, Înfigând În gâtul ei o andrea de lemn... Mașa se prefăcea că moare. Sau chiar murea pentru un timp, Întinzându-se pe iarbă și oftând. La căpătâiul ei veneau ursulețul de pluș și căluțul de lemn, care șchiopăta de un picior. Îi aduceau flori de câmp și rămurele de salcie. Iar primăvara Îi așezau pe piept, În coșulețe Împletite din pai, vișine și cireșe și grămăjoare mici de zmeură. Văzând atâtea bunătățuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
baie. Chiar dacă era pe hol vizavi, Connolly a insistat s-o ducă el. Pe drum, a prins o imagine din camera surorii lui Connolly: o margine de pilotă de un roz chinuitor și o mulțime de volănașe și jucării de pluș. I-ar fi plăcut să vadă mai mult, dar simțea că asta îl făcea pe Connolly să se simtă prost. La ușa băii, el s-a tras în spate în același timp cu ea. Au râs amândoi cu stângăcie. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
afla în cel mai înalt punct. A mai descoperit și grupuri noi de stele: unul atât de pătrat încât l-a numit Câmpul de Cartofi și un altul pe care l-a botezat Bubbles, în onoarea unui vechi ursuleț de pluș. Jina nu și-a mai mângâiat abdomenul. Hainele ude i se întăriseră pe ea de parc-ar fi fost făcute din carton. Nu știa cum să aprindă un foc și nici nu-și mai amintea când ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai ales în ultimul timp - la prudență; ea nu pricepea mare lucru din toate, dar îi respecta cuvântul. Așa că într-o după-amiază, când una din prietene aduse vorba de politică, ea îi răspunse, cu voce moale ca suprafața cuverturilor de pluș, că habar n-are de cele „publice”, iar pe soț „nu-l interesează pentru că n-a făcut niciodată politică”. Trecu apoi, felicitându-se, la miezul cald al sindrofiilor știute, în timp ce vântul, prevestitor al iernii ce avea să vină, mișca cercevelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ani. - Peste o mie de ani... - Nu-și termină vorbirea; întorsei capul: dispăruse. Doamna Pavel ridică ochii spre mine: - De ce tăceți?, mă întrebă. - Gândesc și eu, spusei. - La ce? - La nimic, doamnă Pavel. Ea își frecă cu o bucățică de pluș lentilele groase ale ochelarilor, după care, punându-și-i din nou, exclamă: - Aaa! - Ce e?, întrebai. - S-arată, iată, craiul de ghindă!... Ce noapte, domnule judecător!... Ba nu! Nu! Iată o lumină mare, foarte mare. În clipa aceea se deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
spui câteva cuvinte despre ea? Adică unde are loc acțiunea? — Cum? — Am întrebat unde are loc acțiunea. — Aici, am răspuns eu, ridicând din umeri. Ne plimbarăm triști privirile prin bolta care fusese transformată pe jumătate - la lemnul de trandafir, la plușul jilav, la perdelele care atârnau moi peste geamurile murdare, la postavul tocit al mesei de biliard, la pocherul mecanic, la Fat Paul cu ochii lui șterși, cu fața lui de cârciumar, cu gura căzută în timp ce urmărea marșul ticăit al pendulului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]