1,203 matches
-
lui Pieter Bruegel cu subiectul căderii lui Icar (figura 69) este centrat în jurul figurii minuscule a păstorului care privește spre locul căderii mortale din ceruri. Deși el întruchipează unica reacție la tragedia la care asistăm, atenția privitorului este distrasă de plugarul mare și colorat care, exact lângă păstor și văzut din spate, se concentrează asupra propriei munci. Totuși, odată ce descoperim micul personaj fascinat în poziția sa centrală, acesta pare să dețină cheia întregii scene. Exemplele anterioare au servit pentru a demonstra
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Comunist din România a căutat să facă alianțe cu forțe politice apropiate ca ideologie, dar și cu altele care nu aveau aceeași orientare, dar erau dispuse la compromisuri, chiar la fuziuni. Între 1933 - 1936 s-au încheiat acorduri cu Frontul Plugarilor, creat și condus de dr. Petru Groza, cu Partidul Socialist, condus de Constantin Popovici și cu Uniunea Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară (M.A.D.O.S.Z.) Acordurile încheiate de Partidul Comunist din România, cu aceste organizații de stânga, s-au
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
la 24 septembrie 1935 și la țebea, chiar aproape de mormântul lui Avram Iancu și gorunul lui Horea, în ziua de 6 decembrie 1935. Petru Groza va avea legături cu mișcarea comunistă din România și va intra în grațiile Moscovei. Frontul Plugarilor va desfășura o activitate de susținere a ideilor socialiste și social democrate, iar liderul său, dr. Petru Groza, de profesie avocat, va pleda în favoarea celor arestați la ”Grivița” în 1933, arătând în fața completului de judecată că cei aduși în fața instanței
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
din jurul său, doctorul Petru Groza a avut o energie debordantă, demnă de un luptător pe tărâm ideologic. Alianța pe carea făcut-o cu Partidul Comunist din România, în urma semnării acordurilor de la Băcia și țebea, a avut drept scop susținera Frontului Plugarilor de către cei care vor forma după 1944, Frontul Național Democrat. Putem spune, că doctor Petru Groza, poate fi numit un vizionar, intuind cu aproape zece ani înainte, că, cei cu care s-a aliat vor accede la putere după încheierea
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Caransebeș. Soci Daniel 1989 Pictor „Am descoperit Arta naivă, plimbându-mă prin Muzeul Satului, atrăgându-mă, de atunci pictez, simțind că mă reprezintă.” Născut pe 15 mai 1989 în București. Studii: Liceul Tehnic Media, București Debut artistic - 2002 Daniel Soci Plugarul Ulei pe pânză Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Stancu Margareta Pictor Localitatea: Sfântul Gheorghe Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Stănescu Eugenia 1908 1993 Pictor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cunoștință oferirea sumei de 1 200 de galbeni pentru ca „omul bine Învățat este și temătoriu de Dumnezeu și iubitor de oameni. Unul ca acesta e vrednic folositor societății În ori ce poziție s-ar afla, ca: preot, dregător, negoțitor, meșter, plugar, și În scurt de ori ce treaptă sau meserie ar fi”. În opinia clericului, chemarea la Învățătură era adresată tuturor, indiferent de capitalul mai mare sau mai mic posedat sau de poziția ocupată În societate. Modelul oferirii de danii În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
pâclișit popa Oșlobanu. Și din spaima aceea, am fugit noi cam jumătate de sat înapoi, fără să avem când ii zice popii: Drele pe podele și bureți pe pereți, câte pene pe cucoși, atâția copii burduhoși, cum obișnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc." Cerințe: 1. Explică cuvintele și expresiile date. 2. Formulează patru întrebări referitoare la conținutul fragmentului. 3. Povestește fragmentul dat. 4. Argumentează în două- trei enunțuri că este un text narativ. 5. Găsește cât mai
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Ferdinand, moștenitorul Tronului”), celebrând luptele românilor pentru independență de la Plevna, Calafat, Rahova și Grivița. Câteodată versurile capătă accente sociale, ca în Ion al Floarei și în Caporalul, ce desenează profilul omului simplu, sau accente demascatoare, cu tonalități grave, ca în Plugarul sau în Din străini. S-a spus că din placheta Stihuri oțelite (1909) „măcar o poezie a lui merită să figureze în antologii și în manuale, aceea în care și-a prevăzut parcă sfârșitul, care a fost așa cum și-l
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Este fiul Mariei (n. Barbeș) și al lui Petru Vintilă, subofițer. A absolvit clasele primare în localitatea natală, liceul la Caransebeș (1942) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1948). E redactor la „Luptătorul bănățean” (1945-1946), „Frontul plugarilor” (1946-1948), „Contemporanul” (1948-1951), „Gazeta literară” (1954-1957), „Luceafărul” (1958-1963), „România liberă” (1964-1965), redactor-șef adjunct la „Colocvii” (1966-1968) și „Satul socialist” (1968-1970). Debutează în 1939 la săptămânalul timișorean „Fruncea”, și editorial în 1944 cu piesa în trei tablouri Gheorghe Doja. În
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
al lui V., a obținut mențiunea amabilă a lui Perpesicius, care observa nota de ingenuitate rurală, creată într-un mod obiectiv, epicizant. Propensiunea spre epic se declară explicit chiar din titlul următoarei plachete, Oamenii și faptele lor, care celebrează vrednicia plugarilor bănățeni coborâți de pe Columna lui Traian. Acaparat de proză odată cu „povestirile cu tâlc” din Aria lui Botgros (1948), scriitorul a livrat în cursul „obsedantului deceniu” și al celui următor o producție inegală calitativ, alterată, parte superficial, parte în profunzime, de
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
intuind structura propriei sensibilități în continuă vibrare, ca „o cutie de rezonanță” sau „ca unda dintr-un izvor,” invocând deseori instrumente muzicale (fluierul, vioara, lira). El adoptă atitudinea unui cântăreț spontan („Eu cânt așa cum cântă vântul/... Eu cânt ca un plugar ce ară”) care prețuiește frumusețea bucolică și elogiază miracolele lumii („Gust mărul și aud livada/ sărbătorind o naltă împlinire/ a roadelor, întru slăvirea vieții,/ de pe pământ, cu tainică iubire” - Mărul) ori plânge implacabila lor trecere („A căzut bruma.../ Sfâșietoare/ e
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
trebuie să educăm intelectualitatea moldovenească cu ajutorul culturii ruse, ucrainene, care reprezintă cultura proletariatului învingător [s.n.]. [...] grafia latină este complicată pentru moldovean. De aceea întrebuințarea ei va încetini lucrul nostru“. Se punea astfel capăt unei tentative despre care vorbise publicația Plugarul roșu din 21 august 1924: „Pentru că dialectul moldovenesc este prea sărac în cuvinte, din care pricină se îngreuiază mult munca culturală de luminare a poporului moldovenesc, s-a hotărît ca în școală, case, așezăminte de cultură moldovenească să se întrebuințeze
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ruteană, slujbele religioase se oficiau în limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai în limba română. La fel se întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou „îl pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau pe un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau pe un om însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani însă, de cînd trimiseră în sat învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vânt, de Întuneric și de inși disperați care-l confundă nu rareori cu absurditatea unui sistem social! Sau preotul nemulțumit de anonimatul În care i se scufundă prestigiul, omul de stat, onest, văzându-se confundat cu atâția impostori și escroci, plugarul de vreme - el, care de secole Înfruntă riscurile cele mai directe, mai grave și mai imprevizibile În previzibilitatea lor nefastă! Riscurile vremii, cu siguranță, dar și vicleniile orășenilor, ale diverșilor invadatori, care În ultima vreme se ascund sub măștile cele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ion Mihalache și-a creat aderenți în Bucovina, însă pe plan local mișcarea a fost denaturată de la principiile sale. Un grup de ruteni, conduși de fostul deputat Cracalia, s-a alipit acestei grupări, sub egida căreia a editat săptămânalul „Hliborob” (Plugarul), cu scopul de a difuza printre conaționali ideile țărăniste. În cele 15 numere apărute, revista a batjocorit „în modul cel mai murdar” toți conducătorii României și a făcut propagandă fățișă împotriva „a tot ce e românesc”, inducând ideea că, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestui gest de bunăvoință al guvernului a fost restabilirea relațiilor diplomatice cu S.U.A. și Marea Britanie (5 februarie 1946). Drumul spre preluarea totală a puterii de P.C.R. a cuprins și formarea, la 17 martie 1946, Blocului Partidelor Democratice (P.C.R., P.S.D., Frontul Plugarilor, Partidul Național Popular), la care au aderat dizidențele liberală (P.N.L. - Gheorghe Tătărescu) și țărănistă (P.N.Ț. - Anton Alexandrescu). La alegerile din 19 noiembrie 1946, Blocului Partidelor Democratice a obținut 76,60%, în condițiile în care legea electorală a fost modificată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care l-a subscris, sau cel puțin acesta, înainte de a subsemna, să adauge la finele actului cuvintele bun și aprobat, arătând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor și apoi să iscălească. Nu sunt supuși la această regulă comercianții, industrialii*), plugarii, vierii, slugile și oamenii care muncesc cu ziua. (Cod civil 944, 1181). ----------- *) Meseriașii. ---------- Dispozițiile alin. 2 din art. 1180 constituie excepții de la regulă primului alineat, fiind întemeiate pe experiență profesională în cazul comercianților, sau pe neștiința de carte, în cazul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
27, județul Brașov. 26. Schneider Walter Richard, născut la 27 august 1953 în localitatea Nocrich, județul Sibiu, România, fiul lui Michael și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 94034 Passau, Josef Wenzlstr. 21, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Str. Plugarilor nr. 4, bl. 83, sc. A, et. 3, ap. 15, județul Sibiu. 27. Schneider Annemarie Sofia, născută la 18 decembrie 1955 în localitatea Apoș, județul Sibiu, România, fiica lui Kenst Andreas și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 94034 Passau
HOTĂRÂRE nr. 369 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118612_a_119941]
-
județul Sibiu. 27. Schneider Annemarie Sofia, născută la 18 decembrie 1955 în localitatea Apoș, județul Sibiu, România, fiica lui Kenst Andreas și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 94034 Passau, Josef Wenzlstr. 21, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Str. Plugarilor nr. 4, bl. 83, sc. A, et. 3, ap. 15, județul Sibiu. 28. Uylaky Simona, născută la 29 martie 1972 în localitatea Sântana, județul Arad, România, fiica lui Vîrciu Ioan și Floare, cu domiciliul actual în Germania, 84028 Landshut, Konigsbergerstr
HOTĂRÂRE nr. 369 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118612_a_119941]
-
județul Caraș-Severin. 30. Ormeșan Ildiko, născută la 29 septembrie 1967 în localitatea Gheorgheni, județul Harghita, România, fiica lui Maxim Iuliu și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hillerstr. 4 b/4, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Str. Plugarilor nr. 42, ap. 2, județul Cluj. 31. Ormeșan Călin Leon, născut la 18 ianuarie 1963 în localitatea Râciu, județul Mureș, România, fiul lui Leon și Anastasia, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hillerstr. 4 b/4, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
remarcase în timpul grevei de la Grivița din februarie 1933 și petrecuse apoi mulți ani în închisoare. Cu toate că avea un număr limitat de membri, Partidul Comunist Român a reușit să colaboreze cu o serie de alte grupuri relativ restrînse, cum era Frontul Plugarilor condus de Dr. Petru Groza, care se bizuia pe masa țărănimii transilvănene. Inițial, această organizație reprezenta interesele țăranilor mai săraci și se opunea elementului mai prosper care forma coloana vertebrală a Partidului Național Țărănesc. Acest partid a fost ulterior infiltrat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și schimburile culturale, și cu Apărarea Patriotică, care strîngea bani în scopuri caritabile. În octombrie 1944, sub conducerea comuniștilor, a fost fondată o organizație de front, Frontul Național Democrat, sau FND. În afară de comuniști, FND era alcătuit din reprezentanți ai Frontului Plugarilor, din unele elemente ale organizațiilor sindicale, dintr-o facțiune a Partidului Liberal condusă de Tătărăscu și o aripă a social-democraților. Programul Frontului punea accent pe probleme populare ca împărțirea pămîntului, redobîndirea nordului Transilvaniei și creșterea ponderii controlului muncitoresc în industrie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cînd regele Mihai a fost forțat să abdice. În martie 1948 au avut loc noi alegeri în urma cărora lista guvernului a obținut 405 din totalul de 414 locuri. Pe lîngă Partidul Muncitoresc Român, din coaliția victorioasă mai făceau parte Frontul Plugarilor, Partidul Popular Național (fosta Uniune Patriotică) și Uniunea Maghiarilor. Groza era tot în fruntea guvernului, dar comuniștii dețineau toate posturile majore: Pauker a rămas la Externe, Luca a preluat Finanțele, Georgescu Internele, Bodnăraș Apărarea, Gheorghiu-Dej Economia Națională, iar Bunaciu, care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
309 Frontul Național de Eliberare Slavo-Macedonean (Grecia), 279; 284; 291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România), 261; 264 Frontul Renașterii Naționale (România), 190 Frontul Unității Socialiste (România),309 G Gafencu, Grigore, 203; 205; 407 Galați, 337; 399 Galiția, 57; 62; 111 Gallipoli, 112; 113; 115 Garda de Fier, 184; 188; 189; 190; 206; 218 Garda
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]