2,366 matches
-
măsură mai mare atitudini de pluralism. Pe de altă parte, cu cât investiția financiară, de timp sau psihică în practicile și obiceiurile unei religii este mai mare, cu atât atitudinile dezvoltate de membrii comunităților religioase aparținătoare vor fi mai defavorabile pluralismului. II.7. Comunități și identitate religioasă. Teoria locației identității religioase a lui Baker Fiind o parte atât de importantă din viața individului, religia constituie unul dintre elementele centrale ale identității acestuia, deoarece înglobează valorile profunde ce conferă sens vieții și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și valorile cu cele ale altor persoane care provin din spații culturale și geografice diferite. Simpla expunere la un spațiu atât de vast, care conține o multitudine de comunități de orientări total diferite, contribuie la modificarea atitudinii individului în sensul pluralismului. Una dintre influențele dificil de identificat ale comunităților virtuale religioase se manifestă la nivel conceptual. Noțiuni ca ritual religios, închinare, părtășie, rugăciune, comuniune suferă modificări subtile menite să înglobeze noile forme apărute online, dar care pot conduce la redefiniri și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
natură spirituală sau religioasă, pe care le abordează normativ și cu pasiune. Acest interes poate fi însoțit de o convingere puternică a unicității religiei adoptate (exclusivism) sau de o căutare a unei religii care să îndeplinească nevoile spirituale ale individului (pluralism). Aceste două atitudini stau la baza a două tipuri de membri ai comunităților virtuale religioase, care formează două tabere distincte ale dialogurilor productive, dar și ale dezbaterilor celor mai aprinse. În etapele ulterioare ale studiului au fost evidențiate și alte
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
spațiul virtual și comunitățile religioase pe care le găzduiește acesta nu par să dea naștere unor atitudini puternice sau, datorită noutății fenomenului, acestea nu s-au cristalizat încă, ceea ce înseamnă că poate constitui un cadru mai adecvat promovării și dezvoltării pluralismului. VII.3. Concluzii Analiza conținutului comunicării din cadrul comunităților virtuale religioase de limba română a condus la identificarea principalelor teme care formează scheletul pe care se articulează și se dezvoltă discursul religios într-un teritoriu al spațiului virtual necartografiat până în prezent
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din care fac parte, față de care manifestă apreciere și respect, deoarece le consideră singura modalitate validă de acces la adevărul absolut cu privire la Dumnezeu. Această atitudine este completată de ostilitate sau dispreț față de comunitățile de alte orientări, considerate eretice. Inclusivismul sau pluralismul religios sunt slab reprezentate. Relația dintre participarea la comunitățile virtuale religioase și atitudinea față de comunitățile religioase locale este predominant una de întărire, majoritatea subiecților cercetării fiind implicați activ în ambele forme comunitare, fără ca timpul petrecut online să-l substituie pe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
and its implications, Hodder și Stoughton, Londra, 1992. Slouka, M., War of the Worlds: Cyberspace and the High-Tech Assault on Reality, Basic Books, New York, 1996. Smart, N., The Religious Experience, Prentice Hall, New Jersey, 1996. Smith, B., "Attitudes towards Religious Pluralism: Measurements and Consequences", Social Compass, 54(2), 2007, pp. 333-353. Smith, M., Voices from the Well: The logic of the virtual commons, 1992. Preluat pe 12 29, 2007, de pe http://netscan .sscnet.ucla.edu/csoc/papers Soeharto, N. W., "Identity
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din România, numeroși tineri au folosit drept vehicul de ascensiune socială forme tot mai rigide ale stângii americane, mergând până la forme radicale de corectitudine politică. Fără îndoială, era nevoie să ne diversificăm, să ne individualizăm și să introducem la noi pluralismul ideologic, metafizic, estetic, politic din societățile avansate. Sunt cu totul pentru. Problema este că noi am importat, mi se pare, mai ales versiuni radicale. România este un teritoriu periferic în care se înfruntă versiunile radicale până la caricatură ale unor idei
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și așa mai departe. Totuși, la un moment dat, cred că se pune problema pe care în Europa trebuie să o pui mult mai des, și anume problema conviețuirii sau frecventării reciproce între persoane cu sisteme de valori foarte diferite. Pluralismul bazat pe segregare rezidențială sau bazat pe ignorare reciprocă poate funcționa foarte bine. Dar ce te faci când, ca în Europa sau în marile centre urbane din America, purtătorii unor valori foarte diferite, chiar reciproc excluse, se întâlnesc? Cum se
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mai întunecată a opresorilor din perioada comunistă. "Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" precizează în Raportul final principalele acțiuni criminale pentru care comunismul trebuie condamnat: renunțarea la interesele naționale în detrimentul URSS-ului; desființarea statului de drept și a pluralismului prin acțiuni rău intenționate și fraude; desființarea partidelor politice și condamnarea președinților; implementarea totalitarismului de tip sovietic; "sovietizarea totală, prin forță, a României, mai ales în perioada 1948-1956 și, impunerea, sub numele de "dictatura proletariatului", a unui sistem politic despotic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
punctului de vedere. Colecția Unde scurte acoperă o gamă largă de probleme din cultura europeană și românească: moralitatea, devenirea socială a individului, ideologizarea, dogmatizarea, compromisul, eludarea adevărului și a memoriei, teoriile interpretării literare. Monica Lovinescu este un apărător al principiului pluralismului în cultura și politica românească, iar eseurile ei polemice contribuie la dezbaterea valorilor culturii. Înțelege natura adâncă a comunismului și încearcă prin faptele sale să impună dreptul la normalitate, să susțină tentativa unui trai în spiritul adevărului. Undele scurte alcătuiesc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a declarat, pe neașteptate, că Lavrenty Beria, fostul șef al Poliției Secrete Sovietice, este vinovat de ruptura sovieto-iugoslavă. Iugoslavia nu deviase niciodată de la marxism-leninism, așa încît neînțelegerile dintre cele două țări nu-și aveau rostul 821. Faptul că Hrușciov sprijinea pluralismul socialist l-a încurajat pe Gheorghiu-Dej să conducă mai departe România către socialism. Moscova nu a scăpat din vedere conduita lui Gheorghiu-Dej. Hrușciov nu-l avea deloc la inimă. Îl considera un stalinist care sprijină China în strădaniile ei de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au modificat, structurile sociale au fost bulversate de evoluția economică; societățile Europei Occidentale au fost industrializate, urbanizate, secularizate, antrenîndu-se astfel prăbușirea practicii religioase. Biserica Catolică, aflată ea însăși sub efectul sindromului Conciliului Vatican II, s-a schimbat foarte mult, recunoscînd pluralismul în angajamentele politice ale catolicilor. Totuși, democrația creștină a supraviețuit primei generații care a ajuns la putere, aceea condusă de Konrad Adenauer, Alcide De Gasperi, Robert Schuman, dezmințind oracolele care preziceau declinul acestor partide. Este adevărat că evoluția societății și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
carismatic al mișcării rexiste, inițial de inspirație religioasă, dedicată cultului lui Cristos-Rege (Christus Rex), care s-a transformat rapid în partid naționalist cu accente fasciste. Mai mult, nici un partid creștin-democrat n-a reușit să obțină majoritatea voturilor catolicilor, astfel încît pluralismul a devenit din ce în ce mai puternic. În Franța, dispersarea este un factor structural, votul împărțindu-se în special între partidele de dreapta și de centru (în 1952, din 100 de practicanți, 54 au votat pentru MRP)1 ; spre sfîrșitul anilor 1960 votul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pentru toți catolicii chemați la urne. Dar nu era vorba, oare, de o instrumentalizare a principiilor democratice pentru a apăra mai bine drepturile Bisericii? Altfel spus, era democrația un ideal pentru Pius al XII-lea? Unul din fundamentele democrației este pluralismul. Or, Biserica lui Pius al XII-lea și Pius al XII-lea însuși înțelegeau greșit funcționarea unei societăți politice pluraliste. Dezbaterile politice, nevoia de a accepta compromisurile impuse de aritmetica parlamentară îl deranjau. Giulio Andreotti, excelent observator, atît datorită legăturilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
plan legislativ, juridic sau executiv, cu această conștiință a propriilor lor responsabilități, cu această obiectivitate, cu această imparțialitate, cu această loialitate, generozitate, incoruptibilitate fără de care un guvern democratic nu-și poate atrage respectul, încrederea și adeziunea" (radiodifuzat de Crăciun, 1942). Pluralismul și alternanța, acești doi stîlpi ai unei adevărate democrații, erau noțiuni prost înțelese și greu acceptate. Totuși, trebuie subliniat rolul major al Bisericii catolice în afirmarea democrației imediat după al doilea război mondial și consecințele considerabile înregistrate pe trei planuri
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
filosof personalist și teolog, Georges Bastide, care trata tema morală a persoanei, Paul Ricoeur, care a colaborat cu Mounier la Esprit, Emmanuel Levinas, de inspirație israelită, care se ridica împotriva a tot ceea ce întina ființa umană și pleda pentru toleranță, pluralism și diversitate, Étienne Borne, care asocia la gîndirea sa un angajament militant, au contribuit mult la această aprofundare. Reflecțiile asupra instituțiilor și organizării Statului îi datorează mult lui Maritain. Dintre cele mai importante lucrări ale sale scrise în perioada războiului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
el a mers și mai departe, insistînd asupra democrației (în discursul său manifest din 1905, el s-a proclamat "democratico antico"), asupra libertăților civile și politice. Democrația poate fi apărată printr-un popor organizat în grupuri intermediare autonome, garante ale pluralismului; el insista asupra autonomiilor regionale, pornind de la o reflecție asupra problemelor din Mezzogiorno, reflecție economică și socială care demonstra o remarcabilă stăpînire a problemelor și limbajului economic, dar fără nostalgii corporatiste. Din convingerile sale democratice, Sturzo a extras o analiză
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
filosofie, o metodă de esență evanghelică, au spus Maritain și Bergson, reluați de De Gasperi într-o conferință foarte importantă ținută la Bruxelles la 20 noiembrie 1948, despre "Bazele morale ale democrației". Întîietatea valorilor în acțiunea politică, demnitatea persoanei, solidarismul, pluralismul, prioritatea bunului comun la nivel național și internațional, perfectibilitatea societății civile (...). Este vorba de un ansamblu de principii care dau o înfățișare deosebită democrației", remarcă Roberto Papini 3. Étienne Borne a descris foarte bine această noțiune de metodă: "Originalitatea filosofică
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a numit "Moloch birocratic" vorbind despre funcționarea Comunității Europene 6. În acest cadru, familia, libertatea învățămîntului, regionalizarea constituie pentru partidele creștin-democrate axe importante, ca și protejarea păturilor asociative, asociațiile fiind un mijloc de dezvoltare, de echilibru social și garanție a pluralismului. Familia, celula de bază a societății conform preceptelor Bisericii, ocupă un loc important în programe. MRP-ul se definea ca "partidul familiei". Datorită libertății învățămîntului, este dreptul părinților de a alege educația copiilor lor. Protejarea regiunii face parte din programul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Pentru a feri Europa de orice nouă aventură totalitară, realizarea unificării ei era o a treia condiție intrinsecă a demersului creștin-democrat. Europa constituia pentru Robert Schuman forma cea mai desăvîrșită a modelului democratic. De Gasperi scotea în față valorile umaniste, pluralismul, laicitatea, drepturile omului, într-o formă lipsită de orice nostalgie pentru creștinătate, deschisă tuturor curentelor ideologice democratice, ceea ce a permis cu adevărat acestora din urmă să susțină și ei construcția europeană și să se angajeze din ce în ce mai mult în această acțiune
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
șefi la 20 octombrie 1946. Ceea ce a mai rămas a fost înglobat într-un bloc la ordine, dominat de SED, Partidul Socialist Unificat. În timpul dictaturii comuniste, acest CDU fictiv a fost menținut, fiind necesar regimului pentru a păstra mitul unui pluralism politic și pentru a susține propaganda în direcția mișcărilor creștine progresiste occidentale. În Bavaria, Adam Stegerwald, fost conducător sindical, sprijinit de Joseph Müller și supaviețuind marii conspirații împotriva lui Hitler din 1944, preconiza o deschidere interconfesională și de natură net
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
PSU în 1967. "Libertatea de a alege"11 era garantată de episcopat printr-un document de o importanță capitală, adoptat de Adunarea Plenară a episcopilor la Lourdes în octombrie 1972, prezentat de Monseniorul Matagrin, "Pentru o practică creștină a politicii". Pluralismul angajamentelor politice ale catolicilor era recunoscut. Mai întîi Centrul Democrat, apoi CDS au dorit să-și afirme identitatea de inspirație creștină. Majoritatea conducătorilor erau foarte atașați de aceasta: Pierre Méhaignerie în Bretania, Jacques Barrot în Haute-Loire, Bernard Bosson în Haute-Savoie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe acest domeniu, cu integriștii, tradiționaliștii, sau cu formulele autoritare care încearcă să instrumentalizeze religia; pe de altă parte, masa de practicanți rămîne, așa după cum s-a observat în diferite țări, un remarcabil "heleșteu" de alegători pentru democrația creștină, chiar dacă pluralismul politic al creștinilor a devenit o realitate și la practicanți, al căror procentaj de voturi pentru partidele creștin-democrate tinde să scadă. Această masă reducîndu-se, consecințele pe termen lung riscă să devină problematice pentru acestea. Ba, mai mult, scăderea numărului de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
VIGNAUX, "Démocratie chrétienne en France?", in Lumière et Vie, 1977, n.132, pp. 60-75. 10 France-Forum, iulie 1966, et Jean LECANUET, Le combat pour l'idée, Paris, 1994, pp. 24-26. 11 Jean-Marie DONEGANI, La liberté de choisir. Pluralisme religieux et pluralisme politique dans le catholicisme français contemporain, Paris, 1993, 485p. 12 J. H. WHYTE, Church and State in Modern Ireland 1923-1979, Dublin, 1980, pp. 51-56. 13 Roland MARX, Eamon De Valera, op. cit., p. 64. 14 Alfonso BOTTI, Nazionalcattolicesimo e Spagna nuova
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creăm." Cele patru stadii andropoviene erau: 1) partidul își asumă deschis numele de comunist și ia puterea prin revoluție, instaurând dictatura proletariatului; 2) când numele de comunism se compromite, partidul și-l schimbă, dând impresia unei noi revoluții, reintroducând, aparent, pluralismul; 3) prin pluralism, pierde puterea și se resemnează; 4) revine la putere într-un cadru aparent democratic. După opinia lui Alex Mihai Stoenescu, doctrina andropoviană a început să se cristalizeze încă din 1957, când, după impactul contrarevoluției din Ungaria, el
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]