900 matches
-
fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de unitate (B). Din A și B rezultă că democrația pluralistă poate oferi suport simbolic pentru experiența Unității unice, suprem obiective a divinului ca neapartenentă lumii noastre, cu neputință de inclus în ea, în ruptură de nivel față de noi ; dar dă totodată suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
preluat de modernitatea noastră. A rămas ca o posibilitate încă neactualizată prezentă la rădăcinile modernității. Dar, în orice caz, modernitatea noastră asigură condiții de posibilitate noutății, o creditează și o celebrează. Pe deasupra, în modernitatea tîrzie, întîlnirea culturilor, explozia informațională, mentalitatea pluralistă produc accelerat noutate, ne pun la dispoziție cantități inepuizabile de nou. Tema noului are, pentru noi, un profil masiv, familiar, atrăgător, respectabil. Or, dacă e transmutată vertical, pofta de nou nu duce nici ea lipsă de analogii simbolice, de concomitențe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să constituie un argument în vederea exercitării ei nelimitate. Edmund Burke : equality of restraint, consens ori egalitate în ce privește restrîngerea forței. De la Edmund Burke la Raymond Aron, legalitatea și moderația constituie caracteristici esențiale pentru exercitarea puterii politice și individuale în regimurile constituțional pluraliste. Libertatea personală nu e asigurată decît dacă toți actorii sociali consimt să fie egali în fața legii, așadar în fața limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și instituțiilor pe care actorii care decid și cei care aplică le împărtășesc. Vechiul curriculum școlar nu era adaptat la cerințele noii modernități românești postdecembriste sau ale noilor opțiuni ale dezvoltării bazate pe principiile economiei de piață și ale democrației pluraliste. Noul curriculum trebuie să răspundă actualelor opțiuni ale dezvoltării sociale și să fie și „național”, adică să ofere oportunități școlare egale tuturor elevilor națiunii, indiferent de școala în care se află. Noul curriculum național va contribui atât la dezvoltarea personală
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
politice, ignoră rolul asociațiilor politice, în special pe cel al partidelor. De fapt, numărul noilor mișcări și grupuri sociale este mult mai mare, iar efectul lor civic este semnificativ. În definitiv, contradicția rezidă în chiar definiția societății civile. Urmând teoria pluralistă, Putnam și adepții primului tip de argument în favoarea societății civile consideră că adevăratele grupuri civice sunt cele care trec peste clivajele sociale, mai curând decât cele care le urmează liniile de falie. În acest fel, asociațiile slăbesc clivajele și fac
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cultural. De fapt, între cele două structuri există o foarte strânsă interdependență. Cum ar putea exista o cultură română deschisă, neprovincială, cu personalitate proprie, competitivă, cât mai aproape de standardele internaționale, fără o societate orientată de aceleași valori? Instituțiile societății libere, pluraliste sunt deci și ale culturii române pluraliste. Valorile sale (absolute sau nu) sunt chemate să circule liber, atât în interiorul cât și în afara frontierelor lingvistice. Iar 9Politică și cultură raportul dintre cele două culturi antagonism specific regimurilor totalitare, dintre cultura oficială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
există o foarte strânsă interdependență. Cum ar putea exista o cultură română deschisă, neprovincială, cu personalitate proprie, competitivă, cât mai aproape de standardele internaționale, fără o societate orientată de aceleași valori? Instituțiile societății libere, pluraliste sunt deci și ale culturii române pluraliste. Valorile sale (absolute sau nu) sunt chemate să circule liber, atât în interiorul cât și în afara frontierelor lingvistice. Iar 9Politică și cultură raportul dintre cele două culturi antagonism specific regimurilor totalitare, dintre cultura oficială și alternativă trebuie răsturnat, în mod hotărâtor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
profundă și agresivă. O altă consecință gravă a organizării comuniste a literaturii a fost și este transformarea scriitorului în salariat, birocrat, funcționar de stat, dirijat și asistat de Stat, de la debut și până la moarte. Orice s-ar spune: o societate pluralistă, democratică și o economie de piaț ă promovează, în primul rând, tipul scriitorului profesionist. El singur reprezintă realitatea profesional-literară fundamentală a întregii lumi libere. La noi, mentalitatea scriitorului funcționar, cu sau fără talent, este apăsătoare. A scriitorului care mulge avid
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tradițiile românești pozitive, reale (nu inventate), nu subscriu la doctrina oficială a protocronismului și trec, ori de câte ori au ocazia, dincolo de normativele ideologiei și ale propagandei de partid. 3. Cultura română neînregimentată pe care o putem defini de tip umanist, liberal și pluralist nu pune neapărat în discuție ordinea socială existentă, dar aspiră din toată ființa sa la umanizarea și liberalizarea actualului regim inutil și nefast represiv. Ea crede în libertățile și drepturile omului, care în ordinea culturală se traduc prin libertatea circulației
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu este membru de partid, este limpede că principiile competenței, al pregătirii și meritelor personale sunt călcate în picioare și că discriminarea este în floare. Or, tocmai împotriva acestei stări de lucruri reacționează oamenii de cultură români cu conștiință umanistă, pluralistă și liberală, prin memorii, scrisori, intervenții, sesizări din public, inserate uneori și în presă. Chiar și prin recenzii negative, în măsura în care nu se simte periclitată, vizată sau are de plătit o poliță. Nimic nu definește mai bine această situație decât replica
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al nivelului noii societăți democratice în formare. Acești intelectuali analizează, critică, pun întrebări și discută idei. Sunt elementul esențial al culturii politice incipiente (care lipsește, încă, la noi, aproape total). Ei contribuie deocamdată aproape singuri la ridicarea mediului civic-democratic și pluralist, exprimat în termeni ideologici bine definiți, după decenii de dictatură. Primele organizații civice, absolut necesare societății post totalitare, tot lor li se datorează. Puținele publicații ideologice de bun nivel, în sfârșit, chiar dacă nu de mare circulație, sunt, la fel, opera
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
2. Handicapul esențial este însă evoluția, mai bine spus: involuția spiritului public după decenii de comunism-ceaușist. Mentalitatea populist-egalitaristă predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu în alarmă, ce semnificație
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu pot fi însă eliminați total din discuție. Răspund și ei, în felul lor, la interviurile calitative folosite din plin de autoare. Ideea de bază a Alinei Mungiu este că există o ruptură uneori cvasitotală între minoritatea (prooccidentală, cultivată, democratică, pluralistă etc.) și restul populației României actuale. Ceea ce duce la concluzia că se poate vorbi practic despre două Românii diferite, cu conștiințe de sine și a restului lumii diferite (p. 108). Sunt două fragmente românești bine distincte (am spune mai bine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
declarat etnicistă, naționalistă, chiar xenofobă. Minoritățile de orice tip sunt detestate. Ele sunt respinse. Când sunt... sexuale, inspiră chiar repulsie. Sistemul partidului unic, represiunea poliției politice, ordinea integral totalitară, intrată în reflex, face încă greu asimilabilă, în adâncime, ideea democrației pluraliste, regimul partidelor, sistemul parlamentar, existența societății civile independente de Stat. Solidar cu întregul său trecut trăit exclusiv sub regim comunist, noul român nu imaginează încă, în mod real, profund, un alt sistem posibil și un alt mod de existență. Din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
poate fi condusă, dirijată sau organizată doar prin decrete, dispoziții și directive, prin indicații prețioase și ideologie de stat, dintr-un centru unic. Cultura are specificul, autonomia și dinamica sa proprie, inalienabilă. Cultura trebuie lăsată să funcționeze liber, în spirit pluralist, într-o societate și structură politică pluralistă, unde drepturile omului sunt integral respectate în toate compartimentele sale. Odioasa cenzură să rămână doar o tristă amintire ! Va trebui, din această cauză, să renunțăm pentru totdeauna la orice concepție administrativă și birocratică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prin decrete, dispoziții și directive, prin indicații prețioase și ideologie de stat, dintr-un centru unic. Cultura are specificul, autonomia și dinamica sa proprie, inalienabilă. Cultura trebuie lăsată să funcționeze liber, în spirit pluralist, într-o societate și structură politică pluralistă, unde drepturile omului sunt integral respectate în toate compartimentele sale. Odioasa cenzură să rămână doar o tristă amintire ! Va trebui, din această cauză, să renunțăm pentru totdeauna la orice concepție administrativă și birocratică de conducere, organizare și dirijare a culturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în masele rurale, etniciste și structural izolaționiste, în păturile rurale proaspăt urbanizate, în rândurile foștilor activiști de partid regrupați în partide neocomuniste și naționaliste. Opoziția, practic decimată timp de decenii de regimul represiv comunist, este încă destul de slabă. Mentalitatea democratică, pluralistă, nu este încă dominantă în România postceaușistă. Ea nu are deocamdată suficientă greutate și energie pentru a răsturna actualul raport de forțe ideologice și politice de esență neocomunistă. 3. Rolul instituțiilor culturale continuă să rămână, în viziunea oficială, declarată sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
întreprinzătoare sunt stăpânite integral de gândul privatizării și descentralizării. Cultura începe să devină și în România ceea ce este pretutindeni: în primul rând o afacere particulară, o problemă de inițiativă și realizare personală, cu avantajele și riscurile tipice activităților societății deschise, pluraliste și ale economiei de piață. De unde și transformarea psihologiei și concepției despre literatură. în timp ce scriitorul oficial cultivă mentalitatea egalitaristă la care nu renunță (toți scriitorii sunt scriitori, deoarece toți sunt membri egali ai Uniunii Scriitorilor, cu carnet în regulă), scriitorul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
produsă decât de un alt tip de societate românească. Nu colectivistă, ci individualistă, a proprietății și a întreprinderii particulare. Nu socialistă, ci a libertății creatoare a individului, care să se bucure efectiv de toate drepturile omului într-un regim democratic pluralist, deschis Europei. Acesta ar fi cadrul general, condiția sa de bază. Ea va produce și bunăstarea economică fără de care, iarăși, nu este posibilă creația culturală liberă. Nu o cultură de funcționari de stat, de activiști culturali, ci de creatori liberi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
foști colaboratori: Incompetența instaurată autoritar degradează și descalifică activitatea instituțională. II. Cultura alternativă La polul opus culturii oficiale se află, se profilează mai bine spus, cultura alternativă. Dar ea poate fi definită și ca: independentă, paralelă, autonomă, neconvențională (chiar underground), pluralistă, particulară, privatizată etc. Caracterizată, deci, prin toate atributele ce pot fi recunoscute oricăror activități, structuri, creații culturale etc., manifestate într-o formă sau alta, alături sau împotriva ordinii oficiale-totalitare, în sfera culturală. Sensul său fundamental este cultivarea și apărarea, pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de esența și vocația culturii alternative. Condiția esențială a unei astfel de culturi este existența unui alt tip de societate și de organizare politică, singurul care-o face posibilă. El nu poate fi decât diametral opus sistemului totalitar. Deci: democrat, pluralist, întemeiat pe individ, drepturile omului și proprietatea particulară. Definiție sumară, dar esențială. Pare un truism și o evidență elementară. Și totuși trebuie repetată mereu această concluzie bine subliniată. Mai ales într un context cultural-social, precum cel actual, lipsit în genere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
disponibilitatea culturală au devenit, în princi piu, universale și alternative. Totul depinde de sistemul existent de relații, de afinități și, mai ales, de tehnicile moderne de difuziune și de manipularea lor. 2. Selecția valorilor culturale devine, în consecință, diferențiată și pluralistă, în mod inevitabil. Centrele de valorificare externă și canoanele respective se multiplică și se diversifică. Ele sunt tot mai critic puse în discuție, în special în S.U.A., modificate și reformulate după noi criterii, cu tendința regrupării finale în jurul unui canon
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
servesc formulării discursului comun al viziunii noastre despre lume"895. Regulile logice și uzanțele lingvistice sunt, se pare, obstacolele cele mai dificile în calea deschiderilor gândirii. "Dispozitivele noastre logico-lingvistice nu ne comandă oare, se întreabă filosoful francez, să transcriem complexitatea pluralistă și antagonistă în registre unidimensionale, garanții ale reprezentării lor clare și distincte și ale unei verbalizări funcționale?"896. Wunenburger încearcă să arate că aceste condiții nu sunt norme absolute ale inteligibilității și că trebuie să se meargă spre o "pluralizare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate (natură/cultură, rațiune/natură, raționalitate/animalitate, rațiune/sentiment, fapt/ valoare, bărbat/ femeie ș.a.m.d.) și care este suspectă de a contribui la perpetuarea formelor de dominație
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]