4,027 matches
-
intens al substanțelor liposolubile. Identificarea cu înaltă rezoluție a lipidelor în compartimente distincte ale membranei a dus la observarea mișcărilor de rotație, difuzie transversală și laterală; moleculele se mișcă diferit unele de altele și nu la întâmplare. 5.1.2. Plutele lipidice Deoarece colesterolul interacționează mai rapid și mai puternic cu sfingolipidele, există o tendință de agregare a acestora, formând grupări mai rigide în foița externă a membranei celulare, care au fost numite „plute” lipidice (lipid rafts). La nivelul acestora se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și nu la întâmplare. 5.1.2. Plutele lipidice Deoarece colesterolul interacționează mai rapid și mai puternic cu sfingolipidele, există o tendință de agregare a acestora, formând grupări mai rigide în foița externă a membranei celulare, care au fost numite „plute” lipidice (lipid rafts). La nivelul acestora se pare că se agregă și glicolipide membranare și unele proteine, oferind și specializare funcțională acestor agregate lipidice. Acestea ar putea avea mai multe roluri. Ar putea fi parțial complexe de semnalizare, parțial motive
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
La nivelul acestora se pare că se agregă și glicolipide membranare și unele proteine, oferind și specializare funcțională acestor agregate lipidice. Acestea ar putea avea mai multe roluri. Ar putea fi parțial complexe de semnalizare, parțial motive structurale membranare repetitive. Plutele lipidice ar putea aduna moleculele semnal pentru o semnalizare mai eficientă. Plutele lipidice sunt subdomenii plasmalemale distincte (submicronice), alcătuite în principal din glicosfingolipide și colesterol și prezintă proteine cu ancora GPI, mai groase și agregate mai compact decât restul membranei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unele proteine, oferind și specializare funcțională acestor agregate lipidice. Acestea ar putea avea mai multe roluri. Ar putea fi parțial complexe de semnalizare, parțial motive structurale membranare repetitive. Plutele lipidice ar putea aduna moleculele semnal pentru o semnalizare mai eficientă. Plutele lipidice sunt subdomenii plasmalemale distincte (submicronice), alcătuite în principal din glicosfingolipide și colesterol și prezintă proteine cu ancora GPI, mai groase și agregate mai compact decât restul membranei. Cercetătorii au testat prezența și importanța plutelor în semnalizarea celulară, întâi identificând
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru o semnalizare mai eficientă. Plutele lipidice sunt subdomenii plasmalemale distincte (submicronice), alcătuite în principal din glicosfingolipide și colesterol și prezintă proteine cu ancora GPI, mai groase și agregate mai compact decât restul membranei. Cercetătorii au testat prezența și importanța plutelor în semnalizarea celulară, întâi identificând procesele de semnalizare și apoi producând distrugerea localizată a plutelor cu detergenți, notând în final modificările în funcția celulară. Plutele sunt implicate într-o multitudine de procese și sisteme fiziologice, cât și patologice. Acestea includ
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din glicosfingolipide și colesterol și prezintă proteine cu ancora GPI, mai groase și agregate mai compact decât restul membranei. Cercetătorii au testat prezența și importanța plutelor în semnalizarea celulară, întâi identificând procesele de semnalizare și apoi producând distrugerea localizată a plutelor cu detergenți, notând în final modificările în funcția celulară. Plutele sunt implicate într-o multitudine de procese și sisteme fiziologice, cât și patologice. Acestea includ semnalizarea celulară, traficul molecular, funcția sistemelor imun, vascular și reproductiv. Unii patogeni precum HIV (virusul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai groase și agregate mai compact decât restul membranei. Cercetătorii au testat prezența și importanța plutelor în semnalizarea celulară, întâi identificând procesele de semnalizare și apoi producând distrugerea localizată a plutelor cu detergenți, notând în final modificările în funcția celulară. Plutele sunt implicate într-o multitudine de procese și sisteme fiziologice, cât și patologice. Acestea includ semnalizarea celulară, traficul molecular, funcția sistemelor imun, vascular și reproductiv. Unii patogeni precum HIV (virusul SIDA), salmonella (bacil al febrei tifoide) sau protozoarul malariei (ce
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fiziologice, cât și patologice. Acestea includ semnalizarea celulară, traficul molecular, funcția sistemelor imun, vascular și reproductiv. Unii patogeni precum HIV (virusul SIDA), salmonella (bacil al febrei tifoide) sau protozoarul malariei (ce parazitează interiorul hematiilor) au capacitatea de a „deturna” funcțiile plutelor pentru scopurile proprii, de exemplu pentru a putea avea acces la interiorul unei celule. 5.1.3. Proteinele Membranare Există 2 categorii: proteine integrale (intrinseci) care sunt monotopice, multisubunitare, unisau multi pasaj, și proteine periferice (extrinseci), ancorate în lipide. Proteinele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
funcționalitatea mecanismelor de transducție depinde deseori de apropierea fizică a proteinelor participante într-o etapă a căii de semnalizare (co-localizare funcțională). Astfel de cuplări funcționale sunt asigurate de exemplu de către microdomenii membranare în care mobilitatea componentelor este redusă, cum sunt plutele lipidice (cap. 5.1.2). Destul de frecvent activarea receptorilor este urmată de internalizare și degradarea biochimică a acestora. In astfel de situații este necesar să se sintetizeze noi receptori. De altfel resinteza receptorilor reprezintă un proces permanent, urmat de transportul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sa de căpetenie, cu intenția de a-i opri trecerea preste Dunăre. Totuși oastea ungurească de căpetenie, condusă de priceputul întru ale războiului Niclas Gara, care se rezema de șanțuri cu plan și chibzuință făcută, știu să treacă râul pe plute, cu toată ploaia de săgeți despre partea românilor, și cuprinse ținutul Severinului. Vlad deșertă câmpia cu toată oștirea sa, iar regele puse să reconstruiască fără întîrziere castelul Severinului. Pe dos a fost însă soarta despărțământului de secui, comandați de voievodul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de vrun pod sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de vrun pod sau țărm etc.” (17) ; 2. (Arhitectură civilă) bordei, odaie, locuință subpământeană (unde țes femeile), casă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de vrun pod sau țărm etc.” (17) ; 2. (Arhitectură civilă) bordei, odaie, locuință subpământeană (unde țes femeile), casă, scheletul unei case etc. (122) ; 3. (Arhitectură ecleziastică) templu, bolta mare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formează partidul roșu în țară, fără tradiții și fără moralitate, este din nenorocire o teorie exactă și stârpiturile din cafeneaua Procope nu sunt decât urmașii străinilor în contra cărora Domnul Tudor s-a ridicat. Dar, se 'nțelege, s-au înălțat ca pluta pe apă. Ypsilant i-a găsit, îndărătul trăsurilor boierilor pământeni, batjocură și rușine încă neauzită de locuitorii Eladei precum zice în proclamația ce le-o adresează; iar azi sunt membri la Curți, ambasadori și nu mai știm ce. Au știut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
anume în această direcție a chiar poporului nostru n-a avut nicicând loc și, cu toate că țărmii amândoi ai Dunării sunt ocupați de populațiuni de limbă și rasă română, român corăbier abia se va găsi. Numai oamenii de munte coboară pe plute cu repejunea săgeții apele Bistriței ș-a altor râuri, pentru ca, ajunși la port, să se 'ntoarcă acasă pedeștri. E dar cam bizară forma în care foaia guvernamentală gândește a se realiza dezvoltarea navigațiunii române, căci o societate bulgaro - franco - engleză
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Eisenstadt, S.N., Giesen B. 1995. The Construction of Collective Identity. Archives Europeanes de Sociologie, 36, pp. 72-102. Eniko, Veress. 1999. De/Re-țărănizare în România după 1989. în Sociologie Românească, 3. Eriksen, Thomas, Hylland. 1993. Ethnicity and nationalism: Anthropological Perspectives. Londra: Pluto Press. Eriksen, Thomas, Hylland. 2004. Bateson and the North Sea Ethnicity Paradigm, http://folk.uio.no/geirthe/Batesonethnicity.html. Eurostat, http://epp.eurostat.cec.eu.int/ Eyerman, Ron. 2001. Cultural Trauma Slavery and the Formation of African American Identity. Cambridge
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
flacăra ce îi bara accesul la o banană pusă între niște bolovani. După ce s-a deprins cu acțiunea efectuată zilnic, într-o dimineață cimpanzeul n-a mai găsit recipientul cu apă, ci numai cănița. Or, experiența se efectua pe o plută mare în mijlocul unui lac, deci apă se afla din belșug! Totuși, maimuța stătea cu cănița în mână și nu știa ce să facă: pentru ea, în acel moment, apa din lac era altceva decât apa din vas. Ulterior, experimentatorul a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cănița cu apă, stingând focul și consumând cu poftă banana. Din nou, s-a trezit într-o zi fără recipient cu apă, găsind numai cănița. Uitându-se în jur, dintr-o dată a avut o tresărire, s-a repezit la marginea plutei, a luat apă în cană și a alergat să stingă focul. De rândul acesta ea a făcut o sinteză, o legătură între apa din lac și apa din vasele cu apă. Această sinteză a presupus însă o analiză (efectuarea unei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
picătura de apă” au fost considerate răspunsuri originale, spre deosebire de „nasture”, „farfurie” și „mânerul ușii”; moduri de utilizare diferite - „Numiți toate felurile în care puteți folosi un ziar, un cauciuc de mașină, un pantof, un nasture, un cuțit, un dop de plută, o cheie, un scaun”. Pentru ziar, „să-l rup când sunt furios” a fost un răspuns original, spre deosebire de „să fac coifuri de hârtie” (Wallach și Kogan, 1965, p. 32); asemănări - „Arătați în ce fel se aseamănă și ”: pisica și șoarecele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
așa, Ulise nu se lasă prins în mrejele iubirii, ale dorinței, ale sexului ori ale femeilor: el refuză avansurile nimfei Calypso, care-i promite eternitatea dacă acceptă să rămână cu ea pe insula Ogygia, apoi construiește în câteva zile o plută, pornește pe mare și își realizează proiectul - acela de a ajunge acolo unde îl așteaptă Penelopa. Nimeni și nimic nu pune stavilă dorinței sale, nicio peripeție nu-l oprește din drum. El acționează după bunul său plac, ca actor al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în coșuleț. Strategii didactice: • Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, expunerea, lucrul în echipă, demonstrația, problematizarea, descoperirea, floarea de lotus, harta cu figuri, călătoria misterioasă. • Material didactic: petalele florii de lotus, hârtie creponata, hârtie colorată, acuarele, carioci, lipici, dop de pluta, harta cu figuri, scrisoarea. • Material bibliografic: Veniți să ne jucăm, copii!, antologie de jocuri didactice, de Silvia Dima, ș.a., Antologie editata de Revista Învățământului Preșcolar, București, 1995. Metode ineractive de grup, ghid metodic, de Silvia Breban, ș.a., Editura ARVES. Desfășurarea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
filtrante de sticlă pot fi uscate în etuvă, dar nu pot fi calcinate. Pentru creuzetele filtrante este necesară o pâlnie specială și un inel de cauciuc, de mărime potrivite, pentru a fixa creuzetul filtrant. Pâlnia aceasta, cu ajutorul unui dop de plută sau de cauciuc, se fixează în gâtul unui flacon de trompă cu tubulatură laterală, prin care se leagă trompa de apă. Trompa de apă este un dispozitiv de sticlă sau de metal, care servește pentru vid (prin aspirație) sau pentru
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de metal, care servește pentru vid (prin aspirație) sau pentru obținerea vidului. Această aspirație sau vid se realizează cu un curent de apă. Exicator de sticlă cu placă de porțelan ce se fixează în exicator cu ajutorul a trei dopuri de plută. Cea mai potrivită dimensiune a exicatorului este de 15 - 16 cm diametru interior. Placa de porțelan are 4-5 găuri circulare, de mărime potrivită, pentru așezarea creuzetelor. În exicator se introduc creuzete de porțelan calde. Prin răcirea lor în exterior se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
lume senzuală e ridicată la rangul de simbol al perpetuei geneze: „știu mă aflu oricând la punctul cel mai înalt al vieții/ fiecare clipă este înaltă creastă de val ce cade și recade în sine/ numai vibrația veșnică și brațele plută pe ape/ totdeauna sunt sus și în coaste îmi sună tot ape/ nici început nici sfârșit nici iluminare cândva/ unde de mal și de mal oriunde mai aproape”. Logosul integrator și centrul ca perpetuă aspirație organizează subiacent și imnele, și
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
teatr. Rom., II, 212-213; Vicu Mîndra, Istoria literaturii române. Evoluția genului dramatic, partea II, București, 1977, 176-180; Brădățeanu, Istoria, II, 77; Constanța Trifu, Presa umoristică de altădată, II, București, 1980, 208-209; Modola, Dramaturgia, 297-300; Dicț. scriit. rom., II, 751-752; Faifer, Pluta, 103-106. F.F.
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]