793 matches
-
În ziua de 30 august 1991, am plecat pe la 3 dimineața spre Chișinău, am trecut granița pe la 5, ne-am oprit pe traseu la o pădure pentru un popas de tufiș. Eram pe margine eu, Florin Muștiuc, Grigore Avram, Alexandru Poamă. Ca o vijelie au venit cam peste noi niște rakeți, cu automate și cu mașini puternice. Aproape toți am făcut în pantaloni de frică, dar ăștia nu prea aveau idee dacă noi am fi interesanți: puteau să ne ia camera
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
vin pivnița-mi prisosește Dar dintre voi nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge roșește Doar să te-apleci și din plin poți sorbi. Ținutul cel aspru venirea v-așteaptă Unde vitejii-s cinstiți cu hamei înflorit Poama de-aici pentru cei drepți este coaptă Viile noastre pe zări n-au pierit Când pivnița plină va fi la cules Sub tălpile voastre o să clocotească Căci glia noastră nu de robi ne-a ales Și-Alsacia noastră o să vă gonească
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
comunitatea!“, un proiect tangaProject (prin ONG „Ofensiva Generozității“), finanțat de AFCN 5 povești: Cod Roșu, Afară!, Fapte, Plasă, Live Regizori: Miruna Dinu, David Schwartz, Vera Ion, Ioana Păun, Bogdan Georgescu. Actori: Sânziana Nicola, Andreea Eșanu, Florina Gleznea, Maria Obretin, Sorin Poamă, Andrei Șerban, Alexandru Secareanu, Monica Marinescu, Ana Pepine, George Costea, Florina Gleznea, Kiki Găvruș, Edgar Nistor, Lala Misosniky, Andrei Ioniță. http://ofensivagenerozitatii.blogspot.com/ În chiloței și maiouț Mihaela Michailov Timp de 4 zile - 27, 28, 29 și 30 septembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
cu vizitarea gospodăriilor, dis-dedimineață, în fiecare zi. în Ajunul Bobotezei este post aspru (negru) dacă se poate spune așa și este recomandat să fie ținut de către cei sănătoși, fără mâncare, fără apă. Preotul este servit la masă cu fiertură de poame uscate (mere, pere, prune etc.), iar cei ai casei dacă nau mâncat nimic până atunci, iau câte puțină aghiazmă. în ziua de Bobotează după slujba obișnuită din biserică se scot icoanele din biserică, praporii și se trece la slujba de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ferească sfântul să mă ating! Nici coacăze sau agrișe coapte și îmbietoare nu-mi era îngăduit să smulg de pe crenguțele lor, prea accesibile. Cu precauțiuni infinite, mai reușeam eu să-mi satisfac poftele (chiar să urc în părul râvnit, cu poamele mari și zemoase), însă ajutorul cel mai eficace la săvârșirea delictului mi-l dădea bunica, îndemnându-mă să-l comit când popa ațipea sau era ocupat: cu ce oare? căci de citit nu l-am văzut citind niciodată (poate Biblia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
le cunosc, fie pentru că nu vor, deoarece i-ar Încurca În exprimarea lor spontană și sinceră, i-a determinat pe mulți comentatori să-i considere primitivi, sălbatici. Dar așa cum spunea Montaigne “Ei sînt sălbatici, tot astfel cum noi numim sălbatice poamele pe care le rodește firea de la sine, În mersul său obișnuit; În vreme ce cu adevărat cele pe care noi leam strîmbat prin meșteșugul nostru și depărtat de rostul lor obișnuit, sînt cele pe care ar trebui să le numim sălbatice. În
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
nu va mai crește. Copilului mic să nu i se taie unghiile până la un an, căci se învață hoț. Superstiții despre femeia însărcinată Dacă femeia gravidă va sta pe vreo albie, va naște fată. Ea nu trebuie să mănânce două poame împreunate (prune, cireșe etc), căci va naște copii gemeni. Gravida să nu dea cu piciorul în vreun câine, căci va naște un prunc câinos la inimă. Femeia gravidă care culege în poală surcele de la rindea, va face copilul cu păr
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu va mai crește. Copilului mic să nu i se taie unghiile până la un an, căci se învață hoț. Superstiții despre femeia însărcinată Dacă femeia gravidă va sta pe vreo albie, va naște fată. Ea nu trebuie să mănânce două poame împreunate (prune, cireșe etc), căci va naște copii gemeni. Gravida să nu dea cu piciorul în vreun câine, căci va naște un prunc câinos la inimă. Femeia gravidă care culege în poală surcele de la rindea, va face copilul cu păr
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cei care și-au dorit o casă de odihnă, departe de aglomerația și poluarea marilor orașe. Pentru mine Valea Proviței, și mai cu seamă satul Provița de Jos, însemnă acasă. Acasă e livada umbroasă, cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
o imagine, cât mai curând profilul unei epure a imaginii. Felul în care ceva începe, apare și se dă semnificării vorbește de la sine despre faptul că "orice-nceput se vrea fecund", procesând din "obârșiile-izvoare18". Ceea ce izvorăște nesecat "între floare și poamă" face posibil peisajul transparent al unei necurmate faceri 19. Creația înseamnă ascensiune, relief ce se înalță în adânc ridicând întregul poem: "florile/ spre alte foarte înalte poieni tânjind/ mai invocă și-acum/ lumina ta fără de nume20". Între ceea ce se dă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Băiete, mi-a pus prima întrebare ea, crezi în Doamne-doamne ? — Cred, mamă, cum să nu cred, doar mata știi și lucrul acesta. Nu merg și eu la biserică, să îl văd și să-i aprind lumânările ? — Atunci, ia spune-mi, poamele, fructele, pădurile, câmpul, cine le-a făcut ? le-am făcut noi ? Uite, albina, albina face miere. Tu poți face miere? Nu, mamă! — Vezi? Asta-i minune dumnezeiască, v-o spun la toți. O gâză, așa de mică cât îi unghia
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
trec puntea peste gârla satului și în fața casei surorii mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu se găsea în tot satul, poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere turtise, poate unde se făceau pilaf, atunci când, coapte, cădeau din copac. După ce mănânc cât îmi trebuie, stau și mă gândesc - cum să fac să culeg câteva pere să am și acasă , dar să nu mă audă și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dar dacă nu reușește, pur și simplu, ne alungă acasă, cu promisiunea că ne vom revedea la postul de jandarmi. Așa se proceda des cu toți copiii. Și nu numai cu ei. Cu oricare ar fi încercat să mănânce din poamele c odrului. Cei care se opuneau într-un anumit fel, erau loviți. Amenințați cu amendă sau chiar amendați. Chemați la primărie, la jandarmerie... Pus pe șotii Nu trecea toamna, și întorcânduăne din pădure de l a treburile arătate, părinții ne
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pă zești, să nu li se fure fructele. Noaptea, dar și ziua, la amia ză, între orele două și trei, veneau la furat câte 2-3 inși, in trau în grădină, se urcau în pomi, unul pândea, și ne trezeam că poamele s-au împuținat. Exact-exact, nu puteai ști la ce oră veneau răufăcătorii. Câteodată reușeam să-i vedem, luam bățul care era pregătit din timp și mă luam după dânșii, dar până ajungeam eu în fundul grădinii, cel care îi p ăzea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în martie '98, fiind în echipa OSCE de supraveghere a alegerilor generale din Republica Moldova, am discutat cu mulți de acolo fel de fel de probleme, între care și cea a apropierii de România. Aproape toți mi-au spus: cumpărați-ne "poama" și mergem cu voi. "Poama" înseamnă tocmai produsele de care vorbeam mai sus. Să privim un pic problema și într-un context mai larg. Desigur, și unele opțiuni personale își au valoarea lor. De pildă, Voronin este comunist, a fost
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
echipa OSCE de supraveghere a alegerilor generale din Republica Moldova, am discutat cu mulți de acolo fel de fel de probleme, între care și cea a apropierii de România. Aproape toți mi-au spus: cumpărați-ne "poama" și mergem cu voi. "Poama" înseamnă tocmai produsele de care vorbeam mai sus. Să privim un pic problema și într-un context mai larg. Desigur, și unele opțiuni personale își au valoarea lor. De pildă, Voronin este comunist, a fost general la interne și privește
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă acolo, începea să rumege lent, meditativ, fânul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
a știrbit nimic din podoabe și arta lor pentru că n-a căutat să le dreagă, ci le-a scris sobru, natural, așa cum le-a gândit și spus autorul.”; Jipii - povestea Peleșului - de Carmen Sylva; Doina de George Coșbuc, „Soacră, soacră poamă acră”, de Sofia Nădejde - luate din volumul „Din chinurile vieții”; „De-a baba oarba” de Al. Vlahuță din „Novelele” apărute în editura Frații Șaraga din Iași; „Legendele privighetoarei” de Simion Florea Marian din Biblioteca pentru toți, Editura literară Carol Műller
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
copiilor la botez să nu li se dea nume păgâne, nume inventate, nume nepotrivite”... Referitor la căsătoria și recăsătorirea preoților foaia clericală independentă Viitorul scrie: „Dumnezeu a legiuit: nui bine să fie bărbat singur pe pământ. Ce-i pomul fără poame ; ce-i traiul fără viață: aceea-i bărbatul fără muiere. Preotul e bărbat; oare poate să fie voia lui Dumnezeu: ca preoții să surpe sau măcar să știrbească legea fundamentală a lui Dumnezeu, adică legea: „nu-i bine să fie bărbatul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de sfatul următor:”Toate inscripțiile prăvăliilor, cât și cele de pe mărfuri, facețile numai în limba voastră, căci numai atunci îi veți birui pe străini.” Și gospodarii aveau rubrici cu sfaturi adecvate: corasla; mulgeți bine vacile; cum se dezgheață legumele și poamele; cum vindecăm arsurile de pe corp. Ce să facem ca să se ouă găinile mai mult în timpul iernii. Unele articole aveau o destinație pentru un cerc mai larg de cititori: alcoolul, foloasele treziei; ce face beția?; cum se vindecă albeața; feriți-vă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
domnule, sar caii de cavalerie în colac, pe dealul cellalt..." La masă, când se aduc fructele. "Ara, bre, de ce n-ai adus mai puțin?... De abea se vede strugurele în dosul florilor de pe farfurie... Nici nu mai spăl bucățica de poamă, că din puțină ce este, mai scade..." La cafea: "Mie să-mi dai ceașcă cu dungă aurită..." În preajma căruțelor, caii mânâncă la conovăț, și unul bălan calcă lanțul. "Sai măi grăjdar, și dă de mâncare lui Bălan... Uite, măi, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să văd. Doi oameni treceau pe drum și vorbeau despre veșnicul plâns al muierilor. Măi, eu numai cu muerea am avut năcaz; plânge și suspină. Eu îi zic: Măi, fumee, ai vacă cu lapte, slavă Domnului, făină din belșug ai, poame în livadă iar așa, ce-ți mai trebue? Eu dac-a vrea Dumnezeu m-oi întoarce... Da ce tu acu vrai să-mi arăți că ți-am fost drag? La Bacău eri, ceva la fel între bărbat și femee. Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noi am venit călări, ș-acuma nu mai avem cu ce ne hrăni caii, că vine iarna. Așa? Atunci puneți-vă în genunchi ca să vă binecuvântez. Cântec de la Blaj: Cât trăiești să nu iubești Diac în haine nemțești! Că diacu-i poamă rea, Te iubește, nu te ia; Mânâncă carne Vinerea Și postește Sâmbăta... 17 Mai 1927 Un băiat care ajunge la concluzia logică că tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reprezintă pretextul narativ pentru măsurarea puterilor pe care le are feciorul și pentru aflarea miresei de o natură superioară. În colinde, cosmosul aflat la apogeu donează dimensiunii sociale fructele belșugului, prin mijlocirea soarelui: „Masă rotilată,/ Galbănă, de piatră,/ Pomu-mpomurat,/ De poame-ncărcat./ Vânturi mari suflară,/ Poamele picară,/ Noi le culegeam./ Întrebări aveam:/ - Cine vi le-o dat?/ - Noi le-am căpătat/ De la sfântu soare,/ Cu mare rugare” (Tur - Satu-Mare). Merele scuturate din arborele lumii capătă aici aceeași valoare civilizatoare precum fulgul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]