2,405 matches
-
și theoria este clară, ele sunt perfect separate. La Sfântul Ioan ele nu se află într-o diferență ontologică radicală. Pentru el, praxis-ul și theoria sunt interdependente, sunt două aspecte ale aceleiași realități, așa cum este și cazul raportului dintre pocăință și teologie, dintre dogmă și morală. Sfântul Ioan Scărarul spune destul de puține despre viața contemplativă, și se concentrează în mod deliberat pe viața activă, asupra păcatelor ce trebuie biruite și asupra virtuților ce trebuie cucerite. Este clar că Sfântul Ioan
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
spune destul de puține despre viața contemplativă, și se concentrează în mod deliberat pe viața activă, asupra păcatelor ce trebuie biruite și asupra virtuților ce trebuie cucerite. Este clar că Sfântul Ioan ar dori ca cititorii lui să caute smerenia și pocăința [14, 8 (865 B)], și nu să caute viziuni și extazuri. De altfel, scara prezintă o sobrietate accentuată și o reticență față de vise (o vădită influență a Sfântului Diadoh al Foticeii: a se compara în acest sens pasajul 3, 35-45
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
acelora care au de oferit numai sărăcia lor spirituală (5,3). Dar Evanghelia Sfântului Apostol Matei este în același timp o chemare la răspuns față de harul dumnezeiesc revelat în și prin Iisus Hristos. Acest răspuns este caracterizat pe multe căi : pocăință (3,2 ; 4,17), urmarea lui Iisus Hristos (4,18-22 ; 8,18-22 ; 16,24), devenind sărac cu duhul (5,3), alegând poarta cea strâmtă și calea cea grea (7,13-14), împlinind voința Tatălui ceresc (7,21), etc. dacă am dori
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
a vorbi de Creștinism ca despre o cale : ca un mod de viață și ca o împlinire, o desăvârșire a acestui mod de viață, așa încât Spiritualitatea Predicii de pe Munte este o cale spre desăvârșire și un mod de viață în interiorul pocăinței, deoarece comunitatea mateiană are numai o „cale spre desăvârșire”. Drept urmare, nu toată lumea va atinge perfecțiunea în sensul cerut de poruncile Predicii de pe Munte. Nu oricine va deveni „ucenic” al lui Iisus, în sensul de a-și vinde bunurile și, întocmai
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
lui Iisus, în sensul de a-și vinde bunurile și, întocmai ca Iisus, de a predica itinerant Împărăția lui Dumnezeu. Trăirea în concordanță cu Predica de pe Munte este prin urmare o „cale” spre desăvârșire și „un mod de viață în interiorul pocăinței” Se poate urma această cale cât de departe posibil. În ziua Judecății Fiului Omului , cuvintele Evangheliei vor arăta întocmai unde se află „dreptatea” minimă, acea dreptate care este absolut necesară pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu. Ca să străbați această
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Această funcționare antifatică fenomenală a vieții duhovnicești e într-adevăr punctul culminant extrem al sințeniei. Mulți Sfinți Părinți distinși ai Bisericii noastre, bogați în experiențe harismatice, au avut până la ultima lor suflare, conștiința sfântă că „nu au pus încă început pocăinței”. Posibilitatea de trăire a antifazei (contradicției) „nu am nimic”, în momentul în care „pe toate le stăpânesc” constituie într-adevăr nucleul misterului lucrării poruncilor evanghelice. Este vorba despre o stare de contradicție „existențială”, ce funcționează ca o supapă de siguranță
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
deci, a vindecării noastre de toate bolile trupești și sufletești ce sălășluiesc în viața noastră foarte destabilizată și bulversată, din punct de vedere psihic și duhovnicesc, ajungând, cu adevărat, la păcat dar chemați fiind să-l depășim pe acesta prin pocăință și autoconștiință. Demersul nostru în această lucrare este acela al căutării „sensului ontologic pe care-l are spiritualitatea ortodoxă și care a ferit-o de pericolul unei deontologii exterioare și de eticism, căci ceea ce vindecă „urâțeniile păcatului” nu e viața
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
Hristos, a ontologiei harului și a comunicării cu Dumnezeu.” În concluzie vom afirma că studiul de față urmărește clarificarea acestor deosebiri și distincții și, totodată, constituie un apel și o chemare la cunoașterea etosului patristic și scripturistic despre păcat și pocăință, despre conștiința de sine patogenă și conștiința de sine neptică. Și, nu în ultimul rând, invită la conștientizarea faptului că păcatul nu este în primul rând o ofensă împotriva așa numitelor „legi pozitive”, ci o lucrare împotriva legilor harului și
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
redăm în cele urmează, în întregime: „Frate Calciu, Preamărit să fie Hristos prin miile de sfinți și martiri ai acestui veac, în rândul cărora ne-am aflat, și pe unii dintre ei i-am văzut și-i mărturisim lumii spre pocăință. Preamărit să fie Hristos pentru milioanele de victime creștine ucise de furia caiafică, pe care-i purtăm în sufletele noastre și-i mărturisim lumii, spre trezire. Preamărit să fie Iisus Hristos prin zecile de milioane de victime omenești, cel mai
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
alte împrejurări, se potrivesc foarte bine și aici, căci, „dacă ai îndoieli asupra mântuirii, asupra jertfei sau asupra biruirii vrășmașului văzut și nevăzut prin puterea credinței și a rugăciunii, dacă te îndoiești de iubirea lui Iisus Hristos și de eficiența pocăinței” acest volum, acest document duhovnicesc, te va convinge, deoarece protagonistul lucrării acesteia și toți eroii închisorilor comuniste și politice în general, au căutat în primul rând, să-și pună în ordine propriile vieți, să înțeleagă și să trăiască experiența comunitară
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
retras din stăreție și și-au încheiat zilele ca sihaștri, în peșteri sau chilii din apropiere, iar cel dintâi a refuzat cinstea de arhimandrit, rămânând până la capăt simplu ieroschimonah și lăsând un testament în care cheamă cu precădere la nevoință, pocăință și smerenie și, din care, iată spicuim și noi câteva îndemnuri, cum ar fi : " Fraților, aveți grijă de sufletele voastre, știind că aicea este vremea nevoințelor, iar dincolo a plăților și cununilor, și că după trecerea acestei vieți nu mai
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
din care, iată spicuim și noi câteva îndemnuri, cum ar fi : " Fraților, aveți grijă de sufletele voastre, știind că aicea este vremea nevoințelor, iar dincolo a plăților și cununilor, și că după trecerea acestei vieți nu mai folosește la nimic pocăința. Să aveți dragoste între voi, să fiți smeriți, buni, ascultători și lesne iertători unii altora. Siliti-vă din toate puterile să păziți pacea dintre voi, iar deasupra patimilor și gândurilor celor spurcate să ne întrarmăm cu postul, cu privegherea, și
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
mult întunerecul decât Lumină ... Pentru că acceptarea lui Cristos că autoritate în Cer și pe pamant TE OBLIGĂ SĂ IEI ATITUDINE, să-ți recunoasti păcatul. Și să te pocăiești. Să-i ceri iertare lui Dumnezeu. Să te smerești, să te umilești. Pocăința? Smerenie? Umilință? Iertare? Doamne ce cuvinte anacronice în secolul XXI - noul secol al luminilor ... Mai degrabă secolul luminilor întunecate ... Este ceasul întunerecului acum, ăsta-i clar. Dar va veni Lumină - Cristos, iubitul nostru mire, Luceafărul strălucitor de dimineață. Noaptea aproape
M-AM PLICTISIT DE CODU LU DA VINCI SI DE ABERATIILE SATANISTE A LU DAN BROWN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356382_a_357711]
-
va judeca păcatele săvârșite atât cu trupul cât și cu sufletul, fie cu fapta fie cu gândul, cu privirea, ori prin omisiune („n-ai îndeplinit binele”)[198], astfel încât judecata să fie completă și definitivă. De aceea este atât de necesară pocăința, exomologheza, pentru ca Dumnezeu să șteargă pedeapsa veșnică printr-o vremelnică remușcare[199]. Pocăința omului aduce multă întristare și durere diavolului fiindcă „îl doare faptul că pe el și pe îngerii lui îi va judeca păcătosul devenit serv al lui Hristos
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
fapta fie cu gândul, cu privirea, ori prin omisiune („n-ai îndeplinit binele”)[198], astfel încât judecata să fie completă și definitivă. De aceea este atât de necesară pocăința, exomologheza, pentru ca Dumnezeu să șteargă pedeapsa veșnică printr-o vremelnică remușcare[199]. Pocăința omului aduce multă întristare și durere diavolului fiindcă „îl doare faptul că pe el și pe îngerii lui îi va judeca păcătosul devenit serv al lui Hristos”[200]. Sentința judecății universale este definitivă[201] și Tertulian caută s-o demonstreze
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
nădejdea și cu viața. „A rămâne în nădejde înseamnă a rămâne în ființă, adică în Dumnezeu. Ființa lumii rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa în și la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună voie față de Dumnezeu prin mândrie”. Fiindcă mândria este închiderea absolută față de
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa în și la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună voie față de Dumnezeu prin mândrie”. Fiindcă mândria este închiderea absolută față de ființa Lui, smerenia, în scimb, fiind deschiderea totală față de El, în aceasta constând, până la urmă, toată etica și tot sensul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
nădejdea și cu viața. „A rămâne în nădejde înseamnă a rămâne în ființă, adică în Dumnezeu. Ființa lumii rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună voie față de Dumnezeu prin mândrie” . Fiindcă mândria este închiderea absolută față de ființa Lui
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună voie față de Dumnezeu prin mândrie” . Fiindcă mândria este închiderea absolută față de ființa Lui, smerenia, în scimb, fiind deschiderea totală față de El, în aceasta constând, până la urmă, toată etica, tot sensul judecății
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
mărturia sufletului, VI, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 125. [196] Idem, Despre răbdare, X, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 192. [197] Ibidem, VIII, p. 190. [198] Idem, Despre pocăință, III, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 210. [199] Ibidem, XI, p. 218. [200] Ibidem, VII, p. 216. [201] Idem, Despre suflet XXXIII, 11, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 210. [199] Ibidem, XI, p. 218. [200] Ibidem, VII, p. 216. [201] Idem, Despre suflet XXXIII, 11, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 307 [202] Idem, Despre pocăință, ,VII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 220. [203] Idem, Despre suflet, LVIII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 336. [204] Minucius Felix, op. cit. XXXVI, 1-2, p. 390
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Diognet, X, 7 în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 344. [216] Tertulian, Prescripție contra ereticilor,II,4, în Apologeți de limbă latină col. PSB, vol. 3, p. 138. [217] Ibidem, XIII, p. 148. [218] Idem, Despre pocăință , XII, 2, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 220. [219] Idem, Despre suflet, XXXIII,11, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 307. [220] Minucius Felix, op. cit. XXXV, 3, p. 389
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
îl poate face din nou, dar dacă apucă de-l bagă în cuptorul de foc, nu-l mai poate îndrepta, tot așa și noi, câtă vreme suntem în această lume, să ne pocăim din toată inima ... cât avem vreme de pocăință. După ce ieșim din lume, dincolo nu ne mai putem mântui sau pocăi.”[ 25] Asemenea Didahiei, care vorbea despre „ calea vieții” și „calea morții”, epistola zisă a lui Barnaba vorbește despre „calea luminii” și „calea întunericului”. „Calea luminii” ține, evident, de
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
veșnice cu pedeapsă [ ... ] iar cel ce o alege va pieri împreună cu faptele lui[27]. Pentru Sfântul Ignatie Teoforul, prima condiție spre a învinge moartea este pentru creștini, credința: „crezând în moartea Lui, să scăpați de moarte”[28]; a doua este pocăința: „și toți câți se vor pocăi, vor fi și ei ai lui Dumnezeu, ca să fie vii după Iisus Hristos”[29]; iar a treia, cea pe care el o numește „leacul nemuririi”, Sfânta Euharistie: „pentru ca voi să vă supuneți cu mintea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
a dragostei pentru Iisus Hristos: „Că n-au iubit veacul de acum (Apostolii), ci pe Cel care a murit pentru noi și pe Care Dumnezeu L-a înviat pentru noi”[31]. Păstorul lui Herma este prin excelență o pledoarie pentru pocăință asupra căreia autorul stăruie ca asupra condiției esențiale pentru „trăirea în Dumnezeu”, cum o numește el. Autorul face și o aluzie la botez și necesitatea lui ca primă condiție pentru mântuire, prin turnul (Biserica) care este zidit pe apă din
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]