2,904 matches
-
albastrul ei adânc și, sub cerul de pâclă, căpăta luciri de argint sau de fier, dureroase pentru privire. Căldura umedă a acestei primăveri te făcea să dorești arșițele verii. În orașul clădit în formă de melc pe fâșia lui de podiș, destul de puțin deschis spre mare, domnea o toropeală posomorâtă. Între zidurile sale lungi și tencuite, pe străzile cu vitrine prăfuite, în tramvaiele de un galben murdar, te simțeai oarecum prizonier al cerului. Singur, bătrânul bolnav al lui Rieux își învingea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
viață, înmormântările celor morți și suferințele îndrăgostiților despărțiți. Spre mijlocul acestui an vântul se pornise și a suflat timp de câteva zile, peste orașul ciumat. Vântul este temut în mod deosebit de locuitorii Oranului, deoarece nu întâlnește nici un obstacol natural pe podișul pe care este construit orașul, și se năpustește așadar cu toată violența pe străzi. După aceste nesfârșite luni în care nici un strop de apă nu răcorise orașul, Oranul se acoperise cu un soi de pastă cenușie care s-a scorojit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
care o întreprinsese împreună cu Rambert în tabăra instalată pe stadionul municipal. Stadionul e așezat cam la porțile orașului și o parte din el dă în strada pe care trec tramvaiele, iar cealaltă spre locuri virane care se întind până la marginea podișului pe care e clădit orașul. Este înconjurat, cum se obișnuiește, de ziduri înalte din ciment și fusese suficient să se așeze santinele la cele patru porți de intrare pentru a face dificilă evadarea. De asemenea, zidurile împiedicau oamenii din afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Cărții cu poeți, tînărul autor își formulează, în termeni aproximativi, estetica, respingînd în egală măsură critica impresionistă („lirism”) și critica „istorică, pur dogmatică” (taxată drept „enucleiată”). Potrivit lui Boz, „așa-numitul impresionism critic, doctrina criticii ca operă de artă, își trage podișul de sub picioare, căci nu face decît să înlocuiască un irațional (emoția artistului) printr-un alt irațional (emoția criticului), astfel că deplasarea rămîne în același plan”. Critica este înțeleasă ca „mimetism liric al ideilor”, bazat pe o relație de identificare empatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
zariștea-ntreagă, soarta își face cu mine jocul potrivnic. Un negru noroc prin văzduhuri străine îmi ține de strajă, nu mă dezleagă. Văd anii crescând și pașii lungind peste toate văile, muchile, iernile, verile, peste toate clopotele și toate tăcerile. Podișul m-alungă, șesul mă cere, tot altul. Singură vatra nu mi-e-ngăduită, și cum aș slăvi scînteia-mpămîntenită, cenușa și pravila, fumul - înaltul! Stau acu iarăși cu fața spre țară. Întoarcerea va să rămână un vis, să nu calc o nespusă poruncă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
peste râuri prin vechiul sistem al indienilor incas al podurilor atârnate, mărginind ore întregi abisuri, într-o călătorie în care fiecare pas putea fi și ultimul. Nici nu se visa încă la șosele care să lege restul țării de acel podiș izolat și mizerabil. Nu prea era nimic de găsit pe înălțimi, cu excepția vreunei văi izolate sau a unei mine părăsite și nimeni nu s-a îngrijit să ducă civilizația și progresul până pe culmi. Indienii, vârâți în ponchourile lor, combătând frigul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
-i ofere pe lângă siguranță și condiții prielnice traiului (soluri bogate, cursuri de apă, pășuni, păduri de fag și stejar, animale), pentru îndeplinirea ocupațiilor de bază: agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea și pescuitul. Majoritatea acestor condiții ale mediului natural se regăsesc în Podișul Central Moldovenesc, unde în timp s-a înregistrat o densă locuire umană. Dacă plecăm de la câteva accepțiuni generale, „totalitatea și unitatea dialectică a factorilor naturali, care se prezintă într-o anumită stare de echilibru și care determină condițiile de viață
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
factorilor naturali și al celor creați prin diverse acțiuni umane care, în strânsă interdependență, influențează echilibrul ecologic și determină condițiile de viață pentru om, pentru dezvoltarea unei comunități civilizate poartă denumirea convențională de mediu înconjurător ”. Îmbinarea celor două componente geografice, Podișul și Bazinul Bârladului, a necesitat trasarea în două subcapitole a elementelor caracteristice lor. Podișul Central Moldovenesc este o subunitate a Podișului Moldovei, ultimul fiind compus din trei mari componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
influențează echilibrul ecologic și determină condițiile de viață pentru om, pentru dezvoltarea unei comunități civilizate poartă denumirea convențională de mediu înconjurător ”. Îmbinarea celor două componente geografice, Podișul și Bazinul Bârladului, a necesitat trasarea în două subcapitole a elementelor caracteristice lor. Podișul Central Moldovenesc este o subunitate a Podișului Moldovei, ultimul fiind compus din trei mari componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
viață pentru om, pentru dezvoltarea unei comunități civilizate poartă denumirea convențională de mediu înconjurător ”. Îmbinarea celor două componente geografice, Podișul și Bazinul Bârladului, a necesitat trasarea în două subcapitole a elementelor caracteristice lor. Podișul Central Moldovenesc este o subunitate a Podișului Moldovei, ultimul fiind compus din trei mari componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
denumirea convențională de mediu înconjurător ”. Îmbinarea celor două componente geografice, Podișul și Bazinul Bârladului, a necesitat trasarea în două subcapitole a elementelor caracteristice lor. Podișul Central Moldovenesc este o subunitate a Podișului Moldovei, ultimul fiind compus din trei mari componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Îmbinarea celor două componente geografice, Podișul și Bazinul Bârladului, a necesitat trasarea în două subcapitole a elementelor caracteristice lor. Podișul Central Moldovenesc este o subunitate a Podișului Moldovei, ultimul fiind compus din trei mari componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bazinul Bârladului, a necesitat trasarea în două subcapitole a elementelor caracteristice lor. Podișul Central Moldovenesc este o subunitate a Podișului Moldovei, ultimul fiind compus din trei mari componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
subunitate a Podișului Moldovei, ultimul fiind compus din trei mari componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului și Câmpia Română, Podișul Bârladului își are numele de la bazinul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului și Câmpia Română, Podișul Bârladului își are numele de la bazinul râului ce îl traversează de la nord la sud. 1. PODIȘUL BÂRLADULUI Cadrul geografic include zona văilor și teraselor brăzdate de afluenții râului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului și Câmpia Română, Podișul Bârladului își are numele de la bazinul râului ce îl traversează de la nord la sud. 1. PODIȘUL BÂRLADULUI Cadrul geografic include zona văilor și teraselor brăzdate de afluenții râului Bârlad, care la rândul lor constituie bazinul hidrografic, ce traversează pe verticală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului și Câmpia Română, Podișul Bârladului își are numele de la bazinul râului ce îl traversează de la nord la sud. 1. PODIȘUL BÂRLADULUI Cadrul geografic include zona văilor și teraselor brăzdate de afluenții râului Bârlad, care la rândul lor constituie bazinul hidrografic, ce traversează pe verticală podișul cu același nume. Cea mai mare subunitate a Podișului Moldovenesc are o formă aproximativ triunghiulară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului își are numele de la bazinul râului ce îl traversează de la nord la sud. 1. PODIȘUL BÂRLADULUI Cadrul geografic include zona văilor și teraselor brăzdate de afluenții râului Bârlad, care la rândul lor constituie bazinul hidrografic, ce traversează pe verticală podișul cu același nume. Cea mai mare subunitate a Podișului Moldovenesc are o formă aproximativ triunghiulară, cu baza în coasta Iașilor și cu vârful la Galați. De 200 km lungime, 100 km lățime în nord și cu descreșteri până la 75 și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
traversează de la nord la sud. 1. PODIȘUL BÂRLADULUI Cadrul geografic include zona văilor și teraselor brăzdate de afluenții râului Bârlad, care la rândul lor constituie bazinul hidrografic, ce traversează pe verticală podișul cu același nume. Cea mai mare subunitate a Podișului Moldovenesc are o formă aproximativ triunghiulară, cu baza în coasta Iașilor și cu vârful la Galați. De 200 km lungime, 100 km lățime în nord și cu descreșteri până la 75 și 35 km spre sud, în preajma platformei Covurluiului, Podișul Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a Podișului Moldovenesc are o formă aproximativ triunghiulară, cu baza în coasta Iașilor și cu vârful la Galați. De 200 km lungime, 100 km lățime în nord și cu descreșteri până la 75 și 35 km spre sud, în preajma platformei Covurluiului, Podișul Bârladului este delimitat, în linii generale, la nord de coasta Sineștilor, la sud de orașul Galați, spre est de valea Prutului, iar la vest de valea Siretului. Mărginit de două cursuri mari de apă, Siretul și Prutul, Podișul Bârladului are
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
platformei Covurluiului, Podișul Bârladului este delimitat, în linii generale, la nord de coasta Sineștilor, la sud de orașul Galați, spre est de valea Prutului, iar la vest de valea Siretului. Mărginit de două cursuri mari de apă, Siretul și Prutul, Podișul Bârladului are în componență o rețea hidrografică autohtonă: Bârladul, Prutețul, Hușiul, Elanul, Horincea și Chineja-Covurlui. Râul Bârladului, ce izvorăște din Podișul Central Moldovenesc, rămâne cel mai important debit de apă al zonei, fapt susținut de multitudinea afluenților, pe care îi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de valea Prutului, iar la vest de valea Siretului. Mărginit de două cursuri mari de apă, Siretul și Prutul, Podișul Bârladului are în componență o rețea hidrografică autohtonă: Bârladul, Prutețul, Hușiul, Elanul, Horincea și Chineja-Covurlui. Râul Bârladului, ce izvorăște din Podișul Central Moldovenesc, rămâne cel mai important debit de apă al zonei, fapt susținut de multitudinea afluenților, pe care îi primește de pe stânga și de pe dreapta direcției de vărsare. Structura Podișului Bârlad cuprinde pe lângă Podișul Central Moldovenesc, care suprapune bazinul superior
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Hușiul, Elanul, Horincea și Chineja-Covurlui. Râul Bârladului, ce izvorăște din Podișul Central Moldovenesc, rămâne cel mai important debit de apă al zonei, fapt susținut de multitudinea afluenților, pe care îi primește de pe stânga și de pe dreapta direcției de vărsare. Structura Podișului Bârlad cuprinde pe lângă Podișul Central Moldovenesc, care suprapune bazinul superior al râului cu același nume (în zona nordică) și Platforma Pliocenică Moldovenească, cu cele trei componente esențiale, care au influențat benefic mediul ambiant: a)Colinele Tutovei, situate între apele Siretului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Chineja-Covurlui. Râul Bârladului, ce izvorăște din Podișul Central Moldovenesc, rămâne cel mai important debit de apă al zonei, fapt susținut de multitudinea afluenților, pe care îi primește de pe stânga și de pe dreapta direcției de vărsare. Structura Podișului Bârlad cuprinde pe lângă Podișul Central Moldovenesc, care suprapune bazinul superior al râului cu același nume (în zona nordică) și Platforma Pliocenică Moldovenească, cu cele trei componente esențiale, care au influențat benefic mediul ambiant: a)Colinele Tutovei, situate între apele Siretului și Bârladului; b)Depresiunile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]