814 matches
-
este de un elinism de decadență. Un element modern însă care i se adaogă este tonul gros și buf în care e scrisă o parte din bucată. Ecoul faptei creatoare înregistrat cu un rîs fonf al demiurgului!". Variantele succesive ale poemei Uvedenrode, ce-l intrigă pe redactorul de la "Viața literară", sînt pentru poet: o încercare, mereu reluată, de a mă ridica la modul intelectual al Lirei. Și propune, în continuare: "La această puritate aeriană, în care poeții englezi se așează, pare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
literal nu numai sensul figurii (de stil), ci și ceea ce ea reprezintă". În Estetica lui Dante, Edgar Papu prezintă ce înțelege florentinul prin Poezie, apelînd la De vulgari eloquentia (Despre arta vorbirii în limba vulgară) unde Dante afirmă: "că o poemă, așa cum ar fi Divina Comedie, cuprinde următoarele șase componente: subiectul sau sensul, forma, titlul, acțiunea, scopul și genul filosofiei. Îndeosebi, ultimii doi factori ne arată că poezia nu este concepută numai ca "delectabilă". Scopul poemei, după cum mărturisește Dante, este acela
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unde Dante afirmă: "că o poemă, așa cum ar fi Divina Comedie, cuprinde următoarele șase componente: subiectul sau sensul, forma, titlul, acțiunea, scopul și genul filosofiei. Îndeosebi, ultimii doi factori ne arată că poezia nu este concepută numai ca "delectabilă". Scopul poemei, după cum mărturisește Dante, este acela de a-i scoate pe oameni din starea mizeriei și de a-i aduce în starea fericirii; prin urmare, poezia își propune un precis obiectiv moral. De asemenea, ea trebuie să cuprindă la bază și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
două genuri filosofice la Dante, aparțin, unul ordinei teoretice, iar celălalt ordinei practice. Poezia aplică la exemple ideile filosofiei teoretice și prin aceasta devine o filozofie practică. Dacă mai ținem seama că și prima componentă amintită, aceea a sensului, îmbogățește poema cu o sumă de semnificații, ne putem da seama că în concepția lui Dante, poezia aduce o pondere cu mult mai mare decît aceea pe care i-o atribuie autoritatea scolastică". Poezia din poema dantescă este comparabilă cu arhitectura, prin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
componentă amintită, aceea a sensului, îmbogățește poema cu o sumă de semnificații, ne putem da seama că în concepția lui Dante, poezia aduce o pondere cu mult mai mare decît aceea pe care i-o atribuie autoritatea scolastică". Poezia din poema dantescă este comparabilă cu arhitectura, prin valorile pe care le subsumează în edificarea ei. "Pătrunzînd, după puterile noastre, în structura Divinei Comedii, ajungem, după cum ne spune Osip Mandelștam în Eseu despre Dante, 1933 (Editura Universității "Al.I. Cuza" - Iași, 2001
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Juan, nu este, pînă la capăt, nici Tristan (mitul pasiunii devoratoare). Este mitul cuplului biblic, simbolul unei mîndre singurătăți în doi" (E.S.). Sînt subliniate în Dimineața poeților cîteva priorități la autorul Anatolidei, prima: e cel dintîi la noi care scrie poema leagănului și a neliniștii paterne în fața pruncului bolnav. Erosul este aici copleșit de simțul datoriei morale. Și a doua: Zburătorul, capodopera poetului, leagă pentru prima oară de Heliade (și în poezia română) nașterea iubirii de prezența unei "ființe aeriene". Originea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cultură și imaginație, spre nord, spre miturile borealice. Cu mai puțin talent și cu o spiritualitate redusă, Bolintineanu îl precede în ambiția de a depăși granițele inspirației locale, dar într-o direcție contrară" (E.S.). Modelele la care se raportează autorul poemei O fată tînără pe patul morții sînt romanticii la modă în epocă, mai ales cei francezi. Prin juxtapunere, Eugen Simion îi fixează ca-n insectar pe poetul Satirei duhului meu și pe cel al poemului Conrad: "Față de Grigore Alexandrescu, care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
valuri transparente, acrobația delfinilor, pasiuni fatale, desfătări dulci, dulci...". Simțualist în toată fibra sa lirică, Bolintineanu are ca țintă dominantă seducția, indiferent prin ce mijloace retorice. Un poem care prin simbolurile lui îi anticipează pe Eminescu și Ion Barbu (din poema Riga Crypto și lapona Enigel este Domnul de rouă: "Cu tot coșmarul de convenții ("luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde", "copila jună" cu părul bălăior ce trece "plaiul dalb" etc.), Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de plictiseală. Chiar și vitele care nu mai beau apă o resimt, cocoșii care cîntă cu voci foarte scăzute. Este o stagnare, o stare fundamentală vecină cu moartea: timpul îngheață într-un fel de regresie biologică". Sesizează plictiseala sfîșietoare din poema Decembre în repetarea adverbului mai: "Un element structural, un semn morfologic care devine cheia de boltă a întregii poezii este mai. "Mai spune s-aducă jăratec", " Mai spune s-aducă și lampa", mereu acest mai, mai... "Mai spune s-aducă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
muri, de a-și trăi moartea pe picioare, de-a dura, de-a rămîne". Și este decelată cauza impactului: "Secretul este că amîndouă, și plumbul ca și violetul, au rădăcini comune, nu în natură, ci în metafizică, însemnînd descompunerea". Analizînd Poemă în oglindă constată, dar în același timp își pune și ne propune bune și firești interogații: "Oglinda măritoare ne transportă la limitele neantului pline de reflexe și de agonie violetă. Muzica, culoarea și cuvintele se întîlnesc pentru a satura de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
său este viu și ia astfel o direcție. Pe verticalitatea Dumnezeu - Satan, Bacovia se orientează în jos, el coboară scara pe negativ. Această coborîre este bîntuită de viziuni halucinante, infernale: flori carbonizate, ploi negre în miros de arsură". Ca în poema Negru. Poetul este în fața civilizației, un retractil, o refuză, îi întoarce spatele preferînd vremurile preistorice, ca în una, cum recunoaște exegeta, dintre cele mai intens inspirate poezii bacoviene - Lacustră. Observațiile dintr-o notă care însoțește comentariile la Refuzul civilizației și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
proza, 1984, p. 139: "Eseistul mi se pare mai important în Valéry decât însuși poetul Vrăjilor. Bucată Eureka, de exemplu, te obligă să saluți foarte adînc Omul Vincian din Valéry. Trebuie să ne mirăm totuși cum Valéry, care proclama autonomia poemei față de celelalte genuri literare, desfășoară în versuri oblonul material al unei retorice abia răscumpărata de aurul din care e turnata". 64 Paul Valéry, "Discours sur l'esthétique", în Oeuvres, I, 1968, p. 1309: "L'artiste vit dans l'intimité de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poet universal, îi conține embrionul viziunii lui poetice." Altfel spus, trebuie cercetată acea poezie care "încadrată cronologic între bucăți de debut, seamănă mai puțin cu acestea și mai mult cu opera viitoare, tipărită din voința poetului." Pentru G. Călinescu această poemă cu trăsături speciale ar fi Melancolie. Pentru Vladimir Streinu este Floare albastră (publicată în "Convorbiri literare" la " aprilie "Ă. Criticul reproduce integral frumoasa și misterioasa poezie, una din cele mai puțin înțelese creații eminesciene, după opinia eminentului editor Perpessicius. Dificultățile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
al strofei finale, de fapt în jurul cuvântului cu care începe. Totuși este trist în lume" sau " Totul este trist în lume"? Criticul conchide că e vorba de tulburătorul totuși, căci logicul deși nu lipsește, fiind filigranat în structura intimă a poemei de la un capăt la celălalt. Tălmăcirea ideatică a Florii albastre în viziunea lui Vladimir Streinu este splendidă: "...deși poetul consimte la dulcea injoncțiune a iubitei de a se retrage din lumea inumană a "stelelor", a "norilor" și a "cerurilor înalte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pesimismul poeziilor lui de debutant, dar nu fără o diferență de timbru muzical și fără a o relua în opera întreagă sub forma spectaculoasei oscilații eminesciene între ideea de moarte și viață care îi conține toate valorile proprii." Iată de ce poema poate fi socotită embrion al marii creații eminesciene, păstrând asemănări cu opera începuturilor dar marcând încă mai numeroase și mai adânci deosebiri. Analiza ideatico-stilistică a poeziei, de certă rigoare și stringentă coerență, reprezintă tocmai cuvenita demonstrație, valabilă, credem, și pentru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în ținuta acestei poezii care nu râde numai de cititori ci și de sine; adevărată arlechinadă pe care Maniu o reușea mai ales când, simțind că se sentimentalizează, ca mijloc de trezire, se ciupea singur." La Ion Pillat (Caietul verde, Poema într-un vers sau Versificația de vacanță, Biserica de altădată, Umbra timpului, Balcică este detectată identitatea personală: "... se pare că nimeni la noi nu poate fi identificat ca poet al copilăriei pierdute și al timpului trecut fără veste, decât Ion
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
perpetuarea unei vieți părelnice, neautentice"156), de unde și necesitatea ceremonialului de invocare și de exorcizare a târâtoarei. Autorul asociază numelui Dorinei patronimul Solomon care, printr-o "interesantă evoluție semantică", a ajuns comun sub formele a solomoni, solomonie, solomonar 157. Autorului poemei Cântarea Cântărilor și al Parimiilor, care dă numele acestor vraci, cronografele îi atribuie puteri supranaturale: "[...] A aflat firea a tot ce iaste pe lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a paserilor, a gadinilor, a peștilor, a orbilor, a jivinelor, așijderea și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
poetică, revărsare a exprimabilului ce dă seama de începutul inexprimabil din care procesează ca de originea unei mereu refăcute unități: " Se petrece, poate, în aceste capricii așa de minuțios organizate în acest delir al simetriilor care constituie plasma însăși a poemei, ceva ca o incidență a figurii tuturor întâmplărilor posibile, a imaginei totului, a fericitei unități. Poetul joacă cele mai libere posibilități, cele mai multe, cele mai stranii. El procede, ca destinul, la o continuă restituție a unității. (...) Sufletul totului, panpsyche, pare a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din sugestiile, când nu și din stihurile transfigurate ale cântecelor de lume, e o temă demnă de urmărit... Culegător de folclor de toate speciile și magician inspirat, este capabil să transforme, prin necontenite filtrări, materialul brut al basmului în supracelesta poemă a "Luceafărului". Poetul nostru național s-a aliniat tradiției folclorice din literatura română pe care a slujit-o cu devotament pleiada unor spirite luminate ca Vasile Alecsandri, George Barițiu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi". Cu mintea lui uriașă, Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
epistolă din 13 februarie. Nu știu ce-i cu el! Dar mă bucur pentru că i-a ieșit cartea! Și lui Danilov (Nichita n. red.) i-a ieșit; mi-a scris Adrian (Alui Gheorghe n. red.), a fost pe la Iași. N-am citit poema "Părinții" (ce titlu!). 9. Corespondența mea cu Marta Petreu este tot mai interesantă! Poate că-n acest an o pot convinge să vină la Colocvii! 10. Drum bun la București! Să te-ntorci cu vești bune! Te aștept! 11. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
-l deteste?! Te îmbrățișez pentru CARTE! Ești tu, aproape neschimbat, cu aceleași admirabile obsesii, cu aceeași dezinvoltură poetică, mereu seducătoare în ceea ce mă privește. Ai multe texte emoționante, dincolo de ceea ce unii ar numi "invazie livrescă"! Mi s-a părut colosală poema plecării tale la mare, în special "imaginea" aceea din final, cu marea gravidă de tine! Dar "Acasă" m-a emoționat pînă la lacrimă! Și de data (cartea) aceasta îmi ești tare drag în limba română, fapt ce confirmă o dată-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
lăsat o urmă de neșters în ființa" sa. Invocarea lui George Enescu, capătă, astfel, de la bun început, un rol emblematic: "Pământul natal, cu tot ce e pe el, îl purtăm toată viața în noi și e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără el am fi sarbezi". Cartea cuprinde o suită de compoziții de factură memorialistică, în care povestirea/narațiunea (uneori chiar narațiunea confesiune) este atotputernică, alternând cu descrierea înviorată de dialog
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rătăcirii noastre ca neam, ci să-l cultivăm cu pasiune și generoasă dăruire. Prof. Vasile I. Schipor CUVÂNT DE ÎNCEPUT "Pământul natal, cu tot ce e pe el, îl purtăm toată viața în noi și e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără el am fi sărbezi" spune George Enescu în lucrările sale. Amintirea acestui pământ, amintirile copilăriei au lăsat o urmă de neșters în ființa mea. Pornind de la faptul că fiecare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Iași în 1954, ține să atragă atenția autorilor autohtoni că "literatura realismului socialist se face cu ordine și disciplină". Între timp, "Iașul Nou" se transformă, în august 1954, în "Iașul literar", supranumit, nu fără ironie, "Imașul literar". În 1956, o poemă adecvată publică la Iași Tudor Arghezi, Cultură: Cînd am făcut atîtea școli/ Am înțeles să iasă avocați,/ Contabili, ofițeri și doctori pentru boli,/ Dar nu avem nevoie de prea mulți învățați.// Mai multă carte duce, precît văd,/ La lipsă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dezordonat și care purta pe chipu-i blond aerul fals viclean al unei vulpi - o expresie care mi-a fost dintotdeauna nesuferită! -, dar care În primele ore mi-a vorbit „cu transport” despre cea mai veche poezie cunoscută a umanității, poema lui Ghilgameș și apoi, cu propriile-i, alesele și elegantele-i cuvinte, despre prietenie, misterul, forța și zeitatea ei, l-am primit cu brațele deschise, fără o prea mare ezitare, deși de felul meu sunt mai degrabă reticent la primele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]