1,637 matches
-
să se ocupe de el"". Numeroase proteste din partea lui Lambrior, Xenopol și alții. "Te înșeli, strigă Lambrior, atunci cînd afirmi că românii nu au artă; ce este atunci Curtea de Argeș, Putna, Bistrița? Ce este Cetatea Neamțului? Voi numiți asta arhitectură?" întreabă Pogor care va mărturisi mai tîrziu că n-a văzut niciodată Curtea de Argeș. "Un popor trebuie să-și cunoască trecutul, oricare ar fi fost acest trecut", strigă Xenopol. "Fleacuri ripostează Pogor în timp ce Franța îi dădea deja pe Molière și Racine, românii se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Putna, Bistrița? Ce este Cetatea Neamțului? Voi numiți asta arhitectură?" întreabă Pogor care va mărturisi mai tîrziu că n-a văzut niciodată Curtea de Argeș. "Un popor trebuie să-și cunoască trecutul, oricare ar fi fost acest trecut", strigă Xenopol. "Fleacuri ripostează Pogor în timp ce Franța îi dădea deja pe Molière și Racine, românii se găseau într-o completă barbarie". Apoi Eminescu, care era așezat într-un colț, se ridică și declară pe un ton violent care nu-i era caracteristic: Ceea ce tu numești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre generații, pe voința de a sparge monopolul liberalilor, care își atribuie întreaga răspundere a construcției națiunii moderne. Soliditatea legăturilor create de grup, capacitatea de a-și plasa posturile de conducere se explică prin frăția masonică: Maiorescu, lacob Negruzzi, Vasile Pogor și alții fiind inițiați în 1866. Lectura culturală a junimismului pune accentul pe formația germană a majorității adepților săi, ca și cum schematic modelul german ar înlocui modelul francez de la 1848. Analiza politică scoate în evidență conservatorismul modern al junimiștilor care îl
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Andrei 38, 45, 46, 58, 67, 85, 86 Piru, Alexandru 290 Pitagora 20 Pîrvulescu, Constantin 270, 292, 366 Place, Victor 104, 106 Platon (istoric) 79 Plehanov, G. 148 Pleșu, Andrei 345, 363 Pletos, Dumitru 368 Plutarh 50 Poceatki, Sofronie 52 Pogor, Vasile 127, 128 Poincaré, Lucien 199 Polihroniade, Mihai 221 Ponomarev, Boris 290 Popescu-Doreanu, Nicolae 287 Popișteanu, Cristian 337, 338, 339 Popovici, Aurel C. 156 Popovici, Mihai 186 Potemkin 233, 325 Preda, Marin 290 Preoteasa, Grigore 270, 287, 309 Prezan (general
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atent, ești cam palid! Mă reped la oglinda din holul Unirii și... da, sînt, într-adevăr, palid. 26 ianuarie Alaltăseară am asistat la un viol... Ieșisem din casă pe la zece, să-mi fac "rondul de noapte", am luat-o pe la Pogor, era lună, copacii erau de catran, am ajuns în Lascăr Catargi, a trecut un Mercedes în sus, apoi totul s-a-nfundat în liniște, o liniște nefirească, îmi zic acum, nu era însă decît liniștea unei nopți de februarie, fără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mîna-ntinsă. Băieți și fete vîjîind pe negre patine hiperelegante. Pictori și sculptori de duminică, etalîndu-și produsele lîngă bordură. Famelii din Ciurchi, din Copou, din Frumoasa. Cîini. Ce mai, Ulița Mare! Totul subt bronzul pururi înțelegător al primarului de altădată, voltaireanul Pogor. Madame de Staël, pe la 1800: " Nimic nu este mai ciudat decît soldații germani. Se tem de oboseală și de vremea rea, ca și cum ar fi cu toții negustori sau literați. La ei este mai sigur că un general care pierde o bătălie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o parte a istoriei naționale, cu șicanele securiste suportate cîndva de un individ ca atîția alții, fie acesta și reputat autor de peisaje cu iazuri în care se oglindesc sălcii plîngătoare? Evident, nimic. Treceam, peripatetizînd, cu medicul militar prin fața Casei Pogor și, în dreptul cimitirului cu ruși căzuți în război, cimitir încă în curtea muzeului pe-atunci, companionul meu mă opri și, cu fața ușor patetică, își rosti înduioșarea: Bieții băieți, cum zac ei aici, departe de pămîntul lor! Am reacționat pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cauză „împodobirea orașelor numai cu greu se închipuiește”, iar câte se fac se strică repede. Introducerea mașinismului în această ramură are loc la 24 mai/5 iunie 1840, când s-a constituit o societate formată din vistiernicul Al. Sturdza, Vasile Pogor, Fred. Bell și dr. Cihak. În 14 articole ale statutului asociației se prevedeau condițiile de funcționare a societății, se împărțeau misiunile etc.. La 10 iunie 1840, la cererea membrilor societății, domnitorul, având în vedere „netrebnicia” cărămizilor produse în țară, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din 1843, s-a notat că mașinile au fost aduse de la Viena de către un oarecare Lambert. La 27 ianuarie 1843 se pare că mașinile erau deja în țară, căci la acea dată Fred. Bell recunoaștea că a primit de la Vasile Pogor 48 ducați, reprezentând 1/4 din cheltuielile de transportare a mașinilor. Alegerea mașinilor n-a fost un lucru ușor. Membrii societății au colindat Cernăuțiul, Viena, Parisul și alte orașe din Franța în căutarea unor mașini convenabile din toate punctele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Glasul cel viu trăiește pururea în tainițele bucuriei. Nălțați-vă, licăritoare aripioare și va cîntați copilăreasca bucurie! 365 Nălțați-vă și îmbătați-vă cu fericire! Căci este sfînt tot ce trăiește; căci pentru ca să fie prunc ce plînge Izvorul vieții se pogoară; Căci Rîma re-nnoiește umezeală cîmpiei nisipoase. Acuma mîna stîngă mi-o întind înspre țarina dedesubt, 370 Și-ating înfricoșata coardă. Trezesc duioasa bucurie în hrube-ale tristeții și-un zîmbet îl sădesc În codri-ai suferinței, Si in ținuturile-ntunecoasei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
frînte. Te văd ca pe o umbră veștejindu-te Parcă-n afară Existenței; dar iată! privește! primește mîngîiere! 415 Întoarce spre năuntru Ochii 213 și-acolo pe Mielul Domnului privește-l Învesmîntat în hainele de sînge-ale lui Lúvah cum se pogoară ca să mîntuie. O, Nălucă-a lui Urthona, primește mîngîiere! O, Enitharmon! De ai putea sa curmi înfricoșarea, tremurul și groază. Cînd mă arăt naintea-ți iertînd vechi răni, 420 De ce să îți aduci aminte și să îți fie teamă? Fără-ndoială
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să-ți conving și frica și-ngrozirea. Vino încoace; aibi răbdare; hai împreună să vorbim, căci Și eu tremur și mi-e teamă de mine însumi și toată viața-mi din trecut". Enitharmon răspunse: "Îl văd pe Mielul Domnului cum se pogoară 425 Că să-Întîlnească-aceste Spectre ale Morților. Mă tem de-aceea că Morții Veșnice el ne va da, pedeapsa potrivită pentru acestfel De îngrozitori nelegiuiți: Supremă stingere în veșnică durere 214: Viața în veci murind în sufocare și-mpietrire: afară-nchiși Din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
murind o moarte Veșnică, 255 Fiind puzderii de Tirani uniți în blasfemie În contra chipului Divin, cîrduri de ticăloși ce laolaltă se-Adunară. Los zise către Enitharmon, "Fiindu-mi Milă am văzut." Fiindu-i milă, Mielul Domnului prin porțile Ierusalimului se pogori Că Taină să o lepede vreme după vreme; și cum se naște 260 Pe Pămînt un Om, așa se născu el din Gíngașa Ierusalim În mantia țesută-a tainei, și-n Hainele lui Lúvah. El stătu-n gíngașa Ierusalim ca să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
astfel, surorilor, nu plîngeți astfel; atîrnă viața noastră de aceasta, Ori indurarea și-adevărul pierdute-s din Sihem și Muntele Galaadului, De nu-i legat iubitul meu pe-a' Vegetației tulpini". Astfel sînt cîntecele Tirzei, astfel iubirile-Amalecului. Mielul Domnului se pogori prin tărîmurile douăsprezece ale lui Luvah, 320 Purtîndu-și suferințele și toate groaznicele-i răni primindu-le. Acestfel fost-a Mielul Domnului la Moarte osîndit. L-au răstignit pe arborele Tainei, plîngîndu-l Și-apoi batjocorindu-l și ápoi adorîndu-l, numindu-l
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nerăbdător. Trimisu-l-au pe Elohim 291, care-l crea pe-Adam Pentru-a muri pentru Satan. Adam nu voi, dar fu silit să moară Prin artele Satanei. Apoi Cei Veșnici pe Șadai 292 trimiseră. 400 Șadai fu mînios. Se pogori Pahad. Pahad fost-a-ngrozit. Și pe Iehova l-au trimis apoi, care-și întinse mîna cea leproasa spre Vecie. Apoi Iisus venit-a și nesilit Muri sub Tirța și Rahab. Tu esti Rahab aceea. Iată mormîntul! ce alte țeluri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
le vadă nălțîndu-se cu înzecita bucurie și dulce încîntare. Astfel bărbatul și femeia trăi-vor viața Veșniciei, 220 Căci Mielul Domnului își Nalta o mireasă și soție Pentru că noi, Copiii lui, să trăim veșnic în Ierusalimul Care acum din cer pogoară, Oraș, si totusi o Femeie, Mamă a miriade de ființe mîntuite și născute în palatele-i spirituale, Printr-o naștere Spirituală Nouă Regenerata din Moarte". 225 Urizen spuse: "Am Greșit, si Greșeală mea rămîne cu mine. Ce Lanț mă-împresoară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Anglia de către Însuși d’Orsay. Sau primindu-și prietenii În luxosul apartament de pe rue Ferme-Mathurins, ornat cu porțelanuri de Sèvres, cristaluri de Boemia și Veneția, mobile din Renaștere, stil Louis XIII. Nu-i deloc de mirare de ce dandy-ul englez pogorât la Paris pentru mai bine de două decenii, căpitanul Gronow, despre care a mai fost vorba, Îi face lui Eugène Sue un portret prin comparație, simțind nevoia să Îl opună lui Balzac. Motivele sunt mai mult decât clare: „Prin fizicul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-i: „Nu mă iubiți deloc!”. „Nu am să mărturisesc - i s-a adresat el - decât atunci când voi ieși din biserică. Mai bine aș muri decât să vă dezvălui acum ce simt pentru dumneavoastră”. Și iată cum o uriașă, subită tristețe pogorî În sufletul ei, În marele suflet al acestei fete fericite. Începu să plângă fără să știe de ce, scrie ea, iar a doua zi căsătoria fu desfăcută de rege! VI Nu am descrie, În cele ce urmează, decât - văzut de sus
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În perioadele de prefaceri ale umanității: „Dandysmul apare Îndeosebi În epocile de tranziție, când democrația nu este Încă atotputernică, iar aristocrația nu este decât parțial șubrezită și Înjosită. ș...ț Dandysmul este un soare În amurg; ca și astrul care pogoară, el este superb, fără căldură și plin de melancolie”. Voluptatea singurătății morale, refuzul comunicării, răceala și sterilitatea sunt trăsături satanice, cărora masca impecabilă a dandy-ului le sporește puterea de fascinație. Individul, conștient de excepționalitatea sa, subliniază prin semne, variabile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
amenințată de stihii și teroare, este conținută în volumul de versuri Imnuri către soare (1982), structurat în trei secțiuni. Prima, Elegiile, sugerează o apropiere de orfism, dar „zicerile” lui C. , fără artificii lirice, descriu un univers în disoluție în care pogoară o lumină neagră, nu ziditoare și vivifiantă, ca la orfici. Baladele..., a treia secțiune, sunt mai articulate, în pofida pastișării lui François Villon sau a lui Walt Whitman. După ce mai mulți ani a renunțat să scrie poezie, C. se apropie de
CODRIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
, jurnal politic și literar editat la Iași de două ori pe săptămână, între 24 septembrie și 14 decembrie 1866. Comitetul de redacție al gazetei era compus din Costache Negruzzi, Vasile Pogor, Iordache Beldiman, Constantin N. Suțu și G. Mârzescu, dar unul dintre redactori, dacă nu unicul, trebuie să fi fost Iacob Negruzzi. Cu un aspect modern, în comparație cu celelalte periodice locale, C. nutrea ambiția de a se adresa întregii țări, în numele fracțiunilor
CONSTITUŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286388_a_287717]
-
C. nutrea ambiția de a se adresa întregii țări, în numele fracțiunilor ieșene ale Partidului Conservator. Gazeta devine ea însăși un teren de luptă politică între gruparea conservatorilor „vechi”, condusă de G. Mârzescu, și grupul tinerilor, având în frunte pe Vasile Pogor, Titu Maiorescu și Iacob Negruzzi. Spațiul cel mai întins este ocupat în C. de rezumatul discuțiilor contradictorii purtate de „vechi” și „noi” în jurul tipului ideal de deputat, purtătorii de cuvânt ai tinerilor fiind Titu Maiorescu și Iacob Negruzzi. Acesta din
CONSTITUŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286388_a_287717]
-
laolaltă cu zeii, „domnu’ [gazda] acestor case” (9, pp. 37, 30, 44). Sau, în altă variantă, comeseni sunt : Dumnezeu, Sf. Petru, Sf. Ion și gazda (48, p. 46). În alte versiuni, gazda este descrisă stând la masă și așteptând să pogoare Dumnezeu („Facă-mi Domnu-atâta bine,/ Ca să vie pân’ la mine”), pentru a ospăta împreună și pentru a lăsa „în casă sănătate,/ Și prin curte bogătate [...]/ Rodu-n codru” etc. (9, p. 38 ; 48, pp. 46-47). Într-o splendidă variantă de colindă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Este suficient să-l amintim pe Zeus care fulgeră și leagă în Tartar pe Titani : [...] Titanii Aprig izbiți se-ncovoaie, sub largul pământ îi afundă Zeus, ferecați cu zăvoare și lanțuri ce nu se dezleagă (Hesiod, Theogonia). Sau pe îngerul apocaliptic „pogorându-se din cer, având cheia genunei și un lanț mare în mâna lui” : „Și a prins pe balaur, pe șarpele cel vechi, care este diavolul și Satana, și l-a legat pe o mie de ani. Și l-a aruncat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ieremia -, acest templu este descris ca imago mundi : „Svântul Sion cel scumpu, făcut de prea mândrii Solomon înpărat, ce-l făcuse foarte cu meșteșug mare în chipul ceriului, cela ce era cu totul tot poleit cu aur, cela ce au pogorât singur Dumnedzău de l-au blagoslovit și au zis : «Eu svinții casa aceasta care nu mai era alta ca aceia în toată lumea, nici va mai fi păn în svârșit»” (dintr-un Cronograf românesc datat 1679-1684 ; apud 81, p. 343). 88
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]