682 matches
-
în dezideratul de a construi "omul nou", este eliminat. La pachet, eliminat este și monopolul partinic exercitat de PCR, precum și elementele pe baza cărora se sprijinea cultul partidului. Legea din 1995 stipulează explicit caracterul a-partinic al învățământului, prohibind categoric politizarea procesului educativ. Art. 11, al. 1, consfințește legislativ non-interferența dintre politică și educație: "Învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor promovate de partide sau alte formațiuni politice", în timp ce al. 2 interzice orice formă de prozelitism politic în spațiile și unitățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și doctrinelor promovate de partide sau alte formațiuni politice", în timp ce al. 2 interzice orice formă de prozelitism politic în spațiile și unitățile de învățământ. Fără niciun dubiu, legislația extirpă componenta ideologiei comuniste, înzestrând sistemul educativ cu un mecanism defensiv împotriva politizării și partinizării de orice natură. Jumătatea comunistă a național-comunismului a fost astfel lichidată din filosofia educațională postdecembristă. În schimb, jumătatea naționalistă nu doar că a fost conservată in integrum, ci a fost chiar supralicitată compensativ. Art. 3 al. 1 din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
calea furnizării de servicii și afectează capacitatea de a pune în aplicare reforme structurale și de a implementa politici în mod strategic și coordonat, precum și de a valorifica fondurile UE. La baza acestei ineficiențe stă atât slaba profesionalizare, cât și politizarea și lipsa de responsabilizare a administrației. ────────── *6) SWD(2016) 91 final, Bruxelles, 26.2.2016, disponibil la http://ec.europa.eu/europe 2020/pdf/csr2016/cr2016 românia ro.pdf *7) COM (2016) 343 final, Bruxelles, 18.5.2016, disponibil la http://ec
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]
-
au fost luate în considerare problemele identificate în Analiza cauzelor structurale care au dus la existența unei capacități administrative reduse în România, elaborată în 2013 pe baza activității grupului de lucru constituit în acest scop la nivelul Cancelariei Primului Ministru: ● Politizarea administrației publice; Alocarea deficitară a resurselor; Conflicte de mandate în administrația publică; Lipsa de încredere între palierele politic și administrativ; ● Cultură administrativă conservatoare, rezistentă la schimbare; Lipsa de transparență în procesele decizionale locale și centrale; Capacitatea redusă de a reține
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]
-
alte țări europene, conform Analizei privind consolidarea rolului ANFP și/sau înființarea unei instituții cu atribuții în gestiunea personalului contractual din administrația publică, pag. 10-15. ────────── 1. Sistemul instituțional și managementul strategic al funcției publice Principalele probleme vizate sunt: P1.1 Politizarea administrației publice, caracterizată printr-o abordare personalizată a procesului decizional și a managementului instituțional, conducând la reorganizări instituționale frecvente (legate în cele mai multe cazuri de ciclul electoral), utilizarea excesivă a numirilor provizorii în poziții de conducere și legiferare ad hoc, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]
-
în cariera de funcționar public*9), precum și asupra relației de încredere între nivelurile politic și administrativ, descurajând asumarea de inițiative și simțul responsabilității la nivelul administrației. Rezistența la schimbare și birocrația excesivă ca mijloc de auto-protecție sunt alte efecte ale politizării administrației. *9) Raportul de țară al României pentru 2016 ────────── ┌──���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Procesele de reorganizare ale unor instituții din administrația publică │ │afectează continuitatea și calitatea serviciului public │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ În contextul legislativ actual reorganizarea instituțională reprezintă o decizie a conducerii instituției sau autorității publice respective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]
-
implementat un cadru instituțional și de reglementare, stabil, cuprinzător și coerent, care va permite implementarea în administrația publică a unor politici publice de resurse umane predictibile și sustenabile, și care va limita abordarea discreționară a proceselor decizionale generată de o politizare excesivă a administrației publice. Indicatori și ținte propuse: I1.1. Cadru instituțional și de reglementare în vigoare; Țintă: până cel târziu la finalul anului 2017; I1.2. Numărul intervențiilor legislative de fond inițiate de Guvern, la nivel de legislație primară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]