1,120 matches
-
mai profunde care, din cauza circumstanțelor politice ale momentului, nu puteau fi exprimate clar fără a-l pune în primejdie pe autorul lor. E timpul să trecem la destinatarii ovidieni cărora Sulmonezul le-a adresat una sau mai multe scrisori din Pont, potrivit schemei trasate de noi la timpul potrivit 237. Desigur și lui Atticus îi sunt adresate scrisori din Tristele; dar, deoarece comentatorii nu concordă în a-l desemna pe Atticus 238 drept destinatar al acestor scrisori, le lăsăm deoparte, așa cum
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
primului sunt prea evidente pentru a mai fi nevoie de o demonstrație. Atât începutul (I, I) cât și sfârșitul (III, IX) celor trei cărți din Ponticele se adresează tot lui Brutus. Potrivit Sulmonezului, caracterul monoton, lacrimogen al scrisorilor sale din Pont, în care se lamentează mereu de locurile și de persoanele din exil și cere, prin urmare, un loc mai bun, se datorează realității ambientale și psihologice: când era fericit, scria versuri vesele, pe când acum, în exil, nu poate scrie decât
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Dar în cazul acesta care ar fi fost scopul lui? După părerea noastră, singura explicație posibilă e că poetul vrea să ofere, el însuși, prietenilor de la Roma posibilitatea de a se dezvinovăți, pentru scrisorile pe care le-a trimis din Pont, mai ales când aceștia ocupau funcții importante în Stat și arătau prin aceasta că se bucură de favorurile lui Augustus. Oricum continuă sulmonezul chiar dacă eu doresc să se poată nega până și vina, cel puțin știu cu toții că facinus ("ticăloșia
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
4 G. Cesar, în 8 scandalul Iuliei minor, în 9 a avut loc înfrângerea și moartea lui Varus...281. Ce contrast strident cu falsa fericire pe care Ovidiu o atribuia familiei imperiale înainte de anul 14 d.H., data respectivei scrisori din Pont! Nici nu s-ar putea crede că Sulmonezul ar fi fost prost informat asupra situației casei imperiale, atâta timp cât veștile de la Roma îi surveneau cu regularitate într-un timp relativ scurt. Atunci? Rea credință sau batjocură atroce a adresa lui Augustus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
evidente: acestea mergeau, cel puțin, în sensul unei rețineri, sau a unei opoziții mai mult sau mai puțin evidente, mai mult sau mai puțin voalate, față de instituția imperială. Este mult mai credibil că Ovidiu a adresat cele două scrisori din Pont, menționate mai sus, acestui personaj. E greu de întrezărit o precisă orientare politică în destinatarul ovidian. În Epist. ex Ponto, I, VIII, Ovidiu i se adresează lui Severus, pars animae magna (v. 2), pentru a-i trece mai apoi în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
atât de timidă și de lipsită de experiență! De-acum va suporta totul: și-a pierdut orice speranță legată de salvarea sa și știe din surse sigure că s-a zis cu el și că va fi îngropat pe malurile Pontului Euxin. E o realitate sau o mascaradă menită să ascundă tensiunea, așteptarea, sau, mai bine zis, jubilația în așteptarea unui eveniment liberator precum moartea lui Augustus, care nu va întârzia să se producă? Presupun că această scrisoare trebuie să fi
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
IX; II, III; III, III; III, VIII366: în total șase scrisori, mai multe decât oricărui alt destinatar ovidian. Se poate presupune foarte ușor că, dacă Paulus nu ar fi murit în 14 d.H. (cfr. Ex Ponto, IV, VI), corespondența din Pont cu Paulus ar fi devenit, fără îndoială, și mai numeroasă. Prima scrisoare, trimisă din Pontus Euxinus lui Paulus Fabius Maximus, Ex Ponto, I, II, a fost compusă în anul 12 d.H., în același an în care, cum s-a văzut
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
deci nu putea fi vorba de un lucru așteptat, prevăzut: "am citit cu stupefacție în scrisoarea ta, un lucru care este oribil de spus (nefas), și la care nu m-am gândit că s-ar putea întâmpla. De când sunt în Pont, nu a existat nimic mai dureros care să-mi ajungă la urechi și mă rog să nu-mi parvină nimic altceva." (Ibid., 3-6) Nenorocire, sinucidere, omucidere sau moarte naturală prematură. 181 Cf. GERTH, art. 77) Iunius Gallius, în RE: col
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
expediază spre primele două puncte grâne din Mica Valahie. Grecii au monopolizat de multă vreme comerțul cu grâne de la Dunăre; e un fapt confirmat că, cu mai multe secole înaintea epocii actuale, navele din Pelopones și Pireu urcau Bosforul și Pontul Euxin; pătrundeau prin brațele Isterului și reveneau încărcate de cereale din Dacia antică. Ar fi dificil să le fie luat acest monopol. Altădată prin schimburi, astăzi încă prin mărfuri luate de la Malta sau prin avansuri abil calculate date proprietarilor și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Tx. *Glechoma hederacea L. (Rotungioară) - H.(CH.), Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L6T5C3U6RXN7; Lamio - Chenopodietalia, Trifolion medii, Potentillo - Polygonetalia, Alnion incanae, Me., Tx. *Glechoma hirsuta Waldst. Et Kit. (G. hederacea L. ssp. hirsuta (Waldst. Et Kit.) Herm.) - H. (Ch.), Pont.-medit.-eur.centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L6T5C4U4R5N3; Lathyro - Carpinion, Me. *Lamium album L. (Urzică moartă) - H., Euras. Frecv., z.st.-e.bo.; L7TXC3U5RXN9; Rumicion alpini, Arction, Lamio - Chenopodietalia, Galio - Alliarion, Me., Md., Tx. -Lamium amplexicaule L. (Sugel, Urzică
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
puțin prea bătrână și prea grasă ca să fie o lesbiană din spațiu autentică. Pe aici a devenit prea aglomerat. Mâine poate fac o vizită În Pijp. Un tip olandez pe care l-am cunoscut aici anul trecut mi-a vândut pontul: un drum de douăzeci de minute cu tramvaiul din centrul orașului, până unde localnicii Își fac cumpărăturile, iar localnicii știu Întotdeauna unde găsești marfă ieftină și bună. Ochesc Încă o futabilă mică dai prea brunetă, totuși demnă de memorat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu vreo doi bulangii În uniformă, care nu sunt Îmbrăcați În uniformă, dar tot bulangii În uniformă sunt și mereu așa o să fie. Îi fac semn din cap să vină și se Înghesuie lângă mine. I-am vândut și altădată pontul să nu-și petreacă timpul cu nulitățile astea. Dacă te asociezi prea mult cu ratații ăștia exact aia o să ajungi și tu. Arbitrul ăsta e un puțoi beton. — Așa că eram la Ibrox și aveau nevoie de trei puncte să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de rahat, se răstește Dougie Gillman. Ray Își termină berea și aruncă halba Înspre camionul cu nisip al primăriei. Se sparge de caroserie. — Bulangii! țipă el. Intrăm În club. Paznicul ne aruncă o privire pătrunzătoare, dar intrăm de Îndată ce Îi vindem pontul că suntem polițai. E un club unde se bea, plin de tot felul de poponari patetici. Sunt de genul băieți efeminați, actorași fițoși și foști gangsteri care au prins gustul pentru asta În Saughton. Sunt și puțini homălăi turiști care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cărților, indiferent dacă "jucatul tare" pentru a intimida este o atitudine admirată. Cu toate acestea, nici măcar caii nu justifică orice înșelătorie. În cercurile australiene ale celor care pariază în curse de cai, este condamnabil să oferi din proprie iniîiativă un pont avînd intenții de a înșela, în timp ce, dacă ți se cere sfatul și oferi informații false, actul este privit cu indulgență. Jocurile de cărți și caii arată modul în care atitudinea față de minciună poate să difere în funcție de domeniul vieții sociale. În
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
provocatoare de a atrage lectorul în jocul refacerii sensurilor. Tonul grav-serios al prescripțiilor concordă cu statutul social impozant (de profesor universitar) al victimei, însă contrastează, în cel mai flagrant mod, cu noua imagine caricaturizată. Sub pretextul că îi vinde "amicului" pontul executării rapide a unui costum de baie, care-i va garanta succesul pe plajă, Arghezi recompune, minuțios, până în cele mai mici și sugestive detalii, portretul ridicol al adversarului, exhibându-i caraghios nuditatea: "Pântecul și corespondentele lui, acoperite cu două triunghiuri
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
duce o politică activă. Prin 60 sau 59 Î. Hr, el zdrobește triburile celtice care amenințau Dacia dinspre nord-vest. După anul 55 Î. Hr., Burebista cucerește litoralul pontic de la Olbia (gurile Bugului) până la Apollonia (Bulgaria). Stăpânirea asupra orașelor grecești de la Pontul Euxin a avut o mare Însemnătate economică pentru statul dac. Pe la mijlocul sec. I Î. Hr. stăpânirea lui Burebista se Întinde de la Dunărea mijlocie și Marus ( Morava, În Cehoslovacia) , până la Balcani. Pe drept cuvânt o inscripție grecească Îl numește „cel dintâi
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
primitoare de străini“ (din adverbul eu„bun“ și apelativul xeinos „străin“), și au reușit să-l impună și latinilor sub forma Pontus Euxinus. El se întîlnește în unele documente istorice romînești și se folosește uneori și astăzi cu valoare stilistică: Pontul Euxin, Pon tul, Marea Pontului. Impunerea adjectivului „negru“ s-a putut datora și analogiei cu multe alte nume de ape, mai mari sau mai mici, formate de la sau avînd în componență calificări coloristice. De exemplu, în toponimia romînească: Neagra, Pîrîul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
eu„bun“ și apelativul xeinos „străin“), și au reușit să-l impună și latinilor sub forma Pontus Euxinus. El se întîlnește în unele documente istorice romînești și se folosește uneori și astăzi cu valoare stilistică: Pontul Euxin, Pon tul, Marea Pontului. Impunerea adjectivului „negru“ s-a putut datora și analogiei cu multe alte nume de ape, mai mari sau mai mici, formate de la sau avînd în componență calificări coloristice. De exemplu, în toponimia romînească: Neagra, Pîrîul Negru, Lacul Negru, Cernavodă, Valea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limbii pelasge, barbare, încă cu multe sute de ani, mai înainte de venirea slavilor în Europa”. Iată un exemplu din glosar: „Καμάρα (Camara), oraș în insula Creta. La autorii grecești καμάρα, cameră boltită, lat. camara și camera. Cuvânt barbar. În regiunile Pontului Euxin se numeau καμάρου, corăbiile mai mici și ușoare construite din bârne fără legături de metal; iar când valurile mării se agitau, se puneau scânduri pe amândouă laturile până se închideau în forma unui acoperiș. Rom. cămară, odaie, în care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la războiul Troiei, a însemnat și începutul declinului lor. Cei care au rămas dintre insulari, tot Herodot o spune, au fost asimilați. În acest timp, puterea grecilor se concentrează la Atena a cărei strălucire avea să se întindă spre Crimeea, Pontul Euxin dobrogean și spre Gibraltar, ajungând la apogeu în secolul lui Pericle, (495 - 429 î.Chr.), strategul democrat, susținător al culturii și realizator al civilizației la zenit, încât secolul său i-a preluat numele. A fost un secol solar, cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apei, focului, aerului, pământului, mișcării, toate guvernate de spirit, constituia cadrul în care nemuritorul dac își învingea durerile. Medicina dacă a fost influențată cum am mai afirmat, și prin numeroasele contacte la frontiere și dincolo de acestea cu lumea eleno-romană la Pontul Euxin în Dobrogea. La începutul secolului I prin introducerea creștinismului în Dacia se deschid noi perspective în dezvoltarea spiritului dacic pregătit să asimileze atât influența medicinei romane cât și a creștinismului în extensie, ambele realități fiind binefăcătoare pentru dezvoltarea unui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ridică mâinile prefăcându-se că se predă. Sosi și echipa de la masa opusă, iar Neil Lomond îi făcu cu mâna. Ea îi făcu semn din cap, observând că Sally de la recepție era printre oamenii lui. Se întreba cine îi vânduse pontul despre ea. Anna puse mâna pe un microfon, le ură tuturor bun venit, le reaminti că seara aceasta trebuia să fie distractivă și că dacă nu le convenea răspunsul la vreo întrebare, cu-atât mai rău, pentru că ea era șefa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
doi nicodim ne-a uns cu aloe ne am îmbrățișat cu pânza albă după căderea întunericului iar tu miroseai tulburător a smirnă și a dragoste răstignită apoi ne-am ridicat la cer trăgând crucile după noi în vreme ce un pilat din pont multiplicat s a spălat pe mâini timp de milenii fără să se curețe 15 aprilie 2011 căzuse în genunchi împreunase bătăturile mâinilor de undeva din istoria apocrifă a trupului său se insinua o neliniște tulburătoare semăna cu o femeie despletită
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
capului său oarecum pătrățos: — Măi, să fie, zise el, apoi adăugă: O să intru În Kripo. Adică, dacă mă vor accepta. Pari a fi un tip destul de inteligent, o să faci sigur față. — Mulțumesc. Ei, ce-ar fi să-mi dați un pont? — Încearcă să pariezi pe calul Scharhorn În cursa de la ora 3 de la Hoppegarten... Am strâns din umeri: Să fiu al naibii dacă știu. Cum te numești, tinere? — Eckhart, răspunse el. Wilhelm Eckhart. Ia spune-mi despre incendiu, Eckhart. Întâi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
proști. L-am chemat pe chelner cu o fluturare de mână și am comandat două cafele. — Herr Gunther, uitați cum stă treaba, putem să nu ne-ntindem? În după-amiaza asta mă duc până la Karlshorst. — Zău? Ai făcut rost de vreun pont, hm? — Păi, de fapt... — Neumann, n-aș paria pe un cal pe care ai avea tu de gând să-l susții nici dacă ar putea să depășească expresul de Hamburg În mers, am spus râzând. Atunci lasă-mă dracu’ În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]