1,937 matches
-
fost inclus pe lista factorilor cert determinanți de CC. Se consideră că evitarea expunerii profesionale este favorabilă profilaxiei CC. DIABETUL ZAHARAT ȘI OBEZITATEA S-a presupus că diabetul zaharat (DZ) și obezitatea sunt posibili factori de risc pentru CC. Studiile populaționale au raportat rezultate contradictorii în ce privește implicarea DZ în determinarea CC, unele susținând asocierea pozitivă [21-23] altele infirmând existența unei corelații semnificative între DZ și forma intrahepatică a CC [24]. Pe populația de spital, cele mai multe date din literatură nu susțin implicarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
cel semnificativ, >80g/zi) și CC. Majoritatea studiilor au raportat asocierea semnificativă între dependența de alcool și CC, în special la pacienții având boală hepatică avansată [21,22]. Există și autori care nu împărtășesc aceeași opinie [23]. Totuși, datorită studiilor populaționale largi care au evidențiat un risc relativ pentru apariția CC la pacienții consumatori de alcool cuprins între 2 și 25, se poate considera consumul crescut de alcool ca factor de risc posibil al malignității biliare. În acest context, evitarea consumului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
de colestază, cu augmentare semnificativă a CA 19-9, cu prurit sau angiocolită bacteriană. Subiecții diagnosticați precoce cu CC trebuie îndrumați înspre centre cu experiență în chirurgia hepato-biliară și transplant hepatic. Intervalul de urmărire de 1 an necesită confirmare prin studii populaționale mari, multicentrice [31]. Chisturile ductelor biliare Chisturile coledociene sau ale ductelor biliare sunt afecțiuni congenitale rare caracterizate prin dilatația chistică a arborelui bilar asociată cu refluxul enzimelor în sistemul biliar urmată de creșterea presiunii intraductale și inflamație. Chisturile biliare, în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
înregistrează un risc de 10 până la 50 de ori mai mare [24,44] de a dezvolta CC. Riscul malignizării scade după excizia completă a chistului. Totuși, sunt date care semnalează persistența riscului crescut de dezvoltare a CC în acest segment populațional comparativ cu populația generală [4-45]. AFECȚIUNI POSIBIL ASOCIATE CU RISC CRESCUT DE CC Bolile inflamatorii intestinale (BII) Cele mai multe date disponibile referitoare la asocierea cauzală dintre cele două entități patologice includ în ecuație și CSP asociată BII, astfel încât implicarea independentă a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
sunt litiaza biliară, colangita piogenică recurentă și colangiocarcinomul [53-55]. Paraziții cresc susceptibilitatea colangiocitelor la carcinogenii endo și exogeni prin iritația cronică și intensificarea turnoverului celular. Dovezile asocierii infecției cronice parazitare și a colangiocarcinomului includ studii caz-control de spital și studii populaționale care au corelat incidența cancerului de căi biliare cu prevalența infecțiilor cu paraziți hepatici în diferite arii geografice. Pacienții cu infestații masive cu Opistorchis sau Clonorchis au un risc de 15 ori mai mare de a dezvolta colangiocarcinom [52]. Un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
a CC la autopsia și pe biopsiile hepatice recoltate de la pacienți cu infecție cu O. viverrini. Raportul între hepatocarcinom și colangiocarcinom fără opistorchiasă a fost 8 :1, în timp ce raportul a fost inversat la cazurile cu infecție parazitară [56]. Alte studii populaționale în zone endemice din nordul Tailandei, relevă o rată a incidenței standardizate pe vârste a CC în anul 1988 de 89,2% și 35,5% la 100.000 de bărbați respectiv femei, aceasta fiind cea mai ridicată incidență din lume
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
sinensis în scaun s-a asociat cu un risc relativ de CC de 2,7 [60]. O meta-analiză din 2009 pe 912 cazuri și 4.909 martori a confirmat legătura strânsă dinte C. sinensis și CC. În zonele endemice riscul populațional atribuibil, bazat pe acest studiu este de 27,9% pentru bărbați și 16,2% pentru femei [39]. Într-un alt studiu de spital din Coreea s-a evidențiat legătura strânsă dintre infecția C. sinensis și CC intra și extrahepatic, infecția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
de risc pentru ICC. Prezența cirozei crește semnificația asocierii, în timp ce infecția cu VHB nu ar reprezenta un factor semnificativ de risc [118]. Studiile europene. Câteva studii din Europa de Vest indică asocierea între CC și VHC, respectiv ciroza hepatică. Un amplu studiu populațional din Danemarca a examinat riscul de cancer la pacienți cu ciroză hepatică pe o perioadă medie de 6 ani și a raportat o creștere de 10 ori a riscului de CC la pacienții cu ciroză comparativ cu populația generală [119
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
Asocierea diabetului zaharat cu cancerul căilor biliare a fost constată în câteva studii controlate și de cohortă din Europa și Statele Unite. Cele două studii SEER-Medicare au arătat o asociere pozitivă semnificativă între diabet și CC [96, 110]. Un alt studiu populațional amplu din Marea Britanie a găsit aceeași semnificativă asociere între diabet și CC [131], la fel și un alt studiu efectuat pe populația de spital [117]. Un studiu recent din Statele Unite confirmă diabetul ca factor de risc independent pentru ICC și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
actual este de remarcat că unele țări nu dispun încă de un sistem de supraveghere a HTA și a altor factori de risc pentru bolile cardiovasculare (3). La nivel mondial se disting 3 strategii de prevenție a bolilor cardiovasculare: prevenția populațională, prevenția la persoanele cu risc crescut și prevenția secundară. Eficiența acestora este condiționată de necesitatea implementării tuturor celor 3 strategii. Pentru reducerea incidenței globale a bolilor cardiovasculare, strategia populațională este esențială deoarece obiectivul acesteia este reducerea factorilor de risc în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
mondial se disting 3 strategii de prevenție a bolilor cardiovasculare: prevenția populațională, prevenția la persoanele cu risc crescut și prevenția secundară. Eficiența acestora este condiționată de necesitatea implementării tuturor celor 3 strategii. Pentru reducerea incidenței globale a bolilor cardiovasculare, strategia populațională este esențială deoarece obiectivul acesteia este reducerea factorilor de risc în populația generală, prin modificări ale stilului de viață și de mediu. Acest tip de strategie este cel mai bine realizat prin stabilirea unor politici și intervenții la nivel comunitar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
până în anul 2025: -reducerea cu 25% a mortalității prin boli cardiovasculare, cancer, diabet și boli pulmo - nare cronice; -scăderea cu cel puțin 10% a consumului excesiv de alcool; -reducerea cu 10% a prevalenței activității fizice insuficiente; -diminuarea cu 30% a consumului populațional mediu de sare/sodiu; -reducerea cu 30% a prevalenței fumătorilor la persoanele de peste 15 ani; -scăderea cu 25% a prevalenței HTA; -reducerea la jumătate a prevalenței DZ și a obezității; -cel puțin 50% dintre persoanele eligibile trebuie să primească medicație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
nivel hepatic - proteina legată de retinol (retinol-binding protein-4 -RBP-4). La populația geriatrică, concentrația acestui marker pare să fie corelată cu insulinorezistența și sindromul metabolic la ambele sexe, precum și cu boala cerebrovasculară numai la sexul masculin, așa cum reiese din două studii populaționale scandinave - Uppsala Longitudinal Study of Adult Men (ULSALM) și Vasculature in Uppsala Seniors (PIVUS). Acestea au întărit ipoteza că RBP 4 circulantă ar putea fi un marker al complicațiilor metabolice, al aterosclerozei și al bolii cardiovasculare manifeste la vârstnici (20
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
acest context, hiperhomocisteinemia care se instalează la vârstnici poate fi explicată prin statusul nutrițional precar și prin apariția gastritei cronice atrofice. Dovezi epidemiologice consistente susțin asocierea dintre nivelul crescut de homocisteină și prevalența bolilor cardiovasculare, în special aterosclerotice. Un studiu populațional prospectiv de amploare - The Hordaland Homocysteine Study - a arătat că nivelul homocisteinemiei totale este asociat cu mai mulți factori fiziologici și ai stilului de viață, cum ar fi sexul masculin, vârsta înaintată, consumul de cafea și fumatul, hipertensiunea arterială (HTA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
de ambele sexe, o concentrație foarte crescută a PCR a fost întâlnită la 7,5% dintre participanți și a reflectat un status advers psiho social și de sănătate independent de existența infecțiilor acute (36). 7.3.4. Depresia Studiile epidemiologice populaționale relevă prevalențe mai scăzute ale anxietății și depresiei la vârstnici, o posibilă explicație fiind aceea că bolnavii geriatrici sunt frecvent subdiag - nosticați și netratați. Asocierea simptomelor depresive cu evenimentele cardiovasculare severe (infarct miocardic, intervenții de revascularizare) este considerată normală și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
domiciliu) și micșorează astfel necesitatea unor deplasări dificile la spitale/centre îndepărtate - aspect esențial pentru persoanele fragile și cu multiple tare locomotorii. Este o tehnică relativ ieftină, inclusă aproape oriunde în pachetele de servicii bazale - și deci accesibilă unui grup populațional cu posibilități materiale (în medie) ceva mai reduse. Este o tehnică neinvazivă, care evită incidente iatrogene - nu foarte rare la această categorie de pacienți cu particularități biologice (funcție renală, hepatică etc.) și psiho - logice deosebite. Frecvența folosirii ecocardiografiei la populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
și psiho - logice deosebite. Frecvența folosirii ecocardiografiei la populația vârstnică nu este cuantificată global, ci este dependentă de patologia cardiovasculară cunoscută/suspicionată a fiecărui individ. Ținând totuși cont de prevalența hipertensiunii arteriale (HTA) și a insuficienței cardiace la acest grup populațional (și de indicațiile de ghid privind efectuarea ecocardiografiei în aceste cazuri), precum și de frecvența mare a unor patologii extracardiace ce necesită inter - venții chirurgicale (deci evaluări cardiovasculare prealabile), trebuie admis că necesarul de ecocardiografii la vârsta a treia este mult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
intervenția de corecție chirurgicală. Aceste date demonstrează clar faptul că valvulopatiile pacienților vârstnici reprezintă nu numai o problemă în creștere la nivel diagnostic, ci și o problemă importantă de management terapeutic (18). Modificări la nivelul structurii arteriale și cardiace Studiile populaționale au demonstrat că principalele modificări la nivelul arterelor elastice mari, care se produc odată cu înaintarea în vârstă, sunt reprezentate de creșterea grosimii parietale și dilatare (19). Studiile post-mortem indică faptul că îngroșarea peretelui aortic la vârstnici se datorează în principal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
mult de 10% dintre pacienții de peste 80 de ani, aceștia asociind adesea boală coronariană, HTA, boli valvulare, insuficiență cardiacă (32). Este important ca manifestările cardiace ale îmbătrânirii să fie diferențiate de boala cardiacă manifestă la pacientul vârstnic. Într-un grup populațional care se prezintă mai adesea cu simptome atipice și multiple patologii asociate este deseori necesar să fie luate în considerare mai multe tehnici diagnostice, ceea ce conduce la costuri crescute pentru resurse. Managementul terapeutic este de multe ori asemănător cu cel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
persoane vârstnice în cadrul populației globale a determinat o mărire a incidenței bolilor cronice și în special a DZ de tip 2. Considerând că persoanele vârstnice reprezintă un grup foarte heterogen, principiile de management ale bolii metabolice trebuie adaptate acestui segment populațional care atinge 40% (1). În timp ce în Europa prevalența DZ tip 2 la vârstnici este de 10 ‑30%, în Statele Unite ale Americii aceasta ajunge la 40% din totalul persoanelor cu diabet (2). Populația vârstnică cu diabet are nevoi speciale i folosește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Dintre pacienții internați în spital, cei vârstnici sunt în număr de 2‑3 ori mai mare decât populația generală (3,4). Rata de internare în spital pentru complicațiile acute reprezintă mai mult de 60% din totalul internărilor pentru acest grup populațional (5). În Marea Britanie, un procent de 5‑8% din paturile de spital sunt ocupate de pacienți cu vârsta peste 60 de ani, reprezentând peste 60% din totalul pacienților cu diabet (6,7). Managementul persoanelor cu DZ tip 2 asociat cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
persoane vârstnice în cadrul populației globale a determinat o majorare a incidenței bolilor cronice și în special a DZ de tip 2. Considerând că persoanele vârstnice reprezintă un grup foarte heterogen, principiile de management al bolii metabolice trebuie adaptate acestui segment populațional; ‒managementul persoanelor cu DZ tip 2 asociat cu alte comorbidități este mult mai dificil de efectuat la vârstnici, din cauza efectelor negative exercitate de „îmbătrânirea metabolică”,- degradarea prin vârstă a funcției renale, asocierea macroangiopatiei, dar și a nivelului scăzut de activitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
optimizarea aplicării testării de efort la populația vârstnică trebuie luate în considerare particularitățile pacientului vârstnic din punctul de vedere al răspunsului la exercițiul fizic aerobic, precum și diferențele privind prevalența și severitatea bolii corona - riene, respectiv profilul comorbidităților la acest grup populațional. Particularitățile fiziologiei efortului fizic la vârstnici La populația vârstnică există modificări fiziologice privind răspunsul la exercițiul fizic. Chiar în absența patologiei cardiovasculare, s‑a constatat o scădere a capacității aerobice de exercițiu fizic, exprimată prin consumul maxim de oxigen (VO2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
pe parcursul testului de efort chiar și la subiecți asimptomatici, mai frecvente fiind extrasistolele izolate, aritmiile supraventriculare și ventriculare nesusținute, totuși riscul pentru infarct miocardic și deces de cauză cardiacă pare să nu fie în relație cu vârsta (4,15). Studii populaționale extinse, incluzând atât subiecți cu patologii cunoscute, cât și subiecți sănătoși, din toate grupele de vârstă, au arătat frecvența extrem de rară a complicațiilor majore care au impus spitalizarea (de exemplu, infarct miocardic acut) la testarea de efort: sub 5 evenimente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
aceeași putere predictivă la vârstnici? ‒ există alți factori de risc care influențează prognosticul la pacientul vârstnic?corecția acestor factori de risc ameliorează morbi‑mortalitatea prin boli cardiovasculare? Creșterea incidenței afecțiunilor cardiovasculare la vârstnici și a riscului cardiovascular la acest segment populațional este explicată de Kyriazis prin interferența a patru categorii de factori (2): senescența fiziologică, „normală” a sistemului cardiovascular; ‒ senescența altor sisteme și organe;agregarea și influența cumulativă a factorilor de risc cardiovascular standard la vârstnic; ‒ prezența comorbidităților și a sindroamelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]