1,103 matches
-
de mii de ani încoace>>.” S. Petöfi 494. „Nicicând nu va muri cel ce din dragoste trăiește... În cartea lumii scrie că-n iubire-i trăinicia...” Hafez 495. „Cineva spune în glumă că ar fi nevoie de cărți care să popularizeze matematica printre matematicieni.” Gr. C. Moisil 496. „Anii știu mai mult decât cărțile.” Fr. Bacon 497. „Cuget, deci exist.” Renée Descartes 498. „Cărțile își au destinul lor.” Terentianus Maurus 499. „Stăpânește subiectul, cuvintele vor veni (de la sine).” Cato cel Bătrân
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
deceniul de după război decît în timpul sumbrilor ani treizeci, dar ea nu dispare totuși complet odată cu aceștia. În 1935, în perioada de reînarmare a Germaniei și a crizei etiopiene, întreaga Franță fredonează cîntecul lui Paul Misraki Totul este bine, doamnă marchiză popularizat de orchestra lui Ray Ventura, iar peste trei ani, în ajunul evenimentelor de la München, Totul e vesel, care îl va face cunoscut pe Charles Trenet în aproape întreaga Europă. "Criza spirituală" și noile concepții estetice Războiul a marcat profund generația
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
al muzicii destinate nu unui cerc restrîns de inițiați cum este cazul muzicii numite "contemporane" evocată mai înainte ci pe planul publicului. Cînd jazzul este prezent, java se duce" spunea acum un sfert de secol un cîntec de Claude Nougaro, popularizat de Yves Montand. Versul exprimă destul de bine schimbarea produsă în Europa în momentul în care "noul val" se impunea pe ecrane. Chiar dacă nu jazzul a fost cel care în fond s-a impus în locul serbărilor populare, pe sunete de acordeon
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în fond s-a impus în locul serbărilor populare, pe sunete de acordeon și a Cîntecului de varietăți, o nouă formă comercială și hibridă a bluesului își face apariția și acaparează publicul: rock and roll-ul apărut în Statele Unite la mijlocul anilor 50, popularizat într-o formă originală de cîntăreți ca Eddie Cochran și mai ales Elvis Presley. Jazzul a continuat totuși să pătrundă în Europa, modificîndu-și interpretarea și inspirația, făcîndu-le tot mai sofisticate, dar audiența sa este limitată la un mic număr de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
al culturii și spiritualității naționale, așa cum îl știam. Păstrez această imagine ca o zestre morală, inalterabilă, a vârstei adolescenței, cu evlavie aproape în sufletul meu. (Alexandru HUSAR) În cele peste 500 de lucrări de specialitate ale mele, sigur că am popularizat știința românească, inclusiv știința ieșeană. Am dus faima Bibliotecii seminarului de matematică a Universității din Iași. Biblioteca acestui seminar, fondată încă de pe vremea lui Al. Myller, care mi-a fost magistru, a fost a treia din lume ca valoare. (Dumitru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
celălalt). Astfel, rap-ul a început ca artă de performanță, pe scenele cluburilor ori la petreceri rap, însă explozia de CD-uri și clipuri muzicale a lansat cu adevărat cultura rap și hip-hop, producînd noi forme de identitate și experiență. Popularizat în filme precum Beat Street, Breakin și Wild Style și difuzat din ce în ce mai mult pe BET (Black Entertainment Television) și MTV, rap-ul a devenit din ce în ce mai popular și controversat pe măsură ce anii treceau. RAP este o formă de pronunțare sacadată a cuvintelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost folosită drept motivație pentru a justifica legalitatea unor acțiuni politice și militare împotriva oamenilor de culoare. Povestirile dramatice despre femei albe răpite și violate de americanii băștinași erau pentru literatura colonialistă genuri standard, iar în timpul Războiului hispano-american, ziarele Hearst popularizau povestea despre răpirea de către spanioli a unei femei cubaneze cu pielea albă și deci din clasele de sus ale societății, povestire folosită ca pretext pentru intervenția Statelor Unite. John Gottlieb scria în ziarul The Progressive că: "Bush nu a folosit numai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ustensilii, cerneluri negre și colorate, clei de valuri, pânză de legătorie, sârmă, tot felul de mașini pentru tipografii și fabrici de cartonaje. Specialitate în instalațiuni complete în timpul cel mai scurt și în condițiunile cele mai avantajoase” - spune reclama revistei. Era popularizată și activitatea altor firme colaboratoare - Fabrica Patria de confecțiuni de hârtie și carton de la Iași, strada Păcurari nr.73 bis, de exemplu. Archiva grafică era singura publicație de acest gen și era difuzată la toate tipografiile, litografiile, zincografiile, legătoriile, fabricile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dintre care patru erau tipărite pe hârtie velină și se puteau pune în rame. Un exemplar costa 20 de lei iar veniturile erau destinate fondului pentru clădirea unei Case învățătorești în Cernăuți. Era realizat la Tipografia Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și științific, o bună călăuză în culturalizarea poporanilor. Gama acestor lucrări este
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
elevilor surdo-muți care frecventează școala, părinților care au asemenea copii, foștilor elevi ai institutului, cât și amicilor copiilor cu asemenea deficiențe fizice. Este prima revistă românească pentru surdo-muți (format 16x23) care apare începând cu luna mai 1931. În ea erau popularizate unele realizări de la instituții asemănătoare - școala de băieți din București, Institutul din Focșani, institutele din Transilvania și din Pilzen - Cehoslovacia, dar cuprindea și vești din lumea celor ce nu văd și nu cuvântă.... Se tipăreau lecții destinate pregătirii școlare, educației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în clasă de prof. F.M. Marcinovschi. Unele lecții priveau istoria neamului românesc. Lumea noastră era o revistă destinată și orientării și apărării intereselor elevilor surdo-muți care făcea schimb de publicații cu altele asemănătoare: „Răsăritul nostru” din Focșani, de exemplu. Erau popularizate cărțile școlare pentru elevii surdomuți aflate în librării ori direct la autorii lor. Redacția era în corespondență cu cititorii din Canada, Siret, Târgu Ocna, Ploiești, Vama (Bucovina), Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, str. Mircea Vodă 10, etajul III, realizată la Institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei”, strada I. Flondor nr.33. Este elogios prezentată în ziarul „Glasul Bucovinei” din 18 martie 1927. „Am numit-o Progresul pentru că voim să popularizăm în masele poporului nostru ideile sănătoase, dătătoare de viață mai bună, câștigată prin muncă luminată” - spune redacția în Cuvântul de început, explicânduse: „Ce voim. A sprijini agricultura în trecerea ei de la extensiv la intensiv, a-i înlesni desfacerea ușoară a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titlul Andrei Mureșanu! Atât G. Călinescu, cât și splendidul comparatist care a fost profesorul clujean D. Popovici, citindu-i cu atenție postumele, mai ales, au înțeles în ce rezidă, în fapt, geniul autorului, dar și al unor romanțe sentimentale, excesiv popularizate de generația următoare, de un Vlahuță și de alții, ce vedeau mai ales „minorul”, „agreabilul”, „accesibilul” unui gust format dinspre poeții boeri, simpliști și diletanți sau dinspre „moftul francez”!... „Nordică” este solidaritatea mea ideatică nu numai cu un Titu Maiorescu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de Partid și sindicaliștii pentru ridicarea gazetei de perete la un nivel corespunzător. Nu am trimis nici un tov. în munca de propagandă la sate, aceasta datorindu-se faptului căci Comitetul de Partid nu ne-a înștiințat la timp. Nu s-a popularizat în deajuns marile construcții ale socialismului prevăzute în primul nostru Plan Cincinal ca: Canalul Dunărea Marea Neagră, Hidrocentrala electrică dela Bicaz și diferite alte construcții case, drumuri, șosele, poduri etc., pentru fericirea clasei muncitoare. Nu s-a organizat regulat cetirea ziarului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
propagandiști. Sarcinile de lucru, cu caracter permanent, vizau extinderea metodelor sovietice. Noile metode - întotdeauna sovietice - trebuiau promovate în rândurile muncitorilor de către tehnicienii Atelierelor printr-o serie de conferințe tematice. Cei care se vor evidenția în cadrul acestor „activități urmau să fie popularizați prin „gazeta fulger” și „tabla de onoare”. Se căutau asiduu noi propagandiști, veritabile portavoci ale regimului. O dare seamă amintește că, la 17 septembrie 1951, în sala de mese a Atelierelor Nicolina, s-au deschis cursurile învățământului de partid pentru
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de Partid și sindicaliștii pentru ridicarea gazetei de perete la un nivel corespunzător. Nu am trimis nici un tov. în munca de propagandă la sate, aceasta datorindu-se faptului căci Comitetul de Partid nu ne-a înștiințat la timp. Nu s-a popularizat în deajuns marile construcții ale socialismului prevăzute în primul nostru Plan Cincinal ca: Canalul Dunărea Marea Neagră, Hidrocentrala electrică dela Bicaz și diferite alte construcții case, drumuri, șosele, poduri etc., pentru fericirea clasei muncitoare. Nu s-a organizat regulat cetirea ziarului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
colț pentru activitatea lipsită de vervă. Vinovații se ghicesc ușor. De obicei, membrii Comitetului de Partid nu se îngrijeau de buna funcționare a cercului. În limbajul Partidului, corecția răsuna astfel: „Abia în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice am ajutat ARLUS de a populariza prin gazetele de perete metodele înaintate de lucru sovietice, ale Ninei Nazarova, Bacov-Borthkievici, Cuznețov și Cotleari. Organizația de Partid a sprijnit în mobilizarea muncitorilor la marele meeting organizat cu ocazia vizitei în orașul nostru a delegației sovietice condusă de oameni
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
să vrem, să știm și să urmăm o strategie bine susținută de cunoaștere și recunoaștere a operei sale în lume. Iar acest lucru nu se poate face doar prin ediții ocazionale, prin traduceri diletante, prin volume în care să se popularizeze poezii ca Somnoroase păsărele, Pe lângă plopii fără soț, Ce te legeni, codrule? ș.a. Trebuie să căutăm și să angajăm poeți veritabili, de aiurea, care să cunoască și să înțeleagă poezia lui Eminescu. Or, asta se poate face prin publicarea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
universală. Patru decenii de reconstituiri și restituiri (Editura Biblioteca, Târgoviște, 2013). Cele mai multe intervenții sunt, la drept vorbind, niște dări de seamă asupra numărului traducerilor efectuate în diverse limbi, începând încă din timpul vieții poetului, statistici, chiar și grafice, menite a populariza eforturile sau neajunsurile în domeniu, elocvente pentru momentul prezentării lor, dar rămase la acel nivel de cunoaștere, în ciuda faptului că în momentul de față situația receptării critice lucru foarte important se prezintă în cu totul alte dimensiuni. Stările de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dușmanului de clasă și să mobilizeze masele în procesul de acuzare. Ca o consecință a acestei supravegheri prin metoda ,,liniei de masă", proletariatul a fost educat în privința elementelor esențiale ale luptei de clasă. (Lo 1993: 25) Campania Wu-fan a fost popularizată prin vizite oficiale la casele oamenilor și la locurile de muncă, menite să mobilizeze muncitorii. Au fost montate difuzoare la colț de stradă care să comunice direct cu masele analfabete, atât pentru a insufla oamenilor conștientizarea luptei de clasă, cât
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
unei protecții legale considerabile prin aplicarea unei anumite presiuni în cadrul sistemului judiciar și al forțelor de poliție; și permițându-le adesea liderilor găștilor să controleze alocarea resurselor și favorurilor personale către oamenii obișnuiți. (Behan 1996: 4-5) (171) Imaginea crimei organizate, popularizată prin reprezentări media și evidențiată de Comitetul Special de investigare a crimei organizate în comerțul interstatal (Comitetul Kefauver)6 (Congresul Statelor Unite 1951) și Comisia Prezidențială (Comisia Prezidențială privind Aplicarea Legii și Administrarea Justiției din 1967) este controversată. Perspectiva că acest
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de a convinge pe oameni și în primul rând pe tineri, că e mult mai frumos și mai interesant să fotografiezi și să filmezi animalele, decât să le vânezi și să le ucizi pentru a le transforma în „Trofee”. Sunt popularizate și transmise la televizor pe canale generale sau speciale (Animal Planet, Geografic Planet, Discovery) filme care arată inteligența, spiritul de familie și de sacrificiu al animalelor și păsărilor, viața lor pură și decentă care adesea ar trebui să ne rușineze
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
flașnetă, apărut pe lângă grilajul Cișmigiului, unde, cu toată lu mea mă runtă de pe bulevard, ascultam, prin tuburi lungi de gumă vârâte În urechi, și vă Închipuiați cu ce emoții, „Asaltul de la Gri vița“ Înregistrat pe cilindrii de ceară moale; repede popularizat și intrat, cu pâlnia lui multicoloră și cu răsunetele lui barbare de clanaret și de manele orientale, În zaiafetul de duminică al mahalalelor, iar de aci, și mult mai târziu, cu plăcile lui de jazz și hot, În restul lumii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui Vasile Alecsandri. Un alt colaborator este George Sion, care publică mai multe poezii cu indicația că fac parte din manuscrisul “Panorama Moldovei”. Alte poezii sunt iscălite numai cu inițiale, astăzi necunoscute sau numai „un emigrat de la 1848”. Pentru a populariza literatura celorlalți scriitori români cunoscuți, redacția a hotărât să reproducă fragmente literare din opera lor. Astfel sunt redate poezii din Andrei Mureșanu, D-trie Bolintineanu, Prefața din „Gramatica” de la 1828 a lui Ion Heliade Rădulescu, versuri din Cârlova și Alexandrescu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
sale erau de multe ori predate la nivel universitar și erau însoțite de experinte practice. Cerceta și găsea întodeauna cele mai noi realizări din domeniul științei și tehnicii, în diferite publicații ale vremii, la care era abonat, pe care le populariza și le explica elevilor. Lecțiile sale erau foarte atractive și datorită experintelor dintre cele mai diverse și complicate, chiar dacă uneori în laboratorul de chimie se mai auzeau bubuituri puternice și diferite mirosuri invadau coridoarele liceului, toți știam că profesorul Amuliu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93283]