2,377 matches
-
lucrează aceasta. Termenul sub care sunt cunoscute astfel de persoane este acela de script kiddie (pirați de ocazie). 7.5.4.1. Managementul politicilor de securitate la nivelul instituțiilortc "7.5.4.1. Managementul politicilor de securitate la nivelul instituțiilor" Popularizarea pierderilor provocate de atacurile la nivelul sistemelor informatice din diverse zone geografice determină schimbarea opticii manageriale cu privire la politicile de protecție și securitate. Un proiect de securitate eficientă se bazează pe conștientizarea, prevenirea, detecția, măsurarea, gestionarea și reacțiile necesare minimizării riscului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Poesia italiana del Novecento (1998) - și prin studiile consacrate unor poeți precum Giacomo Leopardi, Eugenio Montale sau Mario Luzi, în ultima secțiune din Mecanica formei (1999); totodată, traduce în românește numeroase volume din literatura și critica italiană și contribuie la popularizarea poeziei române în Italia. Pe de altă parte, profilul de italienist al autorului se întrevede și în celelalte lucrări ale sale. Astfel, cu excepția debutului, cărțile de poezie - Știința veselă (1993), Magna Impuritas (1999), Scrisori către lady Di (2003) - conjugă hiperrealismul
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
spațiului literar iberic, publicând studii despre autori spanioli, catalani, portughezi. Este considerat cel dintâi hispanist profesionist român, activitatea desfășurată de el contribuind la cunoașterea aprofundata, la noi, a particularităților literaturilor din Peninsulă Iberica. Pe langă studii, a publicat articole de popularizare, cu deosebire în periodice din Craiova, dar și din București. Din 1919 și până în 1944 a colaborat nu numai la „Sburătorul”, „Ideea europeană”, „Ramuri”, „Romă”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața literară”, dar și la „Crainicul” (Târgu Jiu), „Renașterea” (Râmnicu Vâlcea), „Universul
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
Poetry”, „New York Literary Journal”. După 1986 a fost prezent, câțiva ani, cu cronici culturale la Radio BBC. Cartea de debut, Antoine de Saint-Exupéry. Aventura conștiinței, nu are o relevanță deosebită pentru opera lui P. Monografie deopotrivă critică, filosofică și de popularizare, este scrisă într-un limbaj viu, cu un stil eseistic echilibrat. Cea dintâi culegere de proză, Călătoria (1982), recomandată de Ion Caraion și Radu Petrescu, conține multe texte remarcabile, unele cu aluzii politice foarte curajoase. Proza lui P. se înscrie
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
este promovat în 1912 inspector general al învățământului primar. În câteva rânduri a intrat, ca deputat, în Parlament. După debutul din „Arhiva” (1890; va reveni în coloanele revistei în 1893), colaborează cu proză, articole privind viața de la țară, precum și de popularizare a științei, amintiri la „Lupta”, „Evenimentul literar”, în a cărui redacție figurează, „Albina”, „Avântul” (Galați), „Comoara tinerimii”, unde activează în comitetul de redacție, „Votul universal” (Galați), „Revista generală a învățământului”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Liga «Deșteptarea»”, pe care o dirijează, „Școala
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
, revistă apărută, bilunar și din al doilea an de existență lunar, la Priboeni (Muscel) între 15 aprilie 1911 și iunie 1916 și la Câmpulung din ianuarie 1923 până în februarie 1926. Este o publicație de popularizare, îngrijită de un comitet de preoți și învățători din Muscel, la inițiativa lui C. Rădulescu-Codin. În prima etapă redacția se află în comuna Priboeni (Muscel), unde locuia C. Rădulescu-Codin, iar administrația se află la Câmpulung. Fidelă scopului propus, această „revistă
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
, săptămânal apărut la București, cu întreruperi, între 23 septembrie 1928 și 21 decembrie 1938. Subintitulat „Jurnal practic, folositor, științific și distractiv”, R. este în primul rând o publicație pentru popularizarea radiofoniei. Nu se menționează echipa redacțională până la numărul 53/1929, când revista își schimbă titlul în „Radio și radiofonia”, avându-l ca director pe E. Petrașcu. Cu toate că are un profil tehnic, cuprinzând programele radio curente, publicația își propune și preocupări
RADIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289091_a_290420]
-
districtului Făgăraș (din 1865), consilier în Ministerul Cultelor (1867) și membru al Curții Supreme Judecătorești din Budapesta. În 1877 este ales membru onorar al Societății Academice Române, iar în 1900 membru titular al secției literare. A colaborat cu articole de popularizare și versuri umoristice la „Aurora română” și „Viitorul”, periodice care apăreau la Budapesta, la „Telegraful român” și „Almanahul scriitorilor de la noi”. Prima lui carte, Orele libere (1867), e semnată cu inițialele I.c.d.P. A mai folosit pseudonimele Ioan de la
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
literară, P. a rămas cunoscut datorită lucrării Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, prima antologie de literatură românească, alcătuită, cu scopuri didactice, în patru tomuri (șase părți), apărute treptat, din 1862 până în 1865. Simplă culegere de texte literare sau de popularizare a unor cunoștințe practice, Lepturariu rumânesc... devine, începând cu tomul al treilea, un tablou cuprinzător al literaturii și culturii. Selecția, bogată, este însoțită de biografiile autorilor, cuprinzând informații adunate cu stăruință din cărți și periodice sau obținute, în scris, direct
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
D. Murărașu. Sporadic semnează Nichifor Crainic (Fondul muncii), C. Barcaroiu, N. Crevedia (proza Din pățaniile lui Vasile Tăgârțan). Pentru scurt timp gazeta dispune de o pagină de satiră și umor, „Cucurigu”, redactată de Ion Manu. R. se ocupă și de popularizarea operei lui D’Annunzio sau a pictorului Löwendal, dar, în general, partea politică, de orientare naționalistă, o copleșește pe cea literar-artistică. M.Pp.
RASARITUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289138_a_290467]
-
Debutează în 1948, la „Revista elevilor”, în același an devenind redactor al publicației „Îndrumătorul cultural”. Apoi va activa în cadrul Consiliului Național al Pionierilor de la înființarea acestui organism, ocupându-se, printre altele, cu editarea a numeroase broșuri de propagandă și de popularizare. A fost textier al multor cântece adresate tineretului. A înființat, după 1990, revistele „Spiriduș” (1993), „Top Junior” (1994), „Luceafărul copiilor” (2001). Prima carte, O nemaipomenită colivie, îi apare în 1961. I se acordă Premiul „Albatros” pentru romanul Planetă de adolescent
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
până în octombrie 1938, având ca redactor pe Maria Mihon. Revista cuprinde următoarele rubrici: „Pagina istorică”, „Pagina social-culturală”, „Pagina medicală”, „Știri feminine din țară și străinătate”. Se publică versuri de V. Copilu-Cheatră, Doina Bucur, N. Crevedia, V. Militaru ș.a. Caracter de popularizare au comentariile despre Anna de Noailles, Al. Vlahuță și N. Iorga, un număr fiind închinat morții reginei Maria. Mai semnează Valeriu Bologa, S. Mehedinți, Igena Floru și se reproduc „gânduri” selectate din scrieri de Seneca, Dante, Goethe, Panait Cerna, N.
REVISTA FEMEILOR ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289210_a_290539]
-
critic acid la adresa contrafacerrilor literare, declarate „de inspirație folclorică”, ale unor autori obscuri); I. Pop-Florantin (Sufletul artelor, scurt studiu de estetică a artei). Gh. Oroveanu dă în Călătorind prin Ardeal un reportaj pe teme de etnografie și folclor. Articole de popularizare sunt Cultura între anii 1601-1716 și Premiul Nobel pentru literatură. De menționat că publicația abundă în texte portretistice (N. Iorga, G. B. Shaw, Dostoievski, Georges Clemenceau, Octavian Goga). C.Tt.
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
Oradea, lunar, din octombrie până în decembrie 1932. Publicația are drept țintă să răspândească „în straturi cât mai largi slova românească” și să procure cititorilor „o clipă de reconfortare morală și trupească”. Este o publicație destinată unui public larg, în scopul popularizării unor valori literare. Rubrici: „Informațiuni”, „Galantar literar”, „Curierul literar și artistic”, „Revista revistelor”. Colaborează cu versuri Horia I. Gheorghiță, George A. Petre, Constantin Doboș, Șt. Oprișanu, Ion Th. Ilea, Petre Damaschin, cu proză - M.G. Samarineanu, Al. Olteanu, cu eseuri - George
MUGURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288270_a_289599]
-
și profesor la mai multe școli bucureștene.Ulterior, reluându-și preocupările, publică un roman și două povestiri de anticipație în colecția revistei „Știință și tehnică”, își reia și reeditează cartea din 1947 și scrie, singur sau în colaborare, lucrări de popularizare a științei. Povestioarele pentru cei mici ale lui M., îndeosebi cele avându-l ca erou pe Țăndărică, relevă îndemânare în versificare, un limbaj adecvat vârstei și oarecare inventivitate în închipuirea unor întâmplări amuzante. Scrise cam în aceeași vreme, nuvelele Turla
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
Acasă la Edgar Poe (1962), în care anticipația tehnico-științifică, destul de banală, este placată pe o tipologie umană fără relief și pe un epic schematic. Izbutită în genul ei este, în schimb, biografia romanțată a lui Jules Verne, iar lucrările de popularizare se disting prin pasiunea ardentă a autorului, care însuflețește și colorează textul. SCRIERI: Oul de aur, București, 1942; Brotăcelul verde, București, 1943; Țăndărică între chinezi, București, [1943]; Țăndărică la pieile roșii, București, [1943]; Țăndărică la Polul Nord, București, [1943]; Călătoriile lui
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
sau care țin de tradiția apocrifă: Horea este adept al masoneriei, în întrevederea pe care o are cu Horea la Viena împăratul Iosif al II-lea aprobă declanșarea revoltei ș.a.m.d. Povestirile sergentului Negoiță (1960) este o lucrare de popularizare pe tema stingerii incendiilor, în spiritul preceptelor realismului socialist, cu „pionieri prieteni ai pompierilor”. Microromanul doamnei Stastok (1974) dezvoltă epic motivul incertitudinii, căci drama doamnei Stastok este declanșată de posibilitatea ca ea să fi trădat autorităților pe soțul sabotor, ofițer
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
operei literare sau difuzând opinii și informații despre evenimentele culturale curente, despre cărți și reviste. O acțiune complementară a fost și aceea de îngrijire a colecției „Biblioteca românească” a Editurii Librăria Poporală din Turda, în cadrul căreia a alcătuit broșura de popularizare Avram Iancu (1924). Fără a fi un intelectual de anvergură sau un teoretician apt să introducă o direcție în artă, a avut acele calități umane pentru a polariza principalele energii ale zonei, câștigându-și un bun renume ca animator și
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
franceză. M. n. își propune să participe la mișcarea națională pentru răspândirea culturii, pentru cultivarea unei limbi literare unitare și pentru susținerea învățământului. Publicația, subintitulată „literară și industrială”, cuprinde numeroase articole pe teme științifice, scrise la un nivel accesibil, de popularizare. O atenție deosebită este acordată învățământului: se reproduce programa cursurilor de la Colegiul „Sf. Sava”, se publică anual lista premianților, precum și cuvântările festive ținute de Petrache Poenaru, Ion Maiorescu, Simeon Marcovici, în care, în spirit iluminist, se face elogiul înnoirilor civilizatoare
MUZEU NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288339_a_289668]
-
Adversarilor, între care la un moment dat se află și Titu Maiorescu, le răspunde cu argumente extrase dintr-o pasionată lectură a lucrărilor de referință, iar după 1885, cu trimiteri la idei marxiste. Atee, ca și soțul ei, participă la popularizarea unor teorii științifice, combate înflăcărat superstițiile, chiar dacă, intermitent, se preocupă de altceva (Despre viața viitoare la români, Credințele religioase la români). În aceeași cheie scrie la „Drepturile omului”, „Muncitorul”, „Literatură și știință”, „Munca”, „Lumea nouă”, „Gazeta săteanului”, „Lumea nouă științifică
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
Cluj în 1936 și în 1937. Sunt analizate câteva monografii elaborate de autori români (Emil Ciomac, Poeții armoniei, Jean Bobescu, Portrete muzicale și artistice), se prezintă festivaluri internaționale de muzică (Salzburg și Bayreuth), ducându-se astfel o binevenită activitate de popularizare a domeniului. Teatrul este o altă direcție privilegiată, frecvente fiind comentariile și cronicile cu privire la spectacolele Teatrului de Vest: Horia Stanca consemnează premiera piesei Suflete tari de Camil Petrescu, Salomeea de Oscar Wilde ș.a. Având în vedere istoricul preocupărilor legate de
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
rând, în presă și vădește intenția șlefuirii definitive. Frecvent prezentat în antologiile de epigrame, P. este însă un autor cu o activitate extrem de variată, colaborând cu versuri, epigrame, cronici literare, evocări și portrete de scriitori, proză și traduceri, articole de popularizare a științei la „Amicul tinerimei”, „Rampa”, „Revista dobrogeană”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Radical”, „Seara”, „Farul”, „Spectator”, „Axa”, „Kalende”, „Revista literară”, „Epigrama”, „Pițigoiul”, „Păcală”, „România literară” ș.a. A devenit membru al Societății Scriitorilor Români încă din 1927. A
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
inițiative care de multe ori au dus la rezultate practice importante (între care și înființarea în 1811, la Sadu, a unei fabrici de postav). Pe plan cultural, activitatea sa apare la fel de diversă și rodnică. A tradus și prelucrat cărți de popularizare a unor cunoștințe teoretice și practice, a întocmit manuale școlare, o gramatică, dicționare. Între 1789 și în 1795 a avut câteva inițiative de a scoate, pentru prima dată în românește, un periodic. O Înștiințare din 1795 detalia profilul enciclopedic al
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
înfrâneze pornirile agitate [...] dând exemplul unei activități cumpănite, ca fond și ca formă”. Inabilă este și susținerea ideii unei completări reciproce a două periodice conduse de C. Rădulescu-Motru: „Studii filosofice”, ca „revistă de specializare”, și N. r. r., ca „revistă de popularizare”. În sfârșit, imparțialitatea politică, declarată solemn în aceeași notă, motiv de afișată superioritate față de liberala „Viața românească” ori de conservatoare „Convorbiri literare”, va fi dezmințită curând, numeroase intervenții ale directorului (Poporanismul politic și democrația conservatoare, Profetismul în cultura noastră națională
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
redactorii încearcă să pună bazele unei politici de culturalizare, cultura fiind, în concepția lor, principala condiție a progresului național și social. Ideea directoare e aceea că poporului trebuie să i se dea o literatură științifică și beletristică accesibilă: cărți de popularizare despre agricultură, administrație etc., scrieri de istorie universală și națională, culegeri de versuri și proză (de Anton Pann, I. Barac, Iosif Vulcan, Al. Donici, Gr. Alexandrescu). O. l. își propune și un program literar echilibrat. Secțiunea literară conține întotdeauna versuri
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]