KorAP: Find »[drukola/base=portă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...64 >

1,597 matches

Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853

Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 82, f. 82. 113 "Ces idées, ces suppositions ne paroissent nullement extraordinaires", era de părere Ignatius Mouradgea d'Ohsson, căruia îi era familiară gândirea politică otomană (cf., Europe and the Porte, Vol. I, p. 310). 114 "Tous leș illusions sur le sort de la Pologne constată același Mouradgea d'Ohsson doivent maintenant se dissiper", deoarece, la 9 august 1797, reprezentanții diplomatici ai celor trei puteri copartajante au prezentat Porții o Notă comună

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
beaucoup amusé de cette demonstration vigoureuse quand leș Parties (Austria și Franța n. Ven.C.) avoient mis baș leș armes" (s. Ven.C.) (cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson către rege, din 9 noiembrie 1797, în Europe and the Porte, Vol. I, p. 379); aceeași stare de neliniște, provocată de necunoașterea condițiilor păcii de la Campoformio, era semnalată, la 25 noiembrie același an, si de von Knobelsdorff (cf., G.St.APK, I, HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 20-23v; Ignatius Mouradgea d'Ohsson semnala și el, la 27 decembrie 1797, neliniștea Porții provocată de posibilitatea încheierii "d'une Ligue prochaine contre leș ottomans" (cf., Europe and the Porte, Vol. I, p. 386); în plus, măi circulau și zvonuri privind intenția Franței de a revoluționa provinciile europene ale Imperiului Otoman și de a distruge religia musulmană (cf., G.St.APK., I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
cf., G.St.APK., I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 11-12); vezi, în acest sens, și raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson către rege, din 24 februarie 1798, în Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 27). 119 Cf., raportul lui von Knobelsdorff către rege, din 10 martie 1798, în G.St.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 46v-47. 120 Cf., raportul lui von

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
engleze din Mediterana 127, sperând, totodată, si in 122 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 25 iunie 1798, în loc. cît., f. 93. 123 Cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson către rege, din 25 iulie 1798, în Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 60. 124 Diplomatul suedez era convins că "jamais le Divan n'osera ouvrir cette Porte (Strâmtorile n. Ven.C.) à șes voisins" (s.Ven.C.) (cf., loc.cit.). 125 Cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson, din

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
în loc. cît., f. 93. 123 Cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson către rege, din 25 iulie 1798, în Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 60. 124 Diplomatul suedez era convins că "jamais le Divan n'osera ouvrir cette Porte (Strâmtorile n. Ven.C.) à șes voisins" (s.Ven.C.) (cf., loc.cit.). 125 Cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson, din 10 august 1798, în loc. cît., p. 67. 126 Cf., în acest sens, Serge Goriainov, Le Bosphore et leș

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
d'Ohsson, această decizie era de-a dreptul penibilă pentru otomani, "mais qu'il a fallu céder à des circonstances très alarmantes" (s. Ven.C.)131. Circum succès leș agresseurs de la mer blanche", adică pe francezi (cf., Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 73). 128 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 15 august 1798, în G.St.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 132v; pentru interesul manifestat de Poartă Otomană față de

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
275d, Türkei, fasc. 83, f. 132v; pentru interesul manifestat de Poartă Otomană față de lucrările Congresului de la Rastadt, vezi și raportul său, din 3 noiembrie 1798, în loc. cît., f. 194-195. 129 Cf., loc. cît., f. 147; vezi și Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 80 și n. 2. 130 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 10 septembrie 1798, în G.ST.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 151, care indică drept dată

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
eux et leș François, le danger de tânt des possessions maritimes, celuimême de Constantinople puisque leș Dardanelles ne presentoient qu'une faible defence" (s. Ven.C.) (cf., raportul lui Mouradgea d'Ohsson, din 10 septembrie 1798, în Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 80-81). 132 Cf., loc. cît., p. 81. 133 Cf., loc. cît., p. 101 și urm. 134 Friedrich Wilhelm al III-lea presupunea că, în ceea ce privește invitarea Prusiei, ideea aparținea Rusiei (cf., depeșa regelui către von Knobelsdorff, din 6

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Istanbul, i-a declarat că expulzarea francezilor din Egipt constituia "le seul point que nous intéresse aujourd'hui" (cf., raportul lui Carl Gustaf König, însărcinatul cu afaceri al Suediei pe lângă Poartă Otomană, din 10 septembrie 1799, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 3). a constrâns Poartă să dea liberă trecere vaselor de război ruse prin Strâmtori 141, făcând, astfel, posibilă, materializarea uneia dintre direcțiile esențiale ale politicii orientale a Rusiei, fixate încă de Petru I. În sfârșit, ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
însă, și voință Porții Otomane, ci doar pe cea a celorlalți aliați ai săi, Rusia și Marea 141 Cunoscutul specialist în problema regimului juridic al Strâmtorilor, Serge Goriainov, afirmă că, potrivit acestui tratat, "la Russie prit l'engagement vis-à-vis de la Porte de lui fournir douze batiments de guerres, et la Porte consentit au libre passage de la flotte russe de la mer Noire dans la Méditerranée et en sens inverse" (cf., idem, op. cît., p. 4); în textul tratatului, așa cum a fost publicat

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
celorlalți aliați ai săi, Rusia și Marea 141 Cunoscutul specialist în problema regimului juridic al Strâmtorilor, Serge Goriainov, afirmă că, potrivit acestui tratat, "la Russie prit l'engagement vis-à-vis de la Porte de lui fournir douze batiments de guerres, et la Porte consentit au libre passage de la flotte russe de la mer Noire dans la Méditerranée et en sens inverse" (cf., idem, op. cît., p. 4); în textul tratatului, așa cum a fost publicat în colecția Martens, acest angajament al Porții poate fi sugerat

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
cu cea din urmă a fost încheiat câteva zile mai târziu, după cel încheiat cu Rusia, anume la 5 ianuarie 1799, în urma tratativelor purtate cu Poartă Otomană, din însărcinarea guvernului englez, de Șir William Sidney Smith (cf., Europe and the Porte, Vol, ÎI, p. 131 și n. 1). 144 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 21 iunie 1799, în G.St.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 85, f. 139v. 145 Cf., raportul lui

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
St.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 85, f. 139v. 145 Cf., raportul lui Carl Gustaf König, însărcinatul cu afaceri al Suediei pe lângă Poartă Otomană, din 24 august 1799, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 2. 146 Căci, "la position Geographique de deux Empires ne peut donner la moindre ombrage ni à l'un ni à l'autre, et au contraire leș met à se secourir mutuellement dans le cas d

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
dimensiune, în urma încheierii, la 21 martie 1800, a Convenției ruso-turce care reglementa statutul juridic al Republicii celor Șapte Insule Unite. În context, se exprimă speranța că regele Gustav al IV-lea Adolf, "par une Suite de Șes Sentimens pour la Porte Ottomanne réconnoitroit et agréeroit leș arangements pris à cet égard" de Poartă Otomană 154. 152 Cf., pentru detalii, Veniamin Ciobanu, Political French-RussianPrussian Rivalries în the German Territory (1800-1814), în vol. "East-Central Europe and the Great Powers Politics (19th-20th Centuries)", Edited

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Carl Gustaf König remarcă, în acest sens, ca angajamentele pe care le avea Poartă Otomană cu Anglia "șont en collision avec ceux contractés anterieurement avec la Russie" (cf., raportul său către rege, din 24 decembrie 1800, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 10). 154 Reis efendi "observa, que la Porte Ottomanne croyoit analogue aux égards dûs à la Cour de Suède de lui faire part d'un événement qui avoit établi l'independence de cette nouvelle République, qui

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
avea Poartă Otomană cu Anglia "șont en collision avec ceux contractés anterieurement avec la Russie" (cf., raportul său către rege, din 24 decembrie 1800, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 10). 154 Reis efendi "observa, que la Porte Ottomanne croyoit analogue aux égards dûs à la Cour de Suède de lui faire part d'un événement qui avoit établi l'independence de cette nouvelle République, qui venoit d'augmenter le nombre Ceea ce regele Suediei a și făcut, mai

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
preponderenta a Franței în Levant a fost restabilită 157. des Etats de l'Europe" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît.); pentru textul Convenției, vezi și Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 243-247. 155 Cf., Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 13. 156 Cf., Veniamin Ciobanu, Political French-Russian-Prussin Rivalries, p. 13, n. 5, 15. 157 "Thus the diplomatic revolution notă istoricul Stanford Shaw caused by the French occupation of Ottoman territories was, indeed, reversed soon after the

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
The Ottoman Empire under Selim III 1789-1807, Harvard University Press, Cambridge, Massachussets, 1971, p. 328-329). 159 Decizia a fost notificata ambasadorilor Republicii Franceze și Mării Britanii, precum și altor misiuni diplomatice de la Istanbul, la 20 septembrie 1803 (cf., Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 17). 160 Cf., loc. cît., doc. nr. 20, 21. pozițiile Rusiei în interiorul Imperiului Otoman, efort concretizat în bine cunoscutul hatt-i-șerif, emis de sultanul Selim al III-lea, separat, pentru Moldova și pentru Țară Românească, în luna

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Vol. III, 1791-1812, Editura Academiei, București, 1986, p. 167-185. 162 Stanford J. Shaw, Between Old and New, p. 330. 163 Ibidem, p. 332. 164 Cf., raportul lui Carl Gustaf König către rege, din 11 martie 1805, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 23. 165 Cf., loc. cît., doc. nr. 20, din 23 noiembrie 1804 și anexele; doc. nr. 21, din 24 decembrie 1804. Așadar, Poartă Otomană s-a văzut, din nou, în necesitatea de a-și găsi o

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
reglementate raporturile cu Franța, Selim al III-lea a dispus mobilizarea unor importante forțe militare cu scopul declan 169 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin către rege, din 10 ianuarie și cel din 25 ianuarie 1806, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 37 și 38; vezi și Stanford J. Shaw, Between Old and New, p. 334-335. 170 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin către rege, din 10 februarie 1806, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr.

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 37 și 38; vezi și Stanford J. Shaw, Between Old and New, p. 334-335. 170 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin către rege, din 10 februarie 1806, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 39. 171 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin din 25 februarie 1806, în loc. cît., doc. nr. 40. 172 Cf., Stanford J. Shaw, Between Old an New, p. 355. 173 Cf., ibidem. sării unor vaste operațiuni împotriva

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
suedo-franceze, "comme suite de la position hostile de la Suède et de la France contra la Prusse pour căușe de Hanovre que la France veut également recéder à 174 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 martie 1806, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 41. 175 Cf., loc. cît., doc. nr. 42, 43, 44. 176 Cf., loc. cît., doc. nr. 46. 177 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 iulie 1806, în loc. cît., doc. nr. 48. 178 Cf., raportul

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Est": anume că sumele reclamate de suedezi urmau să ajungă la destinație "dans le moment qu'on pouvait s'adresser à la Suède, et en même tems à la France pour faire la paix entre ces deux anciennes Alliés de la Porte" (s. Ven.C.)184. Împrejurare în care, sugerau otomanii, câștigurile Suediei nu s-ar fi limitat doar la recuperarea subsidiilor, ci ar fi fost mult mai consistente. Deoarece, în cuprinsul prezumptivului tratat de pace dintre Suedia și Franța, "leș possessions

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
continentale, prin Decretul de la Berlin, emis de Napoleon I, la 21 noiembrie același an, au impulsionat demersurile diplomației engleze. În noile împrejurări, ambasadorul englez la Istanbul, Charles Arbuthnot, a reafirmat necesitatea prezenței unei flote engleze în Dardanelle, "pour que la Porte ne changea pas encore une fois de Système" (s. Ven.C.)188. Totodată, pentru a nu agită, în mod inutil, spiritele Charles Arbuthnot s-a grăbit să asigure Poartă Otomană că intrarea trupelor ruse în Principatele Române nu era rezultatul

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]