12,006 matches
-
alt element specific acestei populații este alimentația, bazată preponderent pe produse vegetale. Etnicii han respectă cu sfințenie regula celor trei mese zilnice, din care nu lipsesc ca elemente principale orezul sau produsele de panificație. Alte cereale incluse în alimentație sunt porumbul și sorgul. Cum luarea mesei este un adevărat ritual pentru cei de naționalitate han, în China s-a dezvoltat o adevărată cultură culinară. Au apărut numeroase școli culinare bazate pe specificul unor bucătării regionale, dintre care opt sunt cele mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Autonomă Guangxi-Zhuang înființată în 1958. Acest grup etnic trăiește în sudul țării, are o istorie și o cultură bogată și limba proprie, zhuang. Locuitorii acestei regiuni sunt în principal agricultori, culturile de bază în zonă fiind cele de orez și porumb. Ca notă specifică, etnicii zhuang sunt mari iubitori de muzică, având un bogat patrimoniu muzical și de dansuri, nu degeaba acestei regiuni i se mai spune și ,,Marea de cântece'' Naționalitatea hui Naționalitatea Hui are peste 10.580.000 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Muntelui Leifeng păstrează și acum modul de numărare a anilor din dinastia Zhou, potrivit căruia anul începe cu luna octombrie, conform calendarului agricol chinezesc. În fiecare an, în luna octombrie, când se termină culesul recoltei (ei cultivă în principal orez, porumb, rapiță și plante medicinale), satele de etnie miao intră în atmosfera sărbătorilor de Anul Nou. Durata acestora diferă de la o localitate la alta, variind între 5, 9 sau 13 zile, numărul zilelor fiind întotdeauna impar. Un alt element distinctiv al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
chemat pe cei aflați în exil și reducându-le sau chiar anulându-le dările, i-a încurajat să lucreze pământul. Ca urmare, a crescut semnificativ numărul țăranilor proprietari de terenuri. Atunci au fost aduse în China, din străinătate, tutunul, batatul, porumbul, arahidele și alte culturi necunoscute până atunci în regiune. Tot în această perioadă, au ajuns la nivel înalt și meșteșugurile, producția textilă, a porțelanurilor și altele. În special, în sectorul textil, existau deja ateliere în care funcționau zeci de războaie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sigur că nu sînt singur pe lume. Aparțineam cuiva. Am mai ronțăit un pic. În toate lunile mele de căutat prin gunoaie, Rialto nu-mi oferise niciodată o asemenea hrană de vis. Era moale ca jeleul, crocantă ca floricelele de porumb și avea, așa cum am zis, o aromă delicioasă și stranie. Am Încercat să-i dau un nume și m-am oprit asupra celui de Normans, ca În „O cutie de Normans, vă rog”. M-a amărît un pic faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
unt de arahide și lapte am vrut și mi-a oferit la micul dejun bucățele de pîine prăjită și orice mînca el și era de părere că mi-ar plăcea, de pildă orez, pe care Îl fierbea, sau cremă de porumb, pe care o scotea dintr-o cutie. Am descoperit Împreună că șobolanilor nu le plac deloc murăturile. Era destul de mult timp plecat, uneori ziua și alteori noaptea, uneori la biblioteca publică din Piața Copley și alteori la barul Flood din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
aer și căzînd pe spate. Am văzut că e foarte Încîntat. Filmul o ține tot așa, un lung șir de suferințe, pînă Într-o zi cînd, În clipa cînd se constată că cerbul a mîncat pentru a treia oară tot porumbul familiei, mama ia pușca și Îl omoară. M-am bucurat că s-a terminat odată cu povestea asta, Însă l-am văzut pe Jerry ștergîndu-și lacrimile. Am rămas și la celelalte filme din program. CÎnd s-au terminat și Drumul către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
obligatorii pentru țărani; 1953: 5% din cantitatea totală de cereale provenea din gospodăriile particulare; 24 septembrie 1954: acord prin care se desființează sovromurile; 1955: prin sistemul cotelor în agricultură (se obțineau: 44% din producția de grâu; 29% din cea de porumb; 32% carne și 40% lapte); 23 august 1955: 26% din suprafața arabilă a țării este integrată în structurile colectiviste; 1956: se desființează ultimul sovrom - SOVROMCUARȚ iar 683.509 familii sunt colectivizate; februarie 1957: este desființat Ministerul Colectărilor (ca urmare a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
e cântecul pe care-l cânta despre tatăl meu, Anacleta? o întreb pe femeie, nemișcată în fața ușii, ca o statuie într-o firidă, în biserică. E vorba de un mort, de o groapă... Anacleta apucă lanterna. Traversăm împreună câmpurile de porumb. Pe câmpul ăsta tatăl tău și Faustino Higueras s-au certat - explică Anacleta - și au decis că unul dintre ei era în plus pe fața pământului; au săpat o groapă împreună. Din momentul când au hotărât că trebuiau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
aflau locuințele servitorilor și un garaj rudimentar. Era greu de găsit un loc potrivit pentru pândă, dar, în cele din urmă, Mma Makutsi ajunse la concluzia că, dacă parcau chiar după colț, pe jumătate ascunși de ghereta unde se vindeau porumb copt, fâșii înguste de carne uscată bâzâite de muște și, pentru cei care vroiau o delicatesă, pungi cu viermi de mopani gustoși. Nu vedea de ce n-ar parca o mașină acolo; era un loc bun pentru întâlniri amoroase sau pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
făcut un plod la doișpe ani și opt luni, că era să mor la naștere, m-a dat tata afară din casă, m-a bătut mama cu melesteul (steak cu care se amestecă mămăliga, produsă prin fierbere, din făină de porumb care se mai numește și mălai, să le fie clar), am stat o vreme la un cămin de profesională pe lâng-un șantier, o ruinătură, ce mai, tare greu, mă sufoc de durere numai când îmi aduc aminte. - Aici ar merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
e bună de gât și de față. Așez căciula și-i leg sforile. Acum putem vorbi amândoi pe prag. Acum ne putem așeza amândoi picior peste picior, mi-am făcut și eu o țigară din ziar și din mătase de porumb, am răsucit-o, am dat cu limba s-o lipesc. Cerneala n-are gust bun. Am aprins țigara de mătase, o țin cu două degete, o apropii numai până la gură, dar nu trag din ea, suflu aerul, pufff, și scutur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
înconjura, nu-l interesa nici dacă a plouat îndeajuns, nici dacă a plouat la vreme, nu era îngrijorat dacă nu era zăpadă ori dacă era prea cald, nu își făcea griji că iarba e uscată, că nu s-a făcut porumbul, că grîul e rar ori că via s-a mănat, că a dat boala în orz, că hameiul nu mai are trecere, toate astea care le auzea chiar și la slujbă ori în tren, în tramvai, pe stradă, la cafenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
încăpem toți. Singura regulă era un bagaj de persoană, dar domnul Whittier n-a spus cât de mare, sau ce fel de bagaj. Când a urcat la bord Lady Zdreanță, purta un inel cu un diamant cât o boabă de porumb, ținea în mână o lesă, iar lesa trăgea o valiză de piele pe rotile. Fluturându-și degetele ca să facă piatra să scânteieze, Lady Zdreanță spune: — E soțul meu răposat, incinerat și transformat într-un diamant de trei carate... La care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
fără încetare în mână, tot uitându-se la ea, Tovarășa Lătrău spune: — Din câte mi se pare mie.... Spune: Lui Anne Frank nici nu i-a fost prea greu în viață. Și Sfântul Fără-Mațe, cu gura plină de fulgi de porumb, privindu-ne pe toți în oglinda retrovizoare, mestecând sarea și grăsimile, spune: — Cum așa? Directoarea Tăgadă își mângâie pisica. Doamna Clark își mângâie sânii. Domnul Whittier, scaunul lui cromat cu rotile. Sub un felinar, la colțul următor, așteaptă silueta întunecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ține strâns de găoază. Cu încă o lovitură, am mai avansat câțiva centimetri spre o gură de aer. Încă simțind cum mă trage șarpele de cur, sunt cu doi centimetri mai aproape de libertate. Înnodate înăuntrul șarpelui se văd grăunțe de porumb și alune. Se vede o biluță portocalie, alungită și luminoasă. E genul de capsulă de vitamine babană, cât pentru un cal, pe care taică-meu mă obligă s-o înghit ca să mai iau în greutate. Ca să obțin o bursă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cum te întoarce asta pe dos. Ce pot să spun e că mațele nu prea simt durerea. Nu așa cum simte pielea. Chestiile pe care le digeri, doctorii le numesc materii fecale. Mai sus e pasta moale din stomac, împănată cu porumb, alune și boabe rotunde de mazăre verde. În jurul meu plutește toată supa asta de sânge și porumb, căcat și spermă și alune. Chiar și cu mațele deșirându-mi-se prin cur, ținând cu mâna de ce-a mai rămas, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Nu așa cum simte pielea. Chestiile pe care le digeri, doctorii le numesc materii fecale. Mai sus e pasta moale din stomac, împănată cu porumb, alune și boabe rotunde de mazăre verde. În jurul meu plutește toată supa asta de sânge și porumb, căcat și spermă și alune. Chiar și cu mațele deșirându-mi-se prin cur, ținând cu mâna de ce-a mai rămas, chiar și așa prima mea dorință e să-mi trag cumva costumul de baie pe mine. Doamne ferește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de plastic Mylar pe care nu le puteai rupe cu mâinile. Pe fiecare pungă argintie era imprimată cu vopsea neagră inscripția „rezistent la viermi”. Aveam fasole verde rezistentă la viermi și tocăniță de pui la ceaun și știuleți întregi de porumb dulce cu bobul auriu. În fiecare pungă zuruia câte ceva, ca niște vreascuri sau pietricele sau nisip. Fiecare pungă, o pernă argintie umflată cu azot pentru a-i păstra conținutul mort. Lasagna cu sos de carne sau ravioli cu brânză. Rezistente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ți pui În minte. Nu zic c-ar fi ușor, dar dacă vrei ceva anume o să reușești. Nu te da bătut! Le-a sosit mâncarea, farfurii cu un curry apos de carne și legume. Orezul fusese amestecat cu boabe de porumb. — Am impresia că avem de-a face cu un bucătar cu con știință civică, a spus ea. Odată cu seceta care bântuise cu un an În urmă, mâncarea devenise un soi de loterie. Uneori orezul era orez, alteori Însă o pastă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dimineața. Nu-și vorbeau, mama ofta, tatăl scotea zgomote din gâtlej, încerca să-și degajeze faringele de flora depusă peste noapte. Carmina pleca prima cu pachețelul în plasă. Avea mult de mers. După ce ieșea din oraș intra în lanul de porumb, nemișcat din care, ici-acolo se înălța fum negricios ori de câte ori vreun tăciune pocnea la soare. De peste tot un vuiet egal și străin, glasul uscat al porumbului. Din când în când pe fată o depășea câte o mașină, șoferii îi plasau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în plasă. Avea mult de mers. După ce ieșea din oraș intra în lanul de porumb, nemișcat din care, ici-acolo se înălța fum negricios ori de câte ori vreun tăciune pocnea la soare. De peste tot un vuiet egal și străin, glasul uscat al porumbului. Din când în când pe fată o depășea câte o mașină, șoferii îi plasau o vorbă, două, o invitau în cabină. Praful stârnit de mașină plutea cu gustul sălciu pe deasupra spicelor. Curând avea să coboare spre rădăcini lăsând în loc nemișcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Praful stârnit de mașină plutea cu gustul sălciu pe deasupra spicelor. Curând avea să coboare spre rădăcini lăsând în loc nemișcarea. Într-adevăr, liniște, lanul a înghițit în adâncul lui mașina. Doi oameni, patru, șase, lanul înghite oricât. Și totuși, tragic, tulpinile porumbului sunt seci, parcă fără vlagă, știuleții mari sunt puțin dezveliți. De câtva timp lumina nu mai cunoaște decât două culori. Ziua e zi, noaptea e noapte. Lanul nu vrea altceva. El a înghițit totul și zile și nopți. Un foșnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mari sunt puțin dezveliți. De câtva timp lumina nu mai cunoaște decât două culori. Ziua e zi, noaptea e noapte. Lanul nu vrea altceva. El a înghițit totul și zile și nopți. Un foșnet grav trece printre foile uscate ale porumbului. Lanul se cutremură tot de o furnicare obișnuită, o chemare numai de el auzită. Și apoi dorința de a vorbi cu cineva, dea-l sfătui să facă un lucru la care și el se gândise de mult, un lucru vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
le vezi mereu grupuri, grupuri, deschise, prietenoase, fără să ascundă totuși o rezervă în fața Carminei. Într-o zi, în timpul unei averse de ploaie le-a urmat în camera de dormit, cu paturi suprapuse, cu ștergătoare rotunde împletite din pănuși de porumb risipite pe ici, pe acolo. Veniseră fugărite de răpăiala ploii, acum se foiau printre paturi, își ștergeau părul, scormoneau printre bagajele lor puține, mirosea a veșminte umede, a transpirație, a sânge. Acolo, în casa cu plafonul scund muntencele își simțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]