7,887 matches
-
și creștine ce mă determinase să decid pentru o a treia posibilitate, asupra căreia meditasem îndelung. Scurtul meu sondaj la masă avusese ca rezultat un consens empiric fundamental: sunt patru imperative etice, care nu se regăsesc doar în Cele Zece Porunci ale Bibliei ebraice, confirmate în Noul Testament și Coran, ci și în Patanjali, fondatorul yoga, în canonul budist și în tradiția chineză: "Să nu ucizi, să nu furi, să nu minți, să nu comiți fapte impure". Faptul că această coincidență nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
oamenii Bibliei ebraice, cei ai Noului Testament și chiar a Evului Mediu, întrebarea despre sensul vieții era irelevantă. De ce? Pentru că plecau de la premiza că o astfel de întrebare avea deja un răspuns dintotdeauna. Sensul vieții era clar: Dumnezeu și observarea poruncilor sale. Iar această credință a individului era împărtășită de întreaga comunitate de credincioși. De ce să se preocupe deci să înțeleagă dacă viața individului ar avea un sens în mod special? Din această perspectivă, întrebarea despre sensul vieții este specifică modernității
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
persuasivă, nu se poate ignora că morala, care un timp se învăța de mici ce este bine și ce este rău, ce este uman și ce nu a devenit, sub multe aspecte, un fapt de discreție, de exemplu Cele Zece Porunci au ajuns să fie uitate. Copiii considerați partner, pot să se transforme în mici tirani (sunt cuvintele lui Michael Winterhoff, specialist în psihiatrie infantilă). Exemplul negativ adulții, prin atitudinea noastră marcată de anything goes (totul e permis). În politică, simpla
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
originală folosită de Isus: jit kaddaš šēmak). "Numele" (haššēm) pentru orientali nu este doar o definiție exterioară, ci partea esențială a personalității și deci, în acest caz, însuși Dumnezeu. Cererea semnifică: nu "profana" numele Domnului, nu ignora voința sa și poruncile sale și nu diminua onoarea sa în fața oamenilor. Semnifică "sfințește" numele Domnului, observă și pune în practică poruncile sale spre mai marea lui glorie în fața lumii. Mă întreb dacă evreii, care încă din timpul ultimului secol înainte de Cristos se temeau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
partea esențială a personalității și deci, în acest caz, însuși Dumnezeu. Cererea semnifică: nu "profana" numele Domnului, nu ignora voința sa și poruncile sale și nu diminua onoarea sa în fața oamenilor. Semnifică "sfințește" numele Domnului, observă și pune în practică poruncile sale spre mai marea lui glorie în fața lumii. Mă întreb dacă evreii, care încă din timpul ultimului secol înainte de Cristos se temeau să pronunțe numele "Jahvè" și creștinii, care îl numesc deseori abbă, tată, contribuie suficient ca oamenii să cinstească
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sens, în calitate de cititor iluminat al Bibliei care nu ia ad litteram miracolele, dar este în măsură să le descifreze, trebuie să pun accentul la locul potrivit: nu este foarte important cutremuratul Muntelui Sinai, ci mesajul legământului cu Dumnezeu și al poruncilor pe care Moise le primește în acel moment. Nu sunt fundamentale plăgile Egiptului, ci mărturia lui Dumnezeu care demonstrează puterea sa salvifică. Nu este semnificativă trecerea prin mijlocul Mării Roșii, ci mesajul lui Dumnezeu ca poporul să îl cunoască precum
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
căutarea urmelor, ce avea ca temă iudaismul, am declarat: "Cu greu mai există un alt popor ce poate să ofere o contribuție atât de substanțială și semnificativă pentru viitorul unei etici comune a umanității precum poporul evreu cu Cele Zece Porunci. Ele sunt, după cum a explicat scriitorul Thomas Mann, în urma ororilor nazismului, "cuvântul concis și etern, piatra demnității umane", "abecedarul comportamentului uman"". Sursele iudaice pentru o etică a umanității au fost ilustrate excelent de Walter Homolka, rabin și rector al Colegiului
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de altă parte, multe persoane care nu mai reușesc să aibă încredere în Biserică se întreabă dacă idealurile creștinismului nu trebuie pur și simplu să dispară. Cum ar fi o lume care nu ar mai ști nimic despre Cele Zece Porunci și regula ce impune iubirea aproapelui și a dușmanului, din Predica de pe Munte și din parabolele lui Isus? Mai mult sau mai puțin precum orașele noastre fără catedralele și bisericile lor! De aceea, mulți nu doresc deloc să elimine creștinismul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cum trebuie înțeleasă spiritualitatea creștină actuală? Ce înseamnă a fi creștin în sens originar, autentic, substanțial? Mie, în calitate de teolog, mi-au trebuit ani pentru a înțelege că fundamentul spiritualității creștine nu constă în dogmele adesea greu de înțeles sau în poruncile morale sacre, nu înseamnă o teorie impozantă sau o viziune despre lume, nu este nici un sistem ecleziastic, dar... dar, ce anume? Modelul creștin Ca și alți catolici născuți în epoca preconciliară, am crescut și eu cu imaginea tradițională a lui
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
totdeauna, iar unde sunt necesare, iertarea și renunțarea. Precizez că este vorba despre o luptă continuă: așa a fost și pentru mine, de-a lungul vieții mele. Pentru Isus respectarea preceptelor de bază ale umanității este, altfel spus, evidentă. Respectarea poruncilor divine și pentru el înseamnă: să nu ucizi, să nu furi, să nu minți, să nu te lași pradă poftelor. În aceasta concordă cu exigențele morale ale celorlalți fondatori de religii și instituie fundamentul unei etici mondiale. Însă le face
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
valorile, bunurile, puterile și autoritățile ce sunt relative și finite. În Predica de pe munte, ce cuprinde imperativele etice ale lui Isus în cuvinte simple, Isus cheamă omul la ascultarea lui Dumnezeu pentru a deveni liber față de aproapele său. Deasupra tuturor poruncilor, a oricărui comportament bun sau rău, se află totdeauna Dumnezeul cel bun și milostiv. Iar pentru acest Dumnezeu nu sunt valoros prin rolul pe care îl dețin ca specialist, om de știință, om de afaceri, politician, casnică... Rămân o ființă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
iertarea și regretul, practicarea indulgenței și renunțarea, ajutorul oferit. În același timp, Isus unește iubirea pentru Dumnezeu și iubirea pentru ceilalți oameni într-o unitate indisolubilă. Iubirea pentru oameni devine criteriul devoțiunii și al comportamentului plăcut Domnului. Isus rezumă toate poruncile în acest dublu precept al iubirii față de Dumnezeu și oameni, ce avea o poziție centrală în Biblia ebraică. Prin asta nu înțelege acel "Îmbrățișați-vă, mulțimi! Acest sărut să ajungă în lumea întreagă" din Odă bucuriei de Schiller și Beethoven
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și non-evrei, între persoanele ce ne sunt aproape și cele mai îndepărtate, buni și răi, farisei și vameși. Iubirea ca actualizare a eticii mondiale În această iubire se manifestă o imensă libertate: această iubire nu se mai orientează către o poruncă sau un precept de urmat în mod mecanic, ci către ceea ce realitatea însăși presupune și face posibil. În acest sens, Sfântul Augustin avea dreptate cu afirmația sa îndrăzneață ce reprezintă negarea radicală a cazuisticii teologiei morale: "Iubește și, apoi, fă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai presus de orice, după cum a afirmat apostolul Pavel în Epistola sa către comunitatea din Roma: "[...] cine își iubește aproapele a împlinit legea. Într-adevăr: să nu faci adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu poftești... Orice altă poruncă se cuprinde în acest cuvânt: să-ți iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Iubirea nu face rău aproapelui. Iubirea este deci împlinirea legii" (Rom., 13, 8-10). Iată contribuția specific creștină la etica mondială. Sfântul Pavel a exprimat puterea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Orientul Apropiat. Credincioșii acestor trei religii profesează aceeași credință în unicul Dumnezeu al lui Avraam, Cel ce a creat și realizat această lume; cred într-un curs al istoriei îndreptat spre viitor și într-o etică fundamental umană (Cele Zece Porunci); tot mai multe persoane, în spirit de reconciliere, vor învăța să se îmbogățească și dintr-un al doilea sistem de curente, cel ce își are originea în mistica indiană (hinduismul și în special budismul), și din al treilea, cel chinez
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu numai gurile limbuților, dar și condeiele mincinoase ale atâtor bârfitori, cari se socotesc mucenici în fața opiniei publice, iar în biserică ajung la ranguri înalte, de unde prigonesc pe adevărații credincioși și urmăritori ale celor poruncite de dogme, canoane, tradiție și porunci bisericești?"158. Argumentul de mai sus invocat de către arhimandrit părea, în economia studiului său, drept unul dintre cele mai solide (dacă nu cel mai solid) dovezi a lipsei de netemeinicie a respingerii incinerării de către Biserica Ortodoxă Română. Acest lucru explică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Sacră, II, 5, 1935, pp. 4-5) Cremațiunea și religia creștină "Țărână ești și în țărână vei merge" (V) Transpunând demagogia politică pe teren religios, unii dintre credincioși noștri și nu cei inițiați în subtilitățile scripturistice văd, în acest citat, o poruncă expresă a lui Dumnezeu asupra felului cum trebuie să fie tratat stârvul omenesc după moarte, adică să fie dat pământului din care a fost luat, iar nu incinerat. Se-nțelege de la sine că bieții noștri credincioși, ce nu sunt obișnuiți
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
2. Cine n-ar fi gustat din "pomul vieții" avea să trăiască în veci, ca și însuși Dumnezeu, care făcuse pe om (Fac. C III 22). Va să zică: acești doi pomi ascundeau în ei misterul Morții și a Vieții Eterne. O poruncă divină Dumnezeu, în neînțelesul Său plan, a-ngrădit libertatea lui Adam, dându-i următoarea poruncă: "Poți să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ca și însuși Dumnezeu, care făcuse pe om (Fac. C III 22). Va să zică: acești doi pomi ascundeau în ei misterul Morții și a Vieții Eterne. O poruncă divină Dumnezeu, în neînțelesul Său plan, a-ngrădit libertatea lui Adam, dându-i următoarea poruncă: "Poți să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreșit" (Fac. C II 16-17). Adam stă singur în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
că ci ea a fost mama tuturor celor vii (Fac. C III 20). De ce privilegii se bucurau cei dintâi oameni 1. Cunoșteau numai binele, neștiind ce este răul. 2. Nu mureau niciodată. 3. Aveau o mare libertatea, mărginită însă, prin porunca dată. 4. Vedeau pe Dumnezeu, față către față și stau de vorbă cu El, gură către gură. 5. Nu aveau greutatea corporală, putându-se transporta corpul, tot așa de iute ca și spiritul. 6. Munceau, dar munca le producea un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și prin cuvinte meșteșugite și ispititoare, făcu ca Eva să mănânce din fructul pomului oprit și apoi "ea a dat și bărbatului ei, care era lângă ea, și bărbatul a mâncat și el" (Fac. III 6-7). Urmările acestei călcări de poruncă, constituie ceia ce noi numit păcat, iar cea dintâi consecință a păcatului a fost deschiderea ochilor minții, omul putând face deosebirea între bie și rău, conștiința sa ridicându-se în arbitru implacabil, care condamnă și răsplătește. Vin apoi corolarele trezirii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe Dumnezeu față către față și nici să-i mai vorbească gură către gură, ci s-au mulțumit să-I asculte glasul avea și să-L priceapă și simtă numai prin și din măreția creațiunii. Blestemul Goi, rușinați de călcarea poruncilor date, Adam și Eva, "se ascunseseră printre pomi din grădină" auzind glasul lui Dumnezeu de chemare: "Adame, unde ești?" (Fac. III 8-9). La care el răspunsese: "Ți-am auzit glasul în grădină; și mi-a fost frică, pentru că era gol
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Te-am făcut din pământ, pe care-l înzestrasem prin suflarea-Mi de viață cu nemurire și eternitate, ca prin el, să te ridici spre Mine, Spiritul suprem după al Cărui Chip și asemănare ai fost creat. Mi-ai călcat porunca, dar te-ai înfrânt pe tine însuți. Blestemat fie, deci, acest pământ și-n trudă să-și scoți hrana de pe el. Întoarce-te, deci, la el, căci din el ai fost luat! Din tot textul scripturistic, nu rezultă altceva decât
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
luat, iar nicidecum să se-nmormânteze în el. Ar fi o insultă adusă măreției divine, dacă am atribui lui Dumnezeu toate nimicurile de care ne interesăm noi oamenii și pe care le speculăm în toate chipurile. Scripturistic vorbind, după călcarea poruncii divine de către Adam și Eva și după izgonirea lor din rai PĂMÂNTUL devine NECURAT în urma blestemului dumnezeiesc, iar cei dintâi oameni, siliți de foame și urmăriți de blestem se-ntorc potrivit sentinței date la această tină necurată, pe care, până
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe noi ortodocșii și pe catolici "păgâni" și "idolatri", fiindcă venerăm icoanele. Și poate că ei au mai multă dreptate scripturistică, decât teologii noștri, cari atacă instituția cremațiunii în neștire, dacă ținem seama și ne conformăm Decalogului din Sfânta Scriptură (porunca I-a), care ne vorbește despre "unitatea" lui Dumnezeu și "spiritualitatea" Lui. Noi știm că nici Moise nu a putut vedea fața lui Dumnezeu, căci "Fața nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]