1,543 matches
-
condamnată în continuare la asimilări și etichetări arbitrare. Ingerința implacabilă a politicului în destinul acestor opere e cu dublă presiune și efect. Ele sunt prinse mai întâi în teascul propriei urgențe politice, captată, încapsulată dureros în artă, apoi, din partea receptării postdecembriste, se adaugă apăsarea apriorismului ideologic aplicat unilateral perioadei, viziunea reductivă politic, dar și lipsită de curiozitatea pătrunderii în miezul invariantei obiectului literar viu, ca artă.", Nicoleta Sălcudeanu, "Generația dintre dictaturi", în România literară, nr. 1/2008. 42 "Discursul metaforic, criptic
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
have to leave or surely die). 7 Frăția Republicana Irlandeză 8 Prefigurînd sistemul celuar utilizat ulterior de către ÎRA., dar și de multe alte organizații teroriste. 9 O deosebire importantă între entuziasmul parlamentarilor britanici și disprețul arătat instituției de către parlamentarii români postdecembriști. 10 Respectivul politician exagera cu mult, întreaga armata coloniala britanică din acele vremuri nedepășind cifră menționată de el. Sistemul colonial britanic se baza pe mici contingențe mobile, pe trupe de băștinași conduse de ofițeri britanici (de exemplu, Armata Indiei). 11
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
fost atâtea În trecut, ci manifestarea economică a unei răsturnări mai vaste, care pune sub semnul Întrebării concepția despre lume și care influențează ansamblul țărilor lumii (Didier, 1994, p. 46). Didacticismul și numeroasele „acte de caritate” promovate de unele guverne postdecembriste - cum sunt: creșterea irațională a salariilor, reducerea normelor de producție, scăderea producției fizice - au constituit un veritabil „cal troian” al economiei, având ca efect imediat deformarea eticii muncii și perpetuarea periculoasă a vechiului reflex al dezinteresului unor lucrători față de soarta
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
este doar o caracteristică a scenariului securisto-terorist. Apare în toate variantele de interpretare a fenomenului, fiind, poate, ceva ce ține de specificul nostru național. 5. K.G.B.-ul și scenariul fantapolitic al terorismului românesc O a doua interpretare a terorismului românesc postdecembrist situează în prim-plan K.G.B.-ul. În Le Point din 1990, Radu Portocală punea întreaga regie ocultă a evenimentelor românești din 1989 pe seama serviciului sovietic secret. Scopul complotului orchestrat și dirijat din umbră de K.G.B ar fi fost înlăturarea
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în vremea dictaturii de finanțări consistente pentru filmele sale cu tema naționalistă-istorică, a introdus în lege, din poziția sa de senator, exact acele criterii de acordare a finanțării în care să se poată încadra cu predilecție doar proiectele sale cinematografice postdecembriste, păstrându-și astfel prin forță privilegiul de a fi producător de bunuri simbolice. Concluzii Până la instalarea modernității, posibilitatea de a produce bunuri simbolice a fost în serviciul exclusiv al grupurilor aflate la putere și în slujba conservării puterii. Odată cu modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
creării artificiale de sens despre care vorbea Bourdieu, a existat, insă datele biografice ale interlocutorului m-au determinat să nu exagerez cu hermeneutica suspiciunii astfel încât să transform interviul într-un interogatoriu. După cum am mai arătat, formația subiectului și istoria lui postdecembrista ne aduc în față o persoană ce nu a ținut să-și rescrie istoria într-o cheie convenabilă. După căderea comunismului, Doru Tompea și-a asumat exigenta "punctului 8" al Proclamației de la Timișoara a revenit în politica abia după zece
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
în sistemul decizional politic și instituțional. Astfel, s-a produs, odată cu instituirea formală a dialogului, deschiderea politicii către întreaga societate și nu doar către grupurile de interese dominante, sindicate și patronate, cu care statul a avut încă de la începutul democrației postdecembriste diverse forme de negociere și dialog social. România a trecut de la un parlament "manipulat" de către conducerea unui singur partid, în regimul comunist, la un parlament "controlat", "punctul slab al democrației românești"3, de către un executiv puternic, prin intermediul partidelor. Potrivit arhitecturii
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
acceptat varianta oficială. La fel și martorul Ilie Boțan, cel care, depășindu-și teama, își asumase riscul de a colabora pentru identificarea unor teroriști. În pofida câtorva neglijențe stilistice, datorate patosului jurnalistic demonstrativ, Turnul Nebunilor rămâne un document al zbuciumatei epoci postdecembriste și o creație literară demnă de a fi luată în seamă. Ca dramaturg, D. a semnat câteva piese, unele publicate în revista „Teatrul” (Când ai s-o cunoști pe Luiza, 1988), altele difuzate în cadrul emisiunilor de teatru radiofonic (Întâlnire în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
după 1990 în România. Apariția lor, într-o succesiune care s-a dovedit favorabilă dezvoltării, a găsit persoana potrivită la locul potrivit, adică un întreprinzător decis, Ilie Carabulea, într-un oraș cu o orientare prooccidentală clară: Sibiu. Succesiunea de schimbări postdecembriste, care pentru cvasitotalitatea cetățenilor români a însemnat o turbulență cu iz haotic, a fost utilizată pentru a genera energia necesară dezvoltării unei afaceri de transport internațional de persoane. Discutarea „motoarelor externe” înseamnă de fapt studierea premiselor create de mediul înconjurător
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în ecuație cu poetul național, preocuparea pentru comediograf fiind reflectată și de colaborarea la Bibliografia I.L.Caragiale (I-II, 1995-1997), operă a unui colectiv coordonat de Marin Bucur în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Scriitorincul reunește articole postdecembriste pe teme civice și culturale, scrise cu o vervă specifică, dar și eseuri literare. Pe lângă cel despre Caragiale, volumul cuprinde un grupaj despre generația ’27, cu o atenție particulară asupra lui Emil Cioran, despre care M. scrie și cu alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
Mihăescu ș.a. Criticul nu ezită să se ocupe, pe lângă „clasicii apropiați”, de scriitori care „ocupă un loc mai modest, dar sigur și justificat în scara valorilor literare”. Lecturile sunt ingenioase și uneori reușesc să revitalizeze subiecte dispărute din atenția criticii postdecembriste. SCRIERI: Incidențe, Cluj-Napoca, 1975; Alexandru Cristea. Dincolo de alb și negru, postfață Vasile Radu, Cluj-Napoca, 1979; Istoria presei literare românești din Transilvania de la începuturi până în 1918 (în colaborare cu Mircea Popa), Cluj-Napoca, 1980; Dincoace și dincolo de F, Cluj-Napoca, 1981; Paul Sima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
metoda studiului pe generații, fixând fizionomia unei traiectorii ideologice mai nuanțat decât a voit-o istoria literară politizată. În Scriitorii de la miezul nopții (1996), carte mai puțin creditabilă, ca și altele, se reia o suită de articole tipărite în presa postdecembristă despre atacul la valorile culturii române după 1989, despre victoria matadorilor dogmatici din anii ’50, petrecută în anii ’80 și ’90. Un război civil regizat? (1997), pornind de la volumele, studiile, articolele, știrile închinate evenimentelor din decembrie 1989, urmărește jocul imaginii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
lui S. este refuzul prejudecăților, al ipocriziei și, nu în ultimul rând, al agresiunii istoriei. Dramaturgul abordează probleme grave sub forma unor „panotări” etice și psihologice, fiind un analist și un moralist, propensiune pusă în evidență și în publicistica sa postdecembristă, adunată în culegerea Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui naiv (1999). Nu o dată dezbaterea de idei prevalează asupra dinamismului scenic, încât se accentuează impresia de statism, dată de claustrarea într-un spațiu întotdeuna încatenat, cu sugestii trimițând spre cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
spiritul de la mănăstirea Antim. Ține conferințe, iar discursul universalist, sincretic, flexibil față de adevărurile susținute de alte discipline și confesiuni, disponibilitatea pentru înțelegere ca exercițiu spiritual, nu ca obligație dogmatică, marchează auditoriul. Prelegerile îi sunt înregistrate și valorificate editorial. În România postdecembristă, aflată într-un proces de reînvățare a practicii spirituale, un teolog „cosmopolit și totuși român, călugăr și totuși om de lume, ortodox, dar cu o anumită aromă iezuită”, un predicator-hermeneut care „invocă astrofizica, genetica modernă sau topologia ca pe niște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
avut acest „privilegiu” fiind extrem de redus. În aceste condiții, deloc încurajante pentru cercetători, au apărut câteva alternative: memorialistica și mărturiile de istorie orală. În ceea ce privește memorialistica, aceasta a fost reprezentată de un număr mare de lucrări în special în primul deceniu postdecembrist, scăzând cu timpul, pe de o parte pentru că majoritatea celor care au avut tăria de a așeza pe hârtie amintirile au făcut-o deja, iar pe de altă parte pentru că timpul și vârsta, cei doi dușmani nemiloși ai memorialiștilor, și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dar relativ bine conturat - Paul Cornea, secretar al CC al UTM, apoi director general în structurile Ministerului Culturii (responsabil de teatre-instituții muzicale, între 1953-1957; de edituri, 1957-1958; de Studioul Cinematografic București-Buftea, 1958-1965). După 1989, în spațiul publicistic (și chiar istoriografic) postdecembrist s-a derulat, în paralel, un montaj xenofob, reducționist și fals (pornind - în esență - de la premisa "evreii au adus comunismul") care l-a vizat și pe reputatul profesor de istorie a literaturii române. Acest reflector, care a dirijat un flux
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej și din timpurile lui Nicolae Ceaușescu chiar a întruchipat adevăratele sentimente și valori naționale. Inclusiv astăzi mulți trec cu vederea dimensiunea ideologică a Declarației din aprilie 1964 și a discursului ceaușist din 21 august 1968. Chiar și istoriografia postdecembristă a fost infestată de acest virus, o boală a noii mitologii naționale, cu ignorarea naturii regimului politic din România, în special a politicii interne (represive). Ion Ianoși este imun în fața acestei promiscuități cultural-ideologice și politice. Probabil memorialistul merită a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mă simt implicată, în măsura în care poate fi implicat un singur om - care înțelege câte ceva, dar niciodată destul [subl. n.]"29 - o firavă aluzie poate la propria poziție ostilă lui Imre Nagy din toamna lui 1956. Probabil, îndeosebi în numele unor afinități cultural-ideologice postdecembriste, Ianoși își menajează prietenii nenumindu-i. În multe cazuri, susținătorii și simpatizanții revoluției din Ungaria - fie ei români, fie maghiari - nu sunt pedepsiți imediat. Uneori, unda de șoc a represiunii îi lovește abia după doi ani - așa se întâmplă și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pro-național țărănist) - că respinge și condamnă "orice totalitarism (subl. n.), extremism, violență, intoleranță"51; pe lângă respingerea înregimentării se subînțelege că și regimul delimitat de anii 1948 și 1989 se înscrie în aria sistemelor politice totalitare. Prin urmare, în contextul agitat postdecembrist, Ianoși admite că regimul postbelic a fost unul totalitar. Problematică este însă scoaterea din discuție a responsabilităților Secției în care a lucrat - cumva în contratimp cu unele tendințe importante din istoriografie, care au pus tot mai mult accent asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sociale, așa cum a fost cea de după 1989. Tot așa cum, ieșită din comunism, România nu a putut asuma, la nivelul discursului promovat de noii lideri politici, elementele modernității civice liberale (fără trimitere, aici, spre ideologia particulară a liberalismului!), mediul constituțional românesc postdecembrist nu a putut propune un text al legii fundamentale care să incumbe cu claritate aceste elemente. 1. Despre proceduri și aspirații În veacul al XVIII-lea, atunci când termenul de "constituție" își capătă semnificația modernă, aceea cu care operăm și în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
online la http://www.dezvolta regionala.ro. Dănișor, Dan Claudiu, Drept constitutional și instituții politice, vol. I, C.H. Beck, București, 2007. Deleanu, Ion, Instituții și proceduri constituționale în dreptul român și în dreptul comparat, C.H.Beck, București, 2006. Dima, Bogdan, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009. Dima, Bogdan; Tănăsescu, Elena Simina (ed.), Raportul Comisiei pentru o nouă Constituție. Reforma constituțională: analiză și proiecții, Editura Universul Juridic, București, 2012. Dimancea, Lavinia, "Față în față cu Republica Iliescu și Constantinescu merg pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Mihaela Stoica, Mediterana 2000/Ars Docendi, București, 2006, pp. 172-178. 32 Alexandru Radu, op. cit., p. 30. 33 Matthew S. Shughart; John M. Carey, Presidents and Assemblies. Constitutional Design and Electoral Dynamics, Cambridge University Press, 1992. 34 Bogdan Dima, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 14-28. 35 Raluca Mariana Negulescu, "Reflecții semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Cehă. Raluca Grosescu operează decupaje categoriale În sânul partidelor constituite În România de către fosta nomenclatură și analizează raportarea lor la temele care au reprezentat surse de conflict politic după 1990. Alexandra Ionașcu evaluează perenitatea moștenirii comuniste În recrutarea membrilor guvernelor postdecembriste, În timp de Mihăiță Lupu propune un studiu despre funcționarea școlii de partid „ștefan Gheorghiu” și destinul postcomunist al acesteia. Recenzarea ultimelor lucrări apărute În România despre elitele comuniste constituie cea de-a treia secțiune a volumului. Anuarul IICCR din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
funcții de responsabilitate În statul comunist. Asociindu-se cu elitele neimplicate până atunci În viața politică, foștii membri ai nomenclaturii au consolidat aceste partide, câștigând procente importante În diverse alegeri, impunând un număr mare de parlamentari și formând deseori guvernele postdecembriste. Dintre aceste formațiuni, din perspectiva numărului de voturi obținute și a rolului jucat În tranziția românească, cele mai importante au fost: Frontul Salvării Naționale (cu moștenitorii săi până la Partidul Democrat și Partidul Social Democrat), Partidul România Mare, Partidul Socialist al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
față de perioada comunistă. Mai mult decât atât, analiza elementelor de continuitate a moștenirii comuniste ne permite o interogare teoretică asupra limitelor puterii explicative a teorilor de tip path dependency aplicate la un caz precis. Cadrele generale de analiză Reconfigurările politice postdecembriste, profilul elitelor politice actuale și deciziile lor nu pot fi Înțelese fără a lua În considerare atât caracteristicile regimului comunist din România, cât și cultura politică pe care acesta a produs-o. Comunismul românesc a stat sub semnul specificității, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]