1,576 matches
-
dedă unui experimentalism radical, de esență postmodernă. Autoreferențialul - liric, eseistico-publicistic - se alimentează atât din cotidian, din „feliile de viață”, cât și din proiecții fanteziste, din aducerea în prim-plan a unor personaje arhetipale, mitice, tinzând să ilustreze original, cu grilă postmodernistă, motivul eternei reîntoarceri. Este vădită elaborarea textualistă stăruitoare, ce mizează pe construcția cerebrală, pe livresc, efectul „programat”, pe ludicul semantic și jocurile computerizate, numite „Edgar Poetice jocuri” (de perspectivă, grafice, „hagiografice” etc.). Intertextualitatea devine substanța din care se hrănesc viziuni
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
cinică, Întrucât „when everything goes, nothing matters” - când totul este acceptabil, nu mai contează nimic. Nu știu cât e de postmodernă situația din România, dar cinismul este cu siguranță prezent. Mircea Mihăieș: Din acest punct de vedere, am ilustrat foarte bine teoriile postmoderniste În materie de politică. Sunt mari probleme, pentru că pe de o parte există aspirația spre o identitate ferm conturată - să știm unde Începem și unde ne terminăm -, de unde rezultă, probabil, și reacțiile de identitate apăsată. Pe de altă parte, prin
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a „dezvrăji” cunoașterea, prin coborârea ei la nivelul vieții cotidiene. Asupra acestui aspect vom reveni în contextul analizării fundamentelor sociale ale abordării integrate a curriculumului. Revenind la epistemologie, sesizăm poziții diferite ale autorilor postmoderni. P.M. Rosenau (1992) distinge între perspectiva postmoderniștilor afirmativi și cea a postmoderniștilor sceptici. Viziunea asupra realității este cea care îi diferențiază pe postmoderni, ei luînd în considerare, indiferent de orientarea din care se revendică, imposibilitatea „oricărei viziuni asupra realității care presupune independența proceselor mentale individuale și a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ei la nivelul vieții cotidiene. Asupra acestui aspect vom reveni în contextul analizării fundamentelor sociale ale abordării integrate a curriculumului. Revenind la epistemologie, sesizăm poziții diferite ale autorilor postmoderni. P.M. Rosenau (1992) distinge între perspectiva postmoderniștilor afirmativi și cea a postmoderniștilor sceptici. Viziunea asupra realității este cea care îi diferențiază pe postmoderni, ei luînd în considerare, indiferent de orientarea din care se revendică, imposibilitatea „oricărei viziuni asupra realității care presupune independența proceselor mentale individuale și a comunicării intersubiective” (p. 110). Posibilitatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
întreține într-un anumit timp și spațiu. Această perspectivă urmărește identificarea „relațiilor de forțe” care se articulează și se rearticulează permanent, dând naștere unor structuri - cognitive, organizaționale sau sociale - „cu geometrie variabilă” (Lipovetsky, 1996). g) Conversația lingvistică este, în opinia postmoderniștilor sceptici, singura realitate despre care putem vorbi. Universul cunoașterii este, la rândul său, un univers al discursurilor, un exercițiu de „punere în limbaj”. „Comunitățile de discurs” sunt singurele realități în cadrul cărora se poate vorbi despre înțelegere, despre acțiune cu sens
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Bureau of Education. Skelton, A., 1997, „Studying Hidden Curricula: developing a perspective in the light of postmodern insights”, Curriculum Studies, vol. 5, 2. Slattery, P., 1995, Curriculum Development in the Postmodern Era, Garland Publishing, New York, Londra. Sliwerski, B., 1996, „Perspectiva postmodernistă a educației adulților”, Paideia, 2. Smith, M.K., 2002, „The theory and rhetoric of the learning society”, The encyclopedia of informal education, www.infed.org/lifelonglearning/b-lrnsoc.htm. Stanciu, I.Gh., 1995, Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Editura Didactică și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
perioadă de șaisprezece secole de diabolizare nu tocmai justificată, iată, ne aflăm În plină modă a eroizării și inocentizării, la fel de puțin justificată. Până ieri diavol, acum, frate de cruce al lui Isus! O cauză ar fi aceea a presiunii ideologice postmoderniste. Iuda, ca și Femeia, ca și Homosexualul, ca și Păgânul, e considerat ca fiind o victimă a conspirației ecleziale multiseculare. Victimizarea este primul pas spre reabilitare, iar reabilitarea - primul pas spre canonizare. Dacă ideologia aceasta ne va convinge că Iuda
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și de distrugere În masă, ca urmare a acțiunilor unor „state-bandit” sau ale unor actori de tip non-statal, precum rețelele teroriste internaționale Complexitatea lumii postbelice a indus necesitatea diversificării cadrului teoretic al domeniului relațiilor internaționale, prin consolidarea paradigmelor liberală și postmodernistă cu precădere. Noile conceptualizări ale securității, datorate Școlii de la Copenhaga sau, mai general, grupului de cercetători care activează În jurul lui Barry Buzan de mai bine de două decenii, au reușit două lucruri fundamentale. Mai Întâi, prin discutarea unor problematici precum
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
2000 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Volumele Cântece de drum (1982), Revenire (1990), Vitrina manechinelor (1992), Cetatea de Sus (1994), Dincolo de vârstă (1996), Poem bucovinean (1998), Cronograme în piatră (2003) conțin o poezie expresionistă, cu atitudini postmoderniste. Mesajul ei aparține unui glas ce îndrăznește să se exprime într-un imperiu al tăcerii: „Și se tăcea pretutindeni / nu cumva să iasă / din malul de piatră / cu ochii de bronz - troglodiții / adevărații stăpâni ai acestor meleaguri” (Sare amară). Ca
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
II, București, 1998; Eminescu, poet al inițierii în poezie - Eminescu poète de l’initiation à la poesie -- Eminescu, als Poet der Einweihung in die Poesie, ed. plurilingvă, București, 2000; Literatura franceză de la Villon la zilele noastre, Cluj-Napoca, 2001; Ortodoxia pentru postmoderniști (în colaborare), Timișoara, 2001. Traduceri: Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, pref. trad., I-II, București, 1969 (în colaborare cu Gheorghe I. Ciorogariu); Stefan Zweig, Maria Stuart, I-II, București, 1974-1992 (în colaborare cu Bianca Balotă). Repere bibliografice: Bugariu, Incursiuni
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
focul încrucișat al limbajelor”, prin sinteza personaj-narator-autor, sau „roman total” (Stan Velea), în care formele moderne se îmbină cu cele clasice (biografia unor personaje, logica episoadelor), pentru a nu știrbi inteligibilitatea textului. De altfel, textul este programatic construit în manieră postmodernistă și axat pe intertextualitate; în final, autorul atașează o listă a numelor de persoane la care se referă, de la Achile, Aristofan, Aristotel la Roland Barthes, Brâncuși, Bogza sau Topîrceanu și de la Varlaam la Theodor Stolojan. Mai adaugă un „indice alfabetic
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
a populației, televiziunea a devenit „lumea reală” a unei culturi pluraliste. A trăi într-o eră postmodernă înseamnă a conviețui într-o lume creată prin juxstapunerea de diferite imagini. Lumea ecranului combină imaginile nediferențiate și le aduce în prezent, iar postmoderniștii se întreabă dacă există cu adevărat, în lume, ceva mai mult decât o suprapunere de imagini. În al treilea rând, controlul vânzărilor prin limitarea atât a orelor de debitare, cât și a localurilor de desfacere a băuturilor alcoolice asigură un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
așa mi se pare a fi: cine n-a avut caracter în tinerețe n-o să-l aibă nici la maturitate, nici la bătrânețe. Caracterul nu-i un sac pe care să-l peticești întruna. După cum talentul nu-i simplu meșteșug postmodernist. Merg la Bibliotecă ca într-un fel de ritual. Am ajuns la o molcomă dependență de ea. Două-trei zile dacă nu trec pe acolo, intru în mohoreală, în neștire, într-o pâclă de plictis profund. De cele mai multe ori nu citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de demodare, de cădere În ridicol, de spirit comercial sau, În cel mai bun caz, de naivitate. De aceea, autorul recunoaște, fără complexe, că a Încercat să redescopere o naivitate de care avem cu toții nevoie, o naivitate vindecătoare, fără alunecări postmoderniste și fără etalări inutile de erudiție. La rândul său, cititorul va spune că a fost prins cu această carte În flagrant delict. Că el nu citește, Îndeobște, decât cărți mari, gâlgâind de subtilități, sau, dacă nu citește neapărat cărți, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
în oraș, el nu-și schimba niciodatè hotèrârea, Cum îl cheamè pe bèiat? revenind eu cu întrebarea mea, pusè într-o altè manierè, dar el își continuè nestingherit treaba, un papuc de casè al Corinei este plasat undeva în ansamblul postmodernistei construcții ce prinde, în mijlocul covorului, un contur ferm sub mâinile harnicului constructor, un caiet, gèsit cine stie pe unde, cu foile rupte, ursulețul strèmutat din condiția să de jucèrie de pluș în aceea de virtualè cariatidè la o clèdire care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cuvenite”, se uită că libertatea este un dar de la Dumnezeu, un mijloc care poate fi utilizat pentru realizarea binelui. Există chiar și tendința formării unei societăți postcreștine, în care omul să trăiască „ca și cum Dumnezeu nu ar fi existat”. Această atmosferă postmodernistă face să dispară și ideea de păcat, societatea recunoscând cel mult existența erorii, a greșelii, dar nu din punct de vedere religios, ci doar social sau psihologic. Biserica însă subliniază necesitatea formării unei conștiințe a păcatului social, dorind să își
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lecturii. Poezie română contemporană - conține prezentările a treizeci și șapte de volume de versuri, aducând o imagine - parțială, firește - a poeziei românești actuale, în care coexistă ecouri neoromantice, neoclasice, simboliste, parnasiene, neoexpresioniste, suprarealiste, dar se reliefează, cu precădere, amploarea fenomenului postmodernist, elogiat și contestat, în egală măsură. În ce mă privește, nu mi-am propus să stabilesc ierarhii ori să realizez clasamente, ci am căutat doar să subliniez, așa cum am menționat și cu alte prilejuri, caracteristicile scrierilor abordate, considerând că o
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
curentului, evadarea din plutonul optzecist - care se proclamă drept purtătorul de stindard al acestei orientări - fiind sugerată chiar prin cuvintele autorului din însemnările În loc de prefață, în care afirmă că Nici un poet nu iubește și nu aplaudă canoanele, fie ele și postmoderniste. În spațiul cultural românesc actual, postmodernismul este o provocare, impactul său neputând fi eludat, în special când e vorba de poezie, nici de creatori, nici de public, fiindcă, în timp ce unii scriitori se proclamă, cu entuziasm, reprezentanți ai lui, supraestimându-l
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de scris vine dinăuntru și alege aceste tipare pentru a se exprima), și, pe de altă parte, sunt cei pentru care poezia începe din afară (și se oprește afară!), mai exact își propun să scrie și aleg modalități de expresie postmoderniste pe care le umplu. Cu ce? Nu mai contează decât în măsura în care, adesea, tot ce e repulsiv, tot ce oripilează se îngrămădește în scrisul lor, ca la gropile de gunoi neecologizate ale marilor orașe. Fac această digresiune, observând că și în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
decât peticita speranță sau visul amputat, iar, la capăt, moartea, singura instituție care-mi impune respect, și care, față de apocalipsa de fiecare zi, sosește enervant de încet. Ipostaziind cei doi poli amintiți, poetul apelează, prin urmare, la elemente de estetică postmodernistă (ironie, autoironie, ludic, cotidianul ca sursa de inspirație, fragmentarism, transtextualitate sub diferitele ei forme definite de G. Genette, oralitate la nivelul expresiei etc.), fără a dezavua, de exemplu, temele consacrate ale literaturii, a căror tratare e străbătută de o tristețe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din Copou / prin fumul de țigară ce-n nouri / Moartea îmi vorbea în sanscrită / despre grijile ei. Ostenit am privit în strâmbele oglinzi: / Vodkă. Înjurături. Mătreață. Poeți. / Atâtea regrete și tot atâta spumegândă speranță. / Nopți cu lună peste hematiile visului. Postmoderniștii dorm / Buciumul tace cu jale! Un asemenea poem poate fi un argument în favoarea postmodernismului, pentru că, pe lângă o construcție impecabilă, în planul conținutului este, de asemenea, ireproșabil, demonstrând, în termeni maiorescieni, adecvarea condițiunii materiale la cea ideală. Parafrazând, prin urmare, niște
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din Ploiești, în care, parafrazându-l oarecum pe Xavier de Maistre, cu a sa Călătorie în jurul camerei mele, autorul său construiește un univers bizar, strada mea, pe care-l populează cu o lume banală și, totuși, complicată, apelând, în manieră postmodernistă, pe larg, la transtextualitate, sub diferitele ei forme / clase definite de G. Genette, intertextualitate, paratextualitate, metatextualitate, hipertextualitate... În felul acesta, de-a lungul textelor care compun cartea, apar, în număr incalculabil, aluzii sau referiri directe la scrieri celebre ale literaturii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
observații (pseudo)științifice -, dar și din reminiscențe ale epocii comuniste (muncitorime înghesuindu-se în mașini sordide, îndreptându-se spre locuințe sordide etc.), cartea ridică banalul cotidian, acest amalgam, generator al unui somn incendiar, la rang de artă, care, în paradigma postmodernistă în care se înscrie, abolește granițele dintre genurile și speciile literare tradiționale, fiind alcătuită din inedite poeme în proză, adesea rimată și ritmată, cu aport masiv al ludicului, dar, în același timp, infuzate / invadate de un lirism irepresibil, indus de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în plină criză, / chiar și după criză. Unda de tristețe lucidă care străbate întregul volum, pornind de la imperfecțiunile existenței, e omniprezentă, ca în Fișe plastice (fără punctuație), unde, iarăși - au spus-o mulți, nu puteau să n-o reia și postmoderniștii - se demonstrează că nimic nu e nou, iar creatorul de frumos e silit să observe că poziția artei e ingrată, multe dintre realizările ei ajungând adesea ca la final să fie abandonate / lăsate la ntâmplare / paradoxale malefice hilare. În mulțimea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
liniile de forță ale gândirii și ale creației sale poetice, în care omul, cu neliniștile lui și cu visul de împlinire lăuntrică, prin iubire, prin naștere, prin creație, dar, în primul rând, prin credință, se află în centrul preocupărilor. Un postmodernist: Petruț Pârvescu Un postmodernism tenace se relevă în volumul antologic Câmpia cu numere (apărut în Colecția OPERA OMNIA - Poezie contemporană, la Editura Tipo Moldova, Iași, 2011), al lui Petruț Pârvescu, în care, printr-o îmbinare de cuvinte aparținând tuturor registrelor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]