3,133 matches
-
5-7 zile intervenția chirurgicală fiind întreruptă în seara dinaintea operației [33]. În cazul în care pacientul prezintă insuficiență evacuatorie gastrică datorită invaziei tumorale la nivelul duodenului se poate realiza o jejunostomie de alimentație (care poate fi menținută și în perioada postoperatorie imediată) pe care se administrează preparate hiperproteice pe seringă automată, în mod continuu sau ciclic. Nivelul seric al albuminei este un indicator de prognostic semnificativ pentru morbiditatea și mortalitate postoperatorie, în cazul pacienților supuși rezecțiilor cefalo-pancreatice. Într-un studiu publicat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
jejunostomie de alimentație (care poate fi menținută și în perioada postoperatorie imediată) pe care se administrează preparate hiperproteice pe seringă automată, în mod continuu sau ciclic. Nivelul seric al albuminei este un indicator de prognostic semnificativ pentru morbiditatea și mortalitate postoperatorie, în cazul pacienților supuși rezecțiilor cefalo-pancreatice. Într-un studiu publicat recent [34], se împart pacienții supuși duodenopancreatectomiei cefalice în trei grupe, în funcție de nivelul albuminei serice preoperatorii (peste 3,5 mg/dl, între 2,6 și 3,5 mg/dl și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
se împart pacienții supuși duodenopancreatectomiei cefalice în trei grupe, în funcție de nivelul albuminei serice preoperatorii (peste 3,5 mg/dl, între 2,6 și 3,5 mg/dl și respectiv sub 2,6 mg/dl) și se urmăresc mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Mortalitatea postoperatorie a fost de 7% în grupul cu cel mai scăzut nivel de albumină serică, comparativ cu 3% pentru grupul intermediar și respectiv 0,9% pentru grupul cu albumină serică peste 3,5 mg/dl. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII Duodenopancreatectomia cefalică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pacienții supuși duodenopancreatectomiei cefalice în trei grupe, în funcție de nivelul albuminei serice preoperatorii (peste 3,5 mg/dl, între 2,6 și 3,5 mg/dl și respectiv sub 2,6 mg/dl) și se urmăresc mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Mortalitatea postoperatorie a fost de 7% în grupul cu cel mai scăzut nivel de albumină serică, comparativ cu 3% pentru grupul intermediar și respectiv 0,9% pentru grupul cu albumină serică peste 3,5 mg/dl. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII Duodenopancreatectomia cefalică, intervenție chirurgicală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
și morbiditatea postoperatorie. Mortalitatea postoperatorie a fost de 7% în grupul cu cel mai scăzut nivel de albumină serică, comparativ cu 3% pentru grupul intermediar și respectiv 0,9% pentru grupul cu albumină serică peste 3,5 mg/dl. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII Duodenopancreatectomia cefalică, intervenție chirurgicală majoră, efectuată în majoritatea cazurilor asupra unor pacienți cu tare organice pre-existente (ce nu pot fi înlăturate complet prin pregătirea preoperatorie) reprezintă un stres chirurgical apreciabil asupra organismului uman. Din această cauză chirurgia cu intenție curativă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
unor pacienți cu tare organice pre-existente (ce nu pot fi înlăturate complet prin pregătirea preoperatorie) reprezintă un stres chirurgical apreciabil asupra organismului uman. Din această cauză chirurgia cu intenție curativă a cancerelor periampulare este grevată de riscul apariției unor complicații postoperatorii cu consecințe potențial fatale pentru pacienți, în cazul în care acestea nu sunt diagnosticate și tratate în mod adecvat. În ciuda faptului că, în ultimele două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
curativă a cancerelor periampulare este grevată de riscul apariției unor complicații postoperatorii cu consecințe potențial fatale pentru pacienți, în cazul în care acestea nu sunt diagnosticate și tratate în mod adecvat. În ciuda faptului că, în ultimele două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce raportează o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
diagnosticate și tratate în mod adecvat. În ciuda faptului că, în ultimele două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce raportează o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce raportează o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita acută postoperatorie (1-2%) [41, 42]. Există numeroși factori de risc care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita acută postoperatorie (1-2%) [41, 42]. Există numeroși factori de risc care pot influența evoluția postoperatorie a pacienților cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei, însă, la ora actuală, la fel ca și în cazul altor intervenții chirurgicale abdominale majore,se consideră că experiența echipei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita acută postoperatorie (1-2%) [41, 42]. Există numeroși factori de risc care pot influența evoluția postoperatorie a pacienților cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei, însă, la ora actuală, la fel ca și în cazul altor intervenții chirurgicale abdominale majore,se consideră că experiența echipei chirurgicale este unul dintre cele mai importante elemente cu care se corelează mortalitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei, însă, la ora actuală, la fel ca și în cazul altor intervenții chirurgicale abdominale majore,se consideră că experiența echipei chirurgicale este unul dintre cele mai importante elemente cu care se corelează mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Există numeroase studii în literatura de specialitate care subliniază ideea confor căreia intervențiile chirurgicale cu viză curativă pentru tumorile periampulare (duodenopancreatectomiile cefalice) trebuie efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
subliniază ideea confor căreia intervențiile chirurgicale cu viză curativă pentru tumorile periampulare (duodenopancreatectomiile cefalice) trebuie efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează o diferență semnificativ statistică în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea postoperatorie consecutivă acestor operații în centrele cu experiență vs. alte spitale. În scop didactic, complicațiile postoperatorii pot fi divizate în complicații generale (comune tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate în anestezie generală cu IOT și ventilație mecanică, și care depind în mare măsură
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează o diferență semnificativ statistică în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea postoperatorie consecutivă acestor operații în centrele cu experiență vs. alte spitale. În scop didactic, complicațiile postoperatorii pot fi divizate în complicații generale (comune tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate în anestezie generală cu IOT și ventilație mecanică, și care depind în mare măsură de comorbiditățile pre-existente) și respectiv complicații locale (specifice intervențiilor chirurgicale asupra răspântiei duodeno-bilio-pancreatice). COMPLICAȚIILE GENERALE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
chirurgicale efectuate în anestezie generală cu IOT și ventilație mecanică, și care depind în mare măsură de comorbiditățile pre-existente) și respectiv complicații locale (specifice intervențiilor chirurgicale asupra răspântiei duodeno-bilio-pancreatice). COMPLICAȚIILE GENERALE Complicațiile cardio-vasculare Reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate postoperatorie generală la pacienții supuși unei intervenții abdominale majore, în special în cazul celor cu vârsta peste 70 ani [46,47]. Chirurgia de rezecție a tumorilor periampulare prezintă un risc cardiac intermediar, cotat între 1%-5% [48]. Riscul de apariția a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pacienții supuși unei intervenții abdominale majore, în special în cazul celor cu vârsta peste 70 ani [46,47]. Chirurgia de rezecție a tumorilor periampulare prezintă un risc cardiac intermediar, cotat între 1%-5% [48]. Riscul de apariția a complicațiilor cardiace postoperatorii depinde de starea generală a pacientului, prezența comorbidităților cardio-vasculare asociate și respectiv durata intervenției chirurgicale [47, 48]. Există în prezent date care sugerează că hiperbilirubinemia deprimă atât contractilitatea miocardică cât și răspunsul miocardului la norepinefrină [46]. Statusul cardiovascular al pacienților
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
în urma unei duodenopancreatectomii cefalice este de aproximativ 1,5-2,5% [38, 52]. Factorii de risc includ vârsta înaintată, tipul și durata operației, precum și eventualele episoade anterioare de tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară. Asociat se citează imobilizarea prelungită intra și postoperatorie, prezența patologiei tumorale, dilatațiile venoase varicoase preexistente, deshidratarea și/sau prezența unor afecțiuni cardiace. COMPLICAȚIILE LOCALE În funcție de nivelul topografic de apariție, care implicit dictează și severitatea lor, complicațiile locale pot fi clasificate în complicații superficiale (apărute la nivelul peretelui abdominal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Conform ISGPF [54], prezența pe tuburile de dren (montate intra sau postoperator), începând cu ziua 3 postoperator, a unui lichid de drenaj cu un nivel al amilazelor mai mare de trei ori decât valoarea amilazelor serice este considerată fistulă pancreatică postoperatorie. Această clasificare prezintă un grad înalt de permeabilitate, incluzând atât fistulele cu debit mic și stare generală bună, ce au evoluție rapid favorabilă cât și fistulele cu debit mare, cu stare generală alterată care pot pune în pericol viața pacientului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
acesta ar trebui folosit în cazul „glandelor pancreatice cu risc crescut” (pancreas friabil, moale, cu duct Wirsung de calibru mic, filiform) sau în cazul pierderii excesive intraoperatorii de sânge. Folosirea octreotidului în scop profilactic nu influențează ratele de fistulă pancreatică postoperatorie în cazul glandelor cu risc scăzut [39]. Literatura de specialitate citează numeroși factori de risc responsabili de apariția fistulelor pancreatice postoperatorii; cei mai importanți fiind textura moale a pancreasului, Wirsung-ul cu diametru sub 3 mm („glandele pancreatice cu risc crescut
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
sau în cazul pierderii excesive intraoperatorii de sânge. Folosirea octreotidului în scop profilactic nu influențează ratele de fistulă pancreatică postoperatorie în cazul glandelor cu risc scăzut [39]. Literatura de specialitate citează numeroși factori de risc responsabili de apariția fistulelor pancreatice postoperatorii; cei mai importanți fiind textura moale a pancreasului, Wirsung-ul cu diametru sub 3 mm („glandele pancreatice cu risc crescut”), durata intervenției peste 8 ore, pierderile de sânge intraoperatorii și tratamentul aplicat bontului pancreatic [39, 45, 67, 68]. Tratamentul bontului pancreatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia cefalică, preferând refacerea continuității pancreatico-digestive. Anastomoza pancreatio-jejunală recunoaște multiple variante tehnice, toate descrise cu speranța reducerii frecvenței de apariție a fistulelor pancreatice postoperatorii: terminală versus laterală; sutură continuă versus cu fire separate;„duct to mucosa” versus prin invaginație; pe aceeași ansă cu restul anastomozelor versus pe ansă separată (în Y à la Roux). Yang și colaboratorii [72] recomandă efectuarea acestei anastomoze în manieră
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
apariție a fistulelor pancreatice). „Superioritatea” anastomozei gastropancreatice în ceea ce privește frecvența de apariție a fistulelor anastomotice este confirmată de primele studii (retrospective) apărute în literatura de specialitate [74, 75], în ciuda frecvenței mai mari de apariție a evacuării gastrice întârziate sau a hemoragiei postoperatorii [74]. Cu toate acestea, cel mai recent trial randomizat prospectiv [76] precum și cea mai recentă meta-analiză publicată în literatură [77] nu au găsit nici o diferență semnificativă în ceea ce privește frecvența de apariție a fistulelor pancreatice între cele două tipuri de anastomoză. În ceea ce privește
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
acestea, cel mai recent trial randomizat prospectiv [76] precum și cea mai recentă meta-analiză publicată în literatură [77] nu au găsit nici o diferență semnificativă în ceea ce privește frecvența de apariție a fistulelor pancreatice între cele două tipuri de anastomoză. În ceea ce privește managementul fistulelor pancreatice postoperatorii, trebuie menționat faptul că aproximativ 85%-90% dintre acestea răspund favorabil la tratamentul conservator. La ora actuală, indicațiile intervenției chirurgicale pentru tratamentul acestor fistule s-au diminuat simțitor, în timp ce rolul imagisticii intervenționale în drenajul colecțiilor abdominale secundare lor a devenit
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
cazul unei dehiscențe de anastomoză [67, 80]. Conversia anastomozei pancreatico-enterale în pancreato-gastrostomie este o soluție viabilă, fiind o alternativă pentru completarea pancreatectomiei [81]. Nu de puține ori, însă, completarea pancreatectomiei rămâne singura procedură viabilă, deși se însoțește de o mortalitate postoperatorie de peste 75% [82]. Evacuarea gastrică întârziată Evacuarea gastrică întârziată este una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii întâlnite în chirurgia de rezecție cefalopancreatică având o frecvență de apariție cuprinsă între 8%-20% [41]. Complicația, cauzată de gastropareza prelungită, este definită
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
o alternativă pentru completarea pancreatectomiei [81]. Nu de puține ori, însă, completarea pancreatectomiei rămâne singura procedură viabilă, deși se însoțește de o mortalitate postoperatorie de peste 75% [82]. Evacuarea gastrică întârziată Evacuarea gastrică întârziată este una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii întâlnite în chirurgia de rezecție cefalopancreatică având o frecvență de apariție cuprinsă între 8%-20% [41]. Complicația, cauzată de gastropareza prelungită, este definită prin prezența unui aspirat gastric de peste 800 ml/24 de ore în absența unui obstacol mecanic, a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]