723 matches
-
Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al vieții culturale bucovinene, întemeietor al mișcării și revistei „Iconar”, cu un prestigiu literar în plină ascensiune), căruia i se dedică o pagină chiar în primul număr și care salută nașterea noii publicații dând povețe redactorilor: „Evitând violențele polemice, cultivând poezia înaltelor noastre ceruri și luptând pentru un primat cultural, d. Octav Rusu își va îndeplini cu prisosință rolul pe care și l-a asumat”. Conducerea revistei face eforturi să evite excesele extremiste pe fondul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
Moldovei, temă din care aveam să realizez pe lângă câteva studii analitice, propria-mi teză de doctorat, la susținerea căreia, în 1974, inspiratorul ei a participat în calitate de referent științific oficial. N-am fost însă singurul beneficiar al generozității fără seamăn, al povețelor profesionale, sugestiilor ori recomandărilor, dar și al observațiilor sau criticilor sale nicicând gratuite, mereu îndreptățite și constructive. Îmi amintesc, de pildă, cu câtă atenție parcurgea textele (studii, articole, note, recenzii, etc) oferite spre publicare revistei „Studii și cercetări științifice. Istorie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și-mi spune, revoltată, că cum eu mai accept să discut cu fiul unui trădător de țară? Și ce să fac? o întreb, avînd acum certitudinea că este securistă acoperită. Refuzați contactul! Chemați-mă pe mine, cînd mai vine. Înțeleaptă povață! Așa am făcut. Data viitoare junele Linder a fost speriat atît de tare de țipetele femeii (care striga lozinci gen "La moarte cu trădătorii de neam!", "Să vină Securitatea!" etc.), încît n-a mai călcat prin teatru. După vreo trei
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Sistemul metodelor de formare a conștiinței și conduitei morale: explicația, convorbirea, dialogul, dezbaterea, problematizarea, studiul de caz, demonstrația, exemplul, exercițiul, jocul, aprobarea și dezaprobarea. Diversitatea procedeelor, tehnicilor specifice: îndemnul, sugestia, sfatul, apelul, dispoziția, entuziasmarea, cerința, rugămintea, aluzia, amenințarea, încrederea, ordinul, povața, lămurirea, încurajarea, stimularea, recompensa, perspectiva, modelul, recunoașterea, lauda, atribuirea de roluri, premierea, mustrarea, reproșul, observația, indiferența, ironia, blamarea, avertismentul, amânarea, etichetarea, pedeapsa, supravegherea, interdicția, atenționarea asupra consecințelor, evaluarea criterială, evaluarea reciprocă, autoevaluarea, reflecția personală, punerea în diverse situații, simularea, utilizarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau mai puțin figurată tâlcul ascuns sau alegoric al faptului sau al situației respective de viață. Esența proverbelor o considerăm deci a fi, În primul rând, una de ordin psihologic, din care derivă apoi dimensiunea lor etică, dată de acea povață sau sentință morală exprimată Într-o formă eliptică sugestivă, de obicei metaforică. Succintele comentarii psihologice și educative pe care ne-am permis să le realizăm În prezentul volum, În legătură cu fiecare proverb consemnat, nu au deloc pretenția unor evaluări orgolioase, care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exigenți cu alții decât cu noi Înșine. Sunt și alte proverbe asemănătoare care fac apel la necesitatea realizării unei distincții valorice Între „cuvânt” și „faptă”: „E mai ușor să dai sfaturi, decât să ajuți”; „Nu-i greu pentru cine dă povață, greu e pentru cine-nvață”; „E ușor de aflat cum se face un lucru, greu e să-l faci tu Însuți” etc.) Scopul scuză mijloacele. (În literatură, cazul tipic este al eroului dostoievskian Raskolnikov, care a crezut că un scop
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atât de drept și generos Încât recunoaște valoarea altuia, chiar și În detrimentul său, vădește atâta demnitate, Încât se poate socoti superior oricui.” (F.M. Dostoievski) Cine are urechi de auzit s-audă. (Un alt proverb ne spune: „Ascultă sfatul și primește povața, ca să fii Înțelept toată viața”. Opusă disponibilității unora de a asculta este Încăpățânarea altora de a se singulariza: „A vorbi la pereți”; „A predica În deșert”. Dar singularizarea aceasta se plătește: „Cine nu vrea să asculte sfatul nimănui va Învăța
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
univers haotic. Un sentiment legat de o tematică tradițională apare și în "Istoria unei secunde", unde poetul resuscită cultul strămoșilor, al brazdei, al țării, al limbii, lucrările sfinte și cântecele lui Anton Pann. O suită de poeme stau sub semnul poveței și al sorții, al înțelepciunii antonpannești: "Anton Pann e cel ce spune; cu mare deșertăciune/ și ce rău poate produce cel care proverbe spune? Pentru el, cuvântul soare în cuvântul cer apune.". În poemele din "Istoria unei secunde", sunt frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
disoluția proiectului de sine ce-i caracterizează. Nu ei se opun, ci elanul vital care le asigură supraviețuirea. Descoperirea acestui mecanism de apărare ne va ajuta pe fiecare să înțelegem de ce ne înarmăm cu indiferență, uneori chiar cu ostilitate, împotriva povețelor pe care ni le dau ceilalți. Binele pe care acestea ar putea eventual să ni-l producă este pus în balanță cu răul pe care ele l-ar antrena, respectiv diminuarea încrederii în sine. Un jurnal de idei are temporalitatea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
În fine, prea adeseori țăranul a avut ocazia a se convinge că multe dintre profesările de prietenie ce i se făceau nu erau dezinteresate. A cui e vina, dar, dacă este așa de neîncrezător și se sfiește a urma orice povață?" Iată o chestiune la care Haret îndemna, în pragul acestui secol, și care se vădește cel puțin la fel de actuală acum. Soluția propusă atunci cu privire la răul social încă se recomandă: "Toată lumea știe că trebuie căutate rădăcinile lui adânci și acolo trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de mai jos: MANOLE: Din singurătate am purces să clădesc, dar, veșnic în vuiet și larmă ropotul de copite subpământene vine cu noaptea - și în vârtej cărămidă de cărămidă se sfarmă. Cu uitătură din altă lume tu îmi șoptești aceeași povață: jertfa! Ci eu, părinte, nu pot, nu vreau și nu pot! Pentru a fi bun de-o ispravă atât de întunecată, trebuie să fi clădit mai puține altare decât Manole și trebuie să fi fost cel puțin un an călău
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
frații. Cum află, își alege un cal cu care ajunge la o vale semănată cu mac, după aceea la un bordei, "ținut parcă într-o gheară de cocoș". Baba îi spune că frații lui, care au refuzat să-i asculte povețele, sunt încremeniți sub o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
țării, în legătură directă cu bolile care afectau populația țării: ciuma, holera, tuberculoza, malaria etc. Pe lângă lucrările de pură specialitate, publică cărți și broșuri destinate educației pentru sănătate, atât pentru populație cât și pentru uzul specialiștilor: „Manual elementar de igienă”, „Povețe despre hrana țăranilor”, „Manual de igienă pentru școlari”, „Istoria igienii în România”, „Istoria igienii în secolul al XIX-lea și starea ei la începutul secolului al XX-lea”. Abordează și probleme de ordin demografic în lucrarea „Despre mișcarea populațiunii României
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
științifice din țara noastră, fiind recunoscut și de medicina statelor apusene. Scrie “Istoria igienii în România” (1902), “Istoria igienii în România în secolul al XIX-lea și starea ei la începutul secolului al XX-lea” (1901), “Manual elementar de igienă”, “Povețe despre hrana țăranilor” (1901). În acea perioadă era numit pe drept cuvânt “Medicul poporului” și “Amicul copiilor”. Publică primul manual de igienă pentru școlari intitulat “Manual elementar de igienă”, Cernăuți (1890) Operele sale principale rămân însă “Tratat de igienă și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a lui Caragiale: "Ci ia lasă gluma, dă-te iute jos / Și-mi dă o guriță, angel radios."; Mare farsor, mari gogomani e o pastișă după antidinasticul N. T. Orășanu; N. Davidescu catalogat drept denigrator recunoștea în proza Între două povețe reflexe din Demonul perversității de Edgar Poe... Încurcată moștenire, ciudat clironom, dar que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient! La porțile Orientului unde totul e mahala: Bucureștiul e "oraș de putregai material și moral" (corespondență) iar O
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în timp ce gazetarul apelează la pseudonime ca A. Luca, A. A.-Luca (A. Luca-Axelrad) sau Roata, A. Roată, Moș Roată, A. Tutov(eanu). Placheta de debut, Spre Răsărit (1900), trimite vag la țara biblică, pierdută; într-o a doua, A. versifică povețe pentru școlarii săi (Copiii și cartea, 1901). Discret, sentimental, poetul cântă, în manierea sfârșitului de veac, durerea neamului căruia îi aparține (Lădița cu necazuri, 1919), învie scene din copilărie, drame mărunte, „murmurul ceainei”, „salonul” - ambianța declasaților șomeri. „Lădița”, evocând bagajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
În schimb, când simte că îl va pierde pe mai tânărul Nelu, atras de tânăra Ani, recurge la „avertismente” veninoase gen „Tu ai viitorul în față, vrei să-ți strici dosarul cu fata asta ? !...”. Pentru că Nelu își bate joc de „povețele” ei, îi șuieră, în culmea furiei, desfigurată : „Îți fac raport !”. Întrezărim, pentru o fracțiune de secundă, abisul de ticăloșie al turnătoriei în comunism. Dar tonul fundamental al Probei de microfon nu este unul politic critic. Daneliuc are inteligența artistică să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prin obținerea libertății și unității. Încă din debutul analizei sale istorice a Românilor sub Mihai Viteazul, Bălcescu își propune să arate permanența, intensitatea, sacrificiile și vitejia presupuse de "acele lupte uriașe pentru libertatea și unitatea națională, cu care Românii, sub povața celui mai vestit și mai mare din Voievozii lor, încheiară veacul al XVI-lea" (Bălcescu, 1894, p. 52) [1851]. Dezideratul unității neamului și spațiului românești, al cărei simbol suprem este Mihai Viteazul, este proiectat adânc în trecut, ajungând până în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost interpretat diferit, perceput ca rod al mândriei, al nesupunerii, al lăcomiei, al poftei carnale sau al vorbirii. Unul dintre pelerinii lui Chaucer, duhovnicul de maici, o condamnă pe Eva pentru cuvintele rostite: „Rău pați dacă te iei după femei!/ Povața lor ne-a fript întâia oară/ și pe Adam l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii. și angelica eroină chauceriană Constanța pune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru mult timp ideea că opera este o celebrare a primei zeițe amintite, au existat și opinii (cum ar fi cea aparținând lui Robert Hollander) care au reușit să demonstreze contrariul și anume că este „o povestire morală, care dă povețe”617, apărând-o pe Diana. Considerăm că nici Venus, dar nici Diana nu câștigă această dispută în Ninfale fiesolano. Dragostea cunoaște, din nou, două extreme: concupiscența și castitatea. Iubirea pasională a lui Africo și a Mensolei nu a reușit să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe departe un rang nobiliar, era fiica unui țăran sărac, dintrun sătuc apropiat cetății, dar se distingea printr-o noblețe sufletească remarcabilă: „Cât despre a virtuții frumusețe/ Pereche nu-i găsești ușor sub soare;/ Măcar că n-avu cine-i da povețe,/ Ea nu simțise-a cărnii-nfiorare;/ Arar din ploscă, pururi din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem portretizări relativ sumare ale personajelor, descrierile fiind de multe ori schematice sau sărăcăcioase, Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că aduc în prim plan condiția umană, dar manifestă o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia: „Tirană-i pofta n orișice ființă,/ și surghiunește buna cuviință.”1040 Devin apărători ai 1036 Charles
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Mama greu îndurerată, / Oaia de jele curmată. Și cum oaia povestea / Și pădurea asculta, / Frunza de-amar tremura, / Păsări cu jele cânta, / Izvoarele greu plângea, / Stânca-n munte se mișca..."117 Momentele "de trecere" din viața omului sunt însoțite de povața elementelor naturale care participă direct la împlinirea destinului: Când eram de măritat, / Întrebam frunza de fag / După care să mă trag; / Fagu era supărat / Și nu mi-o dat nici un sfat. Și-ntrebam frunza de nuc / După care să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
puțin, îi va imita pe îngeri, care nu au nevoie de nimic. De aceea, ni se poruncește să cerem numai ceea ce este de ajuns pentru întreținerea condiției trupești, spunând către Dumnezeu: Dă-ne pâinea noastră.” Să învățăm deci, din această povață, ceea ce se cuvine să cerem pentru ziua de astăzi și pentru cele ce îi vor urma. Pâinea este o necesitate a zilei de astăzi. împărăția cerurilor este o fericire pe care o așteptăm cu nădejde și credință. Vorbind despre pâine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]