721 matches
-
pe Ionel, căci numai astfel se poate explica atmosfera creată în casa ei împrejurul lui George. Păcat numai că nu a luat niciodată părerea tatălui, care avea vederi mai largi și sensul realităților mai mare ca al ei. A luat povața sau a ascultat povața Olgăi Sturdza de la Dieppe, care vrea cu orice chip să mărite pe nepoata ei Elena, pentru a o sustrage de la influența casei părintești, unde mama copiilor, moartă, fusese înlocuită printr-o cocotă celebră prin frumusețea și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
astfel se poate explica atmosfera creată în casa ei împrejurul lui George. Păcat numai că nu a luat niciodată părerea tatălui, care avea vederi mai largi și sensul realităților mai mare ca al ei. A luat povața sau a ascultat povața Olgăi Sturdza de la Dieppe, care vrea cu orice chip să mărite pe nepoata ei Elena, pentru a o sustrage de la influența casei părintești, unde mama copiilor, moartă, fusese înlocuită printr-o cocotă celebră prin frumusețea și viața ei în cercul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mele decât vouă, iubiților mei copii, chemați a intra pe urma mea în vălmășagul lumii? Răscolindu-le filele, veți găsi aproape în fiecare rând întreg gândul și sufletul aceluia ce v-a încălzit de la leagăn cu dragostea sa. Fie ca povețele ce veți culege din ea să vă călăuzească mereu pe calea cea dreaptă, care, dacă nu străbate întotdeauna un câmp înflorit, conduce însă totdeauna la singurul liman de fericire, pacea sufletului, cea mai neprețuită comoară de care îi este dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adeseaori în campaniile mele vânătorești. Când greșeam eu o prepelița, da el imediat după mine și o nimerea, scuzându-se că a scăpat focul. Nu-i nimic, Turcule, îi răspundeam eu, tot așa să scăpi focul. Apoi el îmi dădea povețe cum să încarc pușca, cum s-o pun la ochi și mai cu samă mă sfătuia să-mi păstrez sângele rece, lucru cam greu pentru un începător ca mine, care tresăream la fiecare zbor de pasere. Într-o zi, întovărășit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și spirituală deosebită: Probota și Cotnari. Copilăria veselă și nevinovată am petrecut-o, în cea mai mare parte, alături de bunicii mei, de la care am avut multe de învățat și care au rămas pentru mine modele demne de urmat, pline de povețe și lecții de viață. Crescând, am încercat tot mai mult să aflu „rădăcinile” familiei mele, cine sunt bunicii mei și care este istoria locurilor natale ale părinților mei. Într-una din zile, după ce am urmărit un documentar despre mănăstirile din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
rostul adânc al bucoavnei scripturilor sfinte, Aprinde în beznele vremii irize de vii curcubeie, Și-aievea și pacea-ntre neamuri veni-va prin graiu-ți cuminte, Ca boarea cea blândă în liniștea serii-n câmpii elizee. Și, Doamne, ce sfântă-i povața ce-o picuri în inima frântă Din ’nalte amvoane, din scunde chilii unde lucri izbăvire!... Cum crește în suflet nădejdea, când dreapta ta binecuvântă Norodul ce-și duce povara cu gândul la dezmărginire!... În zariștea sumbră, când cumpăna lumii se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și cu câtă suferință i-au păzit părinții ființa, prin câte jertfe și lupte au reușit comuniștii, Feții-Frumoși cu înfățișare simplă, să repună în drepturi poporul.“ (Contemporanul, 29 octombrie 1971) „Partidule, îți crești copiii Ca un părinte iubitor; Le dai povață înțeleaptă Cutezătoare armă dreaptă, Și aripi dornice de zbor.“ („Partidului“, Cărți noi, 6 iunie 1972) „România modernă, visul și jertfa lui Bălcescu, s-a putut înălța și se desăvârșește astăzi, de aceea, conștiința clasei muncitoare a devenit conștiința întregului popor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
participarea activă a întregului popor la făurirea conștientă a propriului său viitor constituie factorul decisiv al făuririi socialismului și comunismului.»“ („Imagini și simbol“, România literară, 31 martie 1989) UDREA Cornel „În chiar mijlocul inimii locuiește mereu Sub acoperiș de speranță, povață Într-o odaie albă și senină ce se cheamă România. N are vreme să-l cuprindă nostalgia, Dreaptă e balanța libertății, Către prieteni ușa larg deschide, Brațele deschide El, dreptății.“ („La aniversare“, Steaua, ianuarie 1978) UDREA Dumitru „Nemuritor e timpul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
curățeniei sufletești și a credinței. Bătrânii, deținătorii unei bogate experiențe de viață, erau totodată continuatori ai învățăturilor moștenite de la înaintași, păstrători ai tradițiilor și ai credinței la lumina cărora au crescut și au viețuit, ei reprezentând sursa de îndemnuri și povețe pentru copii și tineri. Școala primară rurală, care a cunoscut o mai mare răspândire la răscrucea veacurilor al XIX lea și al XX-lea, alături de biserică și de căminele culturale a contribuit la luminarea spirituală a așezărilor rurale. Din satele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
manieriștii. Pietà de la San Pietro și Pietà Rondanini. În Tahiti, Gaugain ar fi putut să așeze la intrarea colibei sale un sfinx surîzÎnd. Nu există o statuie mai nimerită pentru țărmul unui paradis himeric ; și nici Îndemn mai potrivit decît povața uneia dintre cele două icoane despre care ni se spune că pictorul le-a pus să-i străjuiască refugiul : „Fiți misterioase și veți cunoaște fericirea”... Să protestez ? Știu prea bine că fața care surîde nisipurilor la Ghizeh a cîștigat În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Mi-e greu părinte... Sunt singur. Toți m-au părăsit... Și eu sunt singur: un om în pustie... Dar pustiul meu e în mine... Și cui să-mi spun amarul? Sihastre... Rogu-te, primește-mi spovada. Voi să-ți ascult povața... Să-mi strig păcatele! Pentru ce-am greșit, judecă-mă, osândește-mă! Că nu caut să-mi aflu iertarea, ci ispășirea o caut! Doamne! murmură Daniil, copleșit, cum aș putea eu, un nevrednic de sihastru, să judec, să osândesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de brad, după ploaie. Ciocârlia din arin cu trilul ei trezește păsările pădurii ce-i țin isonul. Ștefan privește cerul albastru, spălat de ploaie și începe încetișor: Părinte... mi-i greu... mă aflu la o răspântie; de ți-aș asculta povața, mi-aș ușura povara... Că nu cer iertare, ci ispășirea o caut... Daniil stinge o lumânare. Suflă deasupra alteia... Înalță capul: De mi-ai hărăzit să-ți fiu duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare n-ai cutezat prea mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mort? râde el și se plesnește peste gură. Iar am sfeclit-o! Ți-am spurcat bisericuța cu drăcușori... Cum plec, fă o sfeștanie, o molitvă de curățire; afum-o cu tămâie, spal-o cu agheasmă... Mulțămesc de găzduire și de povața cea bună, spune Ștefan și se apleacă adânc înaintea lui Daniil. Daniil se ploconește adânc, cât îl lasă oasele bătrâne: Măria ta, tot hâtru... Prea mare a fost cinstea... Numai să ai grijă de tine, Ștefane... N-ai grijă. Mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
blestem vocația lui profetică, de izvor biblic: Întunecă-te, soare, ș-aurita ta lumină Păstreaz-o pentru fiii din timpii viitori, Acoperă-ți, o, lună, a ta rază senină, Să nu o vadă munții ș-a lor locuitori! Puțina moștenită rămîie-le povață, L-a iadului prăpăstii pogoare-se de vii; O moarte necurmată să pască-a lor viață, Cutremur, spaimă, groază, ajungă așea fii! Restul producției poetice este sub orice critică. Omul însuși nu era, ca exponent al Ardealului oprimat, la înălțimea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vedeți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă să le vedem, ce să facem?” „Nu le vorbiți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă ca ele să ne vorbească, Stăpâne, ce să facem?” „Rămâneți pe deplin treji, Ănanda”. Buddha a mai dat și altă povață: „Dacă până la urmă, trebuie să vorbești cu o femeie, păstrează-te pur în inima ta și gândește-te: «Eu, călugărul, voi trăi în această lume plină de păcat precum o frunză de lotus, care rămâne nepătată de noroiul în care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
am parte de copii, să mor aici pe loc dacă spui o minciună! Eu am plătit 6 lei. 154 bucureștii de altădată 297. Începând din 1858 au apărut mai multe broșuri cuprinzând maximele lui Cilibi Moise, printre care: Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lămâie. Când farmaciștii au văzut că d-rul Drasch a început să scrie citrat de magneziu, s-au minunat. Tot atâta surprindere au pricinuit și rețetele care coprindeau medica mente cu vaselină. Drasch nu întrebuințase până atunci decât untură; numai după povața lui Welles s-a hotărât să renunțe la această grăsime. 180 bucureștii de altădată Într-o zi, stând pe gânduri, a spus acestuia: — Dacă te cunoșteam mai demult, bună treabă am fi făcut împreună. Cu cât incultura lui Drasch apărea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco, în calitate de redactor responsabil. Scrisă într-un limbaj simplu, publicația atinge o problematică diversă. În acest scop sunt susținute rubrici ca „Povețe economice”, „Calendar”, „Mărunțișuri”, „Ghicitori” și, totodată, în sumar intră literatură cultă și populară, selectată din periodicele transilvănene sau din cele apărute la Iași și București. Autorii întâlniți cel mai des sunt I. Creangă, N. Gane, I. Slavici, G. Coșbuc, I.
FOAIA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
se va afirma mai ales prin literatura pentru copii. În volumele de poezie Vrei să-ți spun o poezie? (1980), Alt pământ pe lume nu-i (1983), Toată lumea face baie (1992), D. se „copilărește” cu dezinvoltură, fără să coboare la povață ori îndemn plat. Partea cea mai rezistentă a creației sale este proza pentru cei mici, scrisă în stil folcloric, sub formă de ghicitori, șarade, numărători ghidușe, poezii hazlii, care se integrează firesc narațiunilor adunate în Cartea cu minuni (1986), Bunicuța
DRAGOMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286854_a_288183]
-
tare). Toți muritorii pururea în sin doi sorți purtăm, carii unul a morții, altul a vieții sint, și amândoi din ceasul zămislirii împreună cu noi în toate părțile, în toate locurile și în toate vremile din fire să tovărășesc. Deci, oricarile povață înainte ne-ar merge, vrând-nevrând ieste să urmăm. Nu lipsăsc unii dintre muritori carii pre sorțul morții groaza cea mai de pre urmă îl hotărăsc, însă aceasta la cei adevărat înțelepți pururea de batgiocură s-au ținut. De batgiocură dzic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chemării sale", să nu ia nici o măsură de la sine asupra lui, ci numai să facă cunoscută necuviința autorității bisericești, în drept a judeca și pedepsi; - când autoritatea bisericească voia a îndrepta lucrurile în localitate iar vreun locuitor nu se supunea povețelor bisericești, autoritatea civilă să-i vină în ajutor, că „dând cu îndărătnicia lor pildă rea și celorlalți" trebuiau să se „înfrâneze și să se îndrepte"; - ispravnicii să fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trebile societăței, de cât de a îndestula legiuitele interese ale populației îndeobște, a fiecărui cetățean în deosebi. În sfârșit D-le Prefect, ca Ministru și ca Român, vă rog, ca în toate lucrările D-voastre să aveți înaintea voastră drept, povață neabsolută, următoarele cuvinte din manifestul Măriei Sale Alexandru Ioan I din 6 Ianuarie 1859: „Mai facem un apel la patriotismul Român și activitatea funcționarilor publici, cari sunt legiuitele organe ale guvernului în relațiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
această chestiune a fost acela că schimbarea fără precedent în condițiile materiale la care a dus capitalismul a fost generată de un număr mic de autori și de unul și mai redus de oameni de stat care și-au însușit povețele celor dintâi. Nici masele apatice, nici cei mai mulți dintre cei ce au pus în practică principiul laissez-faire-ului în propriile afaceri nu au reușit să înțeleagă caracteristicile esențiale a ceea ce făceau". L.V. Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru prințese, din flori de câmpie. Ne-nflorim iubirea, lumii ne-nțeleasă. Și-l rugăm pe Domnul, să ne-o ocrotească. Cu bune și rele vom trece prin vreme, fără trufie, păcate sau blesteme. La drumeți și oaspeți le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu strae
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
Poiana Mânăstirii", cum este numit până astăzi locul cuprins de curmătura dintre ,Piscul’’ împădurit cu brazi-stavilă vântului dinspre miazănoapte și coasta "Netoțelul", urcau până în 1761 cam 60-68 de familii din Dejani, în duminici și sărbători, spre închinare și spre ascultarea povețelor unui Isaia Ieromonah Eșanul(ale cărui însemnări se pot vedea pe marginea mai multor cărți de slujbă din Iași și din "Dejani", începând de pe la 1719), sau ale unui Danil Ieromonahul, originar din "Dejani", slujitori la prestolul schitului. Incontestabil este că
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]