7,476 matches
-
dac-ar reuși să elimine și uscăturile din generația ultimă (gen Șerban Nicolae sau Corlățeanu), poate c-ar avea șanse de a se reinventa pe o hartă unde mentalitățile se schimbă cu o viteză la care aceste personaje îngreunate de povara unui caracter respingător nu mai au acces. În ce-l privește pe Geoană, n-are decât să facă exerciții de uitare până la deplina anihilare a propriului sine. Dar și mai bine ar face să-și exerseze memoria. Altminteri, în viitoarea
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
ro. Este posibil ca Parchetul și Consiliul pentru Combaterea Discriminării să se autoasesizeze în acest caz. Naționaliștii Autonomi susțin că aceasta este o metodă tocmai bună pentru țigăncile care "nu-și pot educa progeniturile pentru a nu mai fi o povară a societății românești". Rezolvarea "problemei țigănești" este doar un pas în atingerea scopului N.A.T.. Ei urmăresc să unifice România după modelul german, să conserve genotipul rasial, să elimine capitalismul și să-l înlocuiască cu național-socialism (nazism). De asemenea, ei au
Naționaliștii timișoreni vor sterilizarea romilor și retragerea bazelor americane by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80398_a_81723]
-
permite studenților să muncească și să-și achiziționeze locuințe în Anglia. Pentru asta trebuie să aplice trimițând un formular de 15 pagini, dovada identității și adresei, adeverințe bancare, evidența întreținătorului, declarație prin care să arate că nu vor deveni o povară pentru statul britanic și recent introdusa asigurare medicală. Organismul guvernamental care se ocupă de această chestiune se numește Agenția Granițelor MB (UKBA Home Office), și potrivit site-ului instituției, are ca scop "luarea unei hotărâri cu privire la 99% dintre aplicațiile trimise
O româncă cere dreptul la muncă pentru studenții bulgari și români din Marea Britanie, într-un articol publicat în The Independent by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80441_a_81766]
-
în regimul imaginii, în timp ce Ioana Bătrânu pornește de aici ca de la o realitate cîștigată aprioric. Iar dacă evoluțiile pot fi, în vreun fel, previzibile, nu este exclus ca Ioana Bătrânu să refacă drumul lui Bernea în sens invers. Purtîndu-și, însă, povara de a fi deja un artist excepțional. ION Bitzan: uluitoare capacitate de adaptare; la spiritul vremurilor, la spiritul substanței, la spiritul obiectului, la spirit pur și simplu. Inteligența vie, intuiția mereu proaspătă și o neobișnuită abilitate manuală sînt elementele fundamentale
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
precumpănitor la tipul de vigilență promptă a orientării pragmatice. Totul e să posezi un fler cît mai ager în cîntărirea rapidă a situațiilor vieții, și, în fața unei asemenea constrîngeri, orice moft privitor la cultura plastică a ochiului omenesc este o povară amintind de gărgăunii serbezi ai dascălilor de desen. Căci trebuie să suferi de o debilitate gravă dacă te mai poți încăpățîna, în lumea mașinilor, a mecanismelor și rutinelor zilnice, să-ți mai păstrezi vie apetența cultă a unui vederi de
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
vremuri mizerabile fără lamentații superflue, ci printr-un umor absurd, în spiritul acelor ani. Din copilărie și până la maturitatea deplină, personajul feminin observat și analizat laolaltă cu epoca pe care o traversează apare ca un cărăuș "gheboșat" și "deșălat" de poverile coșului zilnic. O prietenă apropiată îmi povestea, râzând amar, despre reflexul mamei sale, ajunsă la New York după zeci de ani de cozi în România Socialistă. Mergând pentru prima oară la magazinul cel mai apropiat de pe avenue, biata femeie căuta disperată
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
cenușiu-proletară devenise existența noastră înainte de 1989. La antipodul Alinei Radu, Doina Ruști ne duce, în Ginecologii mei, direct în horror-ul dictaturii, în acel ceaușism la puterea a doua care făcuse din "oamenii muncii" (muncitori, țărani, intelectuali...) niște animale de povară și, totodată, niște cobai în experimentul social. La 23 de ani, tânăra profesoară terorizată de un inspector școlar cu mutră și apucături de activist face cunoștință cu sistemul medical autohton, specialitatea Ginecologie. "Cloaca de disperare" a spitalului-abator în care femeile
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
în viața de refugiat român și am recunoscut-o, căci tot așa a rămas lumea apuseană, nerecunoscătoare, ne bănuiește, ne disprețuiește, ne consideră ca pe niște ciumați. Mă simt ca un lepros prin consulatele lor, căci tot român sunt și povara României, pe care o iubim fără margini, nu este ușoară" (1955). O stare de spirit asemănătoare o regăsim și în romanul (transparent autobiografic) Agonie fără moarte al lui N. I. Herescu. Ajungând să-și dea seama de zădărnicia eforturilor sale, decepționat
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
n-am să obosesc să reamintesc cititorilor acestei rubrici marea mea obsesia politică: și anume, să ajung să trăiesc într-o țară în care parlamentarii nu vor avea dreptul la mai mult de două mandate. Altminteri, ne vom sufoca sub povara unei adunături de incapabili, fericiți să-și trăiască anonimatul sub călcâiul unor nesătui al căror vis suprem e să devină stăpânii absoluți ai țării.
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
terifiată la gîndul că mama sa, aflată deja la o vîrstă înaintată, va mai avea un copil. Spaima nu se confirmă imediat pentru că nașterea, prin cezariană, decurge fără probleme, dar ulterior ea devine extrem de întemeiată. Nou-născuta ajunge să reprezinte o povară pentru adolescenta noastră care deodată se vede confruntată cu responsabilități de adult. Răbufnirea are loc într-o seară cînd, rugată să adoarmă fetița, Nell refuză. "De ce trebuie să fac eu asta? Doar nu-i copilul meu", își motivează ea, brutal
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
liberté, égalité, diversité". (p. 37) Poemele lui Gheorghe Mocuța din volumul călătorie. exil sunt un jurnal parizian sui generis. Un jurnal al unui om lipsit de iluzii, străin de orice urmă de bovarism, care descoperă "orașul lumină" purtând în suflet povara cruntei boli care i-a lovit fiul. Un document de suflet impresionant (poetul are tăria de a nu se prăbuși în melodramă) al unui înstrăinat, pe care destinul l-a lovit dureros și care încearcă disperat să regăsească normalitatea tihnită
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
fi următoarele capitole. A fost ideea mea și pe moment mi s-a părut o idee foarte bună, m-am gândit că, dacă s-ar exprima, în loc să se urască, dacă ar avea un mijloc prin care să se elibereze de povară, trăia doar ca să trăiască, fără să o inspire ceva, fără să-i pese de ceva, fără nimic al ei, mă ajuta la magazin, după care venea acasă și se așeza în scaunul ei mare și se holba la revistele ei
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
uitat cum îl cheamă pe numele lui adevărat... Aha! Cărăușu. Petrache Cărăușu. Așa-l cheamă, bată-l norocul. Da’ nimeni nu-i spune așa. Toți îi zic Pâcu. Si atâta...” Boii parcă suflau din ce în ce mai greu. Erau osteniți peste măsură de povară și drum lung. Se apropiau de Fântâna cu răchiți. Inainte de asta însă, treceau pe la capătul grădinii lui moș Petrache, om gospodar în sat, dar care ședea aici „la grădină” - cum îi spunea el locului - într un bordei. Aici „la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fiecare dată când moș Dumitru îl șfichiuia din vorbe, ca acum - a alergat îndată la șirul carelor, îndemnând boii...Soarele era deja de două suliți pe cer, când șirul de care intra pe poarta magaziilor jupânului Aizic. După ce au descărcat povara, moș Dumitru l-a tras de mânecă pe Pâcu. Pâcule! Hai să vorbim cu Aizic pentru cei doi flăcăi din sat de la noi. Pentru Alecu Slobodă și Gheorghe Amnar? Hai! Intrebarea moarte n-are... Jupâne Aizic. Am avea o întrebare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a lămurit Pâcu în felul lui. Cei din jur au râs, dar pecetea oboselii era adânc întipărită pe chipul lor. Mergeau pe lângă sănii ca niște stafii...O vreme, nu s-a mai auzit nici o vorbă. Fiecare umbla purtând în cap povara gândurilor lui... „Oare Catinca s-o putut descurca pe gerul ista?...” gândea moș Dumitru. „Ce face Zâna mea când sunt eu plecat? Nu care cumva...” se întreba Mitruță. „De o bucată de vreme s-o împrietenit la cataramă cu vecina
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
marchiz, ați fost eroic. Ajutați-mă să descalec. Dacă tot am ajuns până aici, vă duc până-n poartă. Cum doriți. Lionel, cu un oftat de ușurare - care-l îndeamnă pe bichon la un nou gest de afecțiune umedă -, își descarcă povara. Liliane se simte obligată la o invitație: — Domnule duce, ce-ați zice de o cafea? — Regret, sunt atât de stors, că n-aș fi în stare să mă port ca un prinț. — Păcat, v-aș fi tratat regește... Liliane deschide
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
filmului și teatrului. A și cîntat, Împreună cu Ștefan Iordache. A făcut televiziune și radio. CÎnd vrem să omagiem un mare dispărut, musai să ne documentăm. Sau, mai bine, să nu ne băgăm În discuție... „Îmi duc educația ca pe o povară!”mărturisea, atît de frumos, actrița Iarina Demian. Să o parafrazez și să zic și eu că-mi duc crucea bunului-simț, cu resemnare, de o viață?...mi-e că voi fi acuzat de schizofrenie... Exprimare paradoxală a lui Robert Wilson:„Un
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În 1938, anul plecării În Franța - firav, opera majoră ionesciană aflîndu se În stadiul de „pregătire”. Capitolul secund este dedicat (cristalizării) concepției despre teatru a autorului româno/francez. Dramaturgia/spectacolul Îl ajută pe Ionesco să-și concretizeze visele, scăpînd de „povara” lor („Visele sunt teatru”mărturisea autorul Rinocerilor). Concepția sa estetică este comentată cu exemplificări din textele despre teatru ale dramaturgului (Mesaj adresat Zilei Mondiale a Teatrului) și cu referiri la unele piese (Victimele datoriei, spre exemplu). Reținem aici și un
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
testamentul... * B2: Ții minte, tu, iubirea mea, o noapte de argint, în care mi-ai arătat pe cer o stea din Carul Mare? Cu fața-s sus, spre Dumnezeu, lăsându-ți capul să se culce pe brațul meu, te legănam, povară dulce... Și nu mi-ai spus atunci nimic. Dar, când mi-am coborât privirea, un deget mic mi-a arătat nemărginirea. F1: Un strop de-argint a lunecat și, cu paloarea-i siderală, pe cerul negru a-nsemnat un fir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la răspântii mute, umbre solitare și necunoscute; treci, ducând o parte din tristețea lor un suspin, o rugă, un zadarnic dor... F1: Iar târziu, când taina dimprejur te cheamă și-ți strecoară-n suflet un fior de teamă, singur cu povara cugetului tău, te cuprind deodată lungi păreri de rău dup-o fericire care întârzie, după câte n-au fost, dar puteau să fie, după cele duse pentru totdeauna... * B1: Străine priveliști fugare! Voi nu știți că-n inimă port o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în școală nouă, nu știu care dintre noi nu așteaptă măcar câteva vorbe din partea domnului învățător Stejar - acum aflat la binemeritată pensie. În acea clipă, respirația adunării parcă se oprise și toți ochii, larg deschiși, căutau spre cerdacul școlii. Bătrânul dascăl, cu povara anilor ninsă pe plete, cu ochii burnițați și umerii aduși, s-a apropiat de marginea cerdacului, și-a scos pălăria, a privit pentru o clipă în zare, parcă pentru a prinde din zbor o amintire, a tușit ușor și a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
binelea în drepturi. Costăchel tocmai terminase treburile la primărie . „În seara asta am să mă opresc la nașul. Vine și agronomul de la liceu și am să aflu ceva noutăți. Că așa parcă-s surd și mut” - gândea în timp ce mergea cu povara oboselii bine urcată în cârcă... Sărut mâna, nașă! Ce mai faci, nașule? Să nu mă certați că nu am trecut de atâta vreme pe la dumneavoastră. Ce să fac? Nu mau lăsat treburile - a rostit Costăchel de cum a trecut pragul. Ia
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
presimțire, că la vreme de seară o să avem oaspeți, și chiar acum am scos plăcintele din cuptor - a intervenit învățătoarea, bucuroasă de musafiri dragi. Nici eu nu am rămas mai prejos. Ia priviți colea cum geme oala cea burduhoasă sub povara vinului... Măi, să fie! Care-i norocosul dintre noi doi? Îi greu de spus, dar știu sigur care-i băgăciosul. Știți că Petrache aista nu mă lasă nici să răsuflu? Poate... așa... la vreme de seară... aș merge și eu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu bucățile cele mai dulci din țara asta... Și noi nu am ridicat un deget în apărarea țării. Am plecat capul ca vitele la tăietoare - a adăugat Costăchel. Asta încă nu-i totul. Nemții ne-au pus pe grumaz o povară care la prima vedere pare avantajoasă, dar în realitate este un adevărat jug. În ce constă aceasta? a întrebat Costăchel. Toată economia noastră este aservită nemților. Adică tot ce producem suntem obligați să le vindem nemților la prețuri dictate de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Nu mă înșelasem... În scurtă vreme, colonelul a chemat comandanții de plutoane în biroul de mișcare al gării. Acum, să vă povestească Costache ce le-a spus colonelul... Până să cuvânte Costache, ar fi cazul să ușurăm cele ulcele de povara pe care o poartă... Între timp, am să arunc un lemn-două în sobă. Parcă altfel curge povestea când limbile flăcărilor închipuie năluciri fantastice - a pus ordine în treburi inginerul Cicoare. Au băut pe îndelete. Costăchel și-a dres glasul, semn
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]