25,546 matches
-
Petersburgul, marchizul de Custine va scrie: "Dl d'Antčs a făcut tot ce a putut pentru a evita scandalul", dar, pînă la urmă, "lucrurile ating un prag de unde duelul devine obligatoriu".22 (continuare în nr. viitor) Note: 1. Cronici și povestiri românești versificate (Sec. XVII-XVIII), Ediție Dan Simonescu, Ed. Academiei, 1967, p. 261 2. Ulysse de Marsillac, Bucureștiul în veacul al XIX-lea, Ed. Meridiane, 1999, p. 105 3. Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, Ediție G. Pienescu, Ed. Tineretului, 1963
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
asigurată de o iluzie de coerență și de sechele cauzale, totul evoluând către telos. Cu toate acestea, Potter a fost obligată să simplifice narațiunea și să excludă anumite episoade, ca cel despre voiajul lui Orlando din Turcia în Anglia. Ca povestirea să aibă o anume coeziune, era obligatoriu să introducă factori cauzali, iar Potter include două astfel de "verigi lipsă". În primul rând, ea motivează nemurirea protagonistului ca fiind un dar din partea reginei Elizabeta I, pe care Orlando îl acceptă odată cu
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
de Mioara Apolzan, nevoită să le "sară", punînd în loc croșete. În asemenea Wunderkammer vieneze (cabinete de curiozități), "vizitate" în romanul-continuare, găsești stampe reușite, cu chipurile defunctelor splendori și mărturii dezlînate despre amorurile numeroase, grosolane și lubrice, ale doamnei Lenny Pipersberg. Povestiri despre zeama călîie, leșioasă, viață-moarte, a traiului conjugal cu Zitta Gloria Sinidis, despre enivrez-vous, dar nu cu poezie ori cu vin, ci cu orduri, într-un ritual mașinal al dragostei pe gunoaie, despre miasmele cărnii care țin loc de suflet
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
se prăbușește, mîntuit de orice convenție calendaristică, în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se surpă în aurul iconostasului și în aura Mîntuitorului. Acest traseu care camuflează atîtea evenimente intermediare, o revărsare de povestiri și de forme pe care nici măcar viermuiala din O mie și una de nopți n-ar putea-o echivala, mult mai scurt decît o clipită și mai condensat decît antimateria, este chiar pictura lui Oravitzan. Adică o poveste concentrată despre
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
culegere reprezentativă de eseuri în literatura basarabeană. A avut tăria de a-și nega întreaga producție literară datorată epocii proletcultiste, printr-un gest întrucâtva asemănător cu acela al lui A. E. Baconsky. Disc (1968), un roman construit pe structura unei povestiri retrospective, marchează împlinirea vârstei de 50 de ani ai scriitorului. Am impresia că destinul său public poate fi comparat cu situațiile unor Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu sau Maria Banuș, trecând de la pactizarea vinovată la despărțirea progresivă de
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
sa, George Meniuc pare a fi glisat periculos de la Arghezi spre Marin Sorescu, izbutind să nu fie mimetic. În orizontul limitat al poeziei basarabene, a adus sonorități originale, ce puteau părea stranii, chiar exotice. Disc (1968) a impresionat prin acuratețea povestirii, valențele lirice și simbolice, proiecția retrospectivă. Mihail Vrânceanu, naratorul, delegat al autorului, reconstituie trecutul unui bun prieten, pictorul Adrian Tonegaru, dispărut în vâltoarea celui de-al doilea război, îngropând cu el speranța unei cariere artistice excepționale și un ideal de
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
călătorie, Andersen cîștigă astăzi enorm în statură; dar părerea unanimă rămîne că aura de excepție i-o conferă poveștile ("simple exerciții pentru mîna stîngă" în opinia lui). Peisajul eteroclit al celor peste 150 de texte numite de autor eventyr, "povești"/ "povestiri"/ "istorii" (nu "basme"!), reprezintă oglinda cea mai fidelă a universului andersenian: prelucrările unor motive și teme folclorice - într-o manieră asumat personală, spre deosebire de Frații Grimm sau de Mathias Winther (cel care a publicat prima culegere de basme daneze) - se învecinează
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
basme"!), reprezintă oglinda cea mai fidelă a universului andersenian: prelucrările unor motive și teme folclorice - într-o manieră asumat personală, spre deosebire de Frații Grimm sau de Mathias Winther (cel care a publicat prima culegere de basme daneze) - se învecinează nonșalant cu povestirile moralizatoare "cu cheie" (în care, de regulă, Andersen "își varsă ofurile" și "plătește polițe"); pe lîngă narațiunile fantastice ample, de mare rafinament textual (Crăiasa zăpezii, Lebedele, Tovarășul de drum), își găsesc loc alerte, percutante "scenete" în genul fabulelor, cu protagoniști
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
sau obiecte personificate: Acul de cîrpit, Cinci dintr-o păstaie, Peniță și călimară, Picătura de apă, Fluturele); eseurile cu tentă moral-filosofică (meditația fiind uneori coborîtă în melodramă, teza îmbibată de sentimentalism - sau pedanterie, după caz) alternează cu mici "snoave" sau povestiri glumețe decontractate; texte "rotunde", "împlinite", de o certă valoare artistică (unele, precum Umbra sau Privighetoarea, declarate de cunoscători drept capodopere), stau alături de texte anoste sau de-a dreptul jenante. Ținutul Andersen apare captivant, nu doar în ciuda, ci, am spune, tocmai
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
scrisului lui Cezar Paul-Bădescu și interpretările aberante (de care nici acum nu este cu totul scutit) nu ar fi ăntărziat să apară. Cartea lui Cezar Paul-Bădescu este o desfătare pentru cei preocupați de naratologie. O delicatesă în acest sens este povestirea Nepotul în care există trei instanțe narative: naratorul de atăzi (vocea auctorială?) care reproduce felul în care naratorul copil relatează o întămplare povestită de bunica sa. Este inutil de spus că fiecare dintre cele trei tipuri de discurs care se
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
Tudorel Urian Reper al prozei optzeciste, Cristian Teodorescu nu este unul dintre scriitorii foarte prolifici în literatura română de după căderea comunismului. După o povestire publicată în 1991 (Faust repovestit copiilor mei, Editura Alex) a luat, vreme de cinci ani, pulsul noii realități sociale și literare românești, înainte de publicarea următorului său volum de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (Editura RAO, 1996). Cartea este o
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
prolifici în literatura română de după căderea comunismului. După o povestire publicată în 1991 (Faust repovestit copiilor mei, Editura Alex) a luat, vreme de cinci ani, pulsul noii realități sociale și literare românești, înainte de publicarea următorului său volum de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (Editura RAO, 1996). Cartea este o colecție de destine care ilustrează deruta din societatea românească a primilor ani de tranziție. Hazardul este cel care face jocurile și oamenii observă cu stupoare că de vechiul lor sistem de
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
măritată cu un arab, iar cealaltă, emigrată în America. Tranziția a fost pentru cei mai mulți dintre români un soi de potop care, i-a proiectat pe unii pe o creangă salvatoare în vreme ce pe alții, cei mai mulți, i-a scufundat. Categoric, în aceste povestiri ale lui Cristian Teodorescu, bietul muritor se află sub vremi, iar sentimentul care se degajă este cel al destinului pascalian al omului în vremuri de tranziție. Îngerul de la benzinărie reia, în bună măsură, rețeta (de succes) din Povestiri din lumea
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
în aceste povestiri ale lui Cristian Teodorescu, bietul muritor se află sub vremi, iar sentimentul care se degajă este cel al destinului pascalian al omului în vremuri de tranziție. Îngerul de la benzinărie reia, în bună măsură, rețeta (de succes) din Povestiri din lumea nouă. Aceleași destine în tranziție, recognoscibile ca prototipuri umane (românul emigrat în timpul ceaușismului reîntors după revoluție în calitate de investitor, victimele erorilor judiciare și învingătorii timpului nostru, securiștii, șantajiștii, încornorații, aurolacii, ratații, boschetarii, cei dispuși să-și sacrifice căsniciile pe
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
securiștii, șantajiștii, încornorații, aurolacii, ratații, boschetarii, cei dispuși să-și sacrifice căsniciile pe altarul reușitei profesionale), aflate pe muchia de cuțit care desparte iadul de rai, fericirea de dezastru, bunăstarea de mizerie. Personajele acestui volum, la fel ca cele din Povestiri din lumea nouă se află în imposibilitatea de a-și controla propria viață. Opțiunile decisive apar atunci cînd se așteaptă mai puțin, viața este un joc de ruletă la care se pierde sau se cîștigă în funcție de locul în care se
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
cîștigă în funcție de locul în care se oprește bila, fără ca moralitatea, pregătirea profesională sau talentele oamenilor să poată influența în vreun fel poziția pe care vor trebui să se așeze în lumea nouă. La fel ca în precedentul său volum de povestiri, autorul oferă o dublă perspectivă asupra oamenilor și întîmplărilor. La nivelul fiecărei proze el coboară la nivelul personajelor, îmbracă uneori hainele acestora, se pune în pielea lor, pentru ca, din înălțimea întregului volum să ofere o privire panoramată asupra tranziției românești
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
care acum visează la o revoluție pe invers și îi învață pe aurolacii ăștia mici că pentru ei Moș Crăciun e Ceaușescu»." (p. 78) Important în proza lui Cristian Teodorescu este întotdeauna ce se spune, nu cum se spune. Tehnica povestirii și stilul au o importanță secundară în raport cu povestea și ideile care se desprind din cadrul ei. Spre deosebire de mulți dintre colegii săi de generație optzecistă, Cristian Teodorescu nu pare a acorda o atenție specială construcției. Povestea este scrisă într-un stil limpede
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
Inclusiv învingătorii tranziției, cei care au reușit să se îmbogățească pe căi mai mult sau mai puțin licite și să urce pe scara socială pe poziții inimaginabile în vechiul regim, au partea lor de eșec. De aceea, tonul celor mai multe dintre povestiri tinde spre tragic. Umorul lipsește cu desăvîrșire, iar notele optimiste sunt, mai degrabă, excepția. Să nu se creadă însă că prozatorul este un nostalgic al vechiului regim. Dimpotrivă, el crede în valorile democrației, dar observă cu luciditate și tristețe cît
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
întrebărilor pe care ni le punem sau ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi. Cristian Teodorescu este unul dintre cei mai atenți observatori ai tranziției românești, cu bolile ei de creștere, cu dramele ei știute și neștiute. Iar povestirile sale din acest volum sînt mici fresce ale timpului nostru.
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
dacă ăi putem spune așa, tridimensional, se anulează subit ca dimensiune de sine stătătoare și cu propria ei coerență în clipa în care se ăncearcă sugerarea acelei rațiuni ănalte, de ordin supraomenesc, în numele căreia se desfășoară ăntreaga narație. Faptul că în povestirea evanghelică totul este scris dinainte și nimic nu rămăne ăntămplător, că Iisus și lumea lui se mișcă pe trasee riguros prestabilite, ăi sugerează lui Gibson un fel de rol în rol care subminează și falsifică acuratețea omenească a evenimentelor, dar
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
r�s: îDacă omul nu mai crede în om, nici în civilizația sa, nici în habotniciile epocii sale (și nici în normaltiatea sa, aș adăuga n.n.) atunci nu-i mai rămâne ca realitate decât voceaî Literatura încetează a mai fi povestire, narație, polemică, descriere socială sau psihologică. Ea redevine acel pariu al langajului datorită căruia ne numim oameni. Ați mai fi oare oameni dacă părinții voștri nu v-ar mai învăța să vorbițiî Copiii-lup, acei Mowgli adevărați, pruncii adoptați de diverse
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
câteva zile dăduse telefon la o televiziune impulsionat de un anunț publicitar în care se făcea reclamă unui fier de călcat atât de multifuncțional, încât scotea pe loc petele din haine și cosea nasturii în timp ce fredona fragmente din valsurile straussiene "Povestiri din Pădurea vieneză" și "Dunărea albastră"; plus că, prin montarea unui simplu adaptor, obiectul în cauză pregătea cartofi-pai și o porție de cașcaval-pané, ca să nu mai spun că prețul produsului era pur și simplu batjocoritor de mic. Deci, în culmea
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
volum a apărut în 1981), pregătită ireproșabil de Cornel Simionescu, secondat în secțiunea de note și comentarii de Fănuș Băileșteanu. Până în 1990 au apărut cinci volume, iar de atunci încoace abia trei, ultimul, 8, apărut (atenție!) în 1997, ajunge până la povestirea Bordeienii și alte scrieri situate la limita anului 1912. Evident că ne putem lamenta că, în acest ritm, nu vom prinde sfârșitul editării critice a operei lui Sadoveanu, gândindu-ne că s-ar putea să ajungă sigur la volumul 50
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
A debutat în 1976, dar data de naștere a „Fenomenului Monzó” este 1989, când publică, la Editura Quaderns Crema, căreia i-a rămas fidel până astăzi, al treilea roman al său, La magnitud de la tragèdia (Amploarea tragediei). În volumele de povestiri, de la Uf, va dir ell (Uf, a zis el, 1978), la Olivetti, Moulinex, Chaffoteaux et Maury (1980), L’illa de Maians (Insula Maians,1986), El perquè de tot plegat (De ce-ul totului tot,1993) până la Guadalajara (1996), literatura sa a
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
un ritm surprinzător, un umor subtil, mai mult neliniștitor decât amuzant. Proza de față face parte din volumul Guadalajara, în curs de apariție în colecția „Biblioteca de cultură catalană” a Editurii Meronia. Aparent fără nici o legătură cu temele celor 14 povestiri, titlul este dat de cântecul Guadalajara, situat ca „pistă sonoră a tuturor povestirilor, ca un fir roșu aproape invizibil care coase paginile cărții și se instalează ca un contrapunct inevitabil, ca o cheie ironică și uneori crudă a întâmplărilor povestite
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]